Timpul, decembrie 1943 (nr. 2357-2385)

1943-12-01 / nr. 2357

B î­5 A­C­T­­­A S­I ADMINISTRAȚIA BUCUREȘ­Ti­­­­strad» Sărindar Nr. ÎS Redacții și Administrați» ,8.05­4# PBljEy0:N Tipografia 3.«.a ABO flâMEfi l­ Ei" " ■’ In țară l Un­ea 2000 lai; 8 Iani 1.000 leii S luni S00 lei In străinătate s Tariful in fun­cțiune de convențiile postale , Inte?« nationale , Pentru bănci, societăți și instituții publice 3000 ,iei asual Abonamentele Încep la f­el 15 ale fiecărei luni Taxa de franci re plătită tn numerar cont aprobării Vinfirmei Senatele I. T. T. Nr. 80288/8. Mai 1032 © sat­e S. G. Postai Ne. 1321 Proprietari „TIMPUL" S. A. *, iaactîn­tub Nr- 202 Trib. Utw ordin. redactor/ MIRCEA GRIGORESCU S PAGINI 7 IEI SALARIILE m­unca este plătită on aajávril. Sunt două categorii de salarii, după felul muncii: munca in­­telectuală și munca manuală. Infa­e aceste două feluri de salarii este o diferență ca între funcționari și lu­­­ncrători.­­ Munca manuală fiind considerată ca o marfă a cărei valoare depinde de legea cererii și a ofertei, nu aduce celui ce o prestează venituri sigure *1 Uniforme cum aduce munca Intelec­tuală. Ambele feluri de salarii fiind plata unei munci măsurate ca o uni­tate de timp oarecare, lasă totuși a­­ceastă diferență fundamentală intre ele: fixitatea și siguranța dobândirii pentru munca intelectuală, iar pentru cea manuală nesiguranța plasamen­tul» și Instabilitate cuantumului. Legislația muncitorească modernă caută prin diferite mijloace și sisteme •† Îndepărteze diferența aceasta Intre m­unca Intelectuală și cea manuală, atât In ce privește siguranța plasa­mentului cât și In «e privește Wnț» «vantumul salariului. De aci au «ști contractele colective de muncă și snsigurările sociale. Totuși diferența dintre montă Intelectuală și cea ma­nuală fiind tn Însăși natura lucruri­lor, sistemele admise de lege și im­puse de organizațiile muncitorești, nu reușesc să șteargă complet diferența dintre munca intelectuală și cea ma­­terală. In ultima analiză, aceasta din urmă rămâne totuși supusă legii ei naturale — cererea și oferta — care, ori de câte ori joacă în favoarea lucră­torilor, se aplică fără nici o rezervă, tot când joacă Împotriva lucrătorilor, prin Înmulțirea ofertei de brațe, ere­­teză probleme de stat foarte grele și uneori chiar imposibil de dezlegat fără mari sacrificii de stat. În America, industriașii mari ca Ford, au pus în practică teoria sala­­riilor mari pentru lucrători ca bază a armoniei sociale și ca mijloc de a mări cercul cumpărătorilor, dând te­mătorilor o mare putere de cumpăra­re prin salarii mari. Experiența lui Ford a fost Îmbrățișată cu entuziasm fie toți Industriașii americani și teoria pălăriilor mari a devenit In Statele­ Unite baza politicii economice a pro­­ducției in massă cu prețuri de desfa­cere foarte mici. Astfel s’a­r părea că tomerica a descoperit cheia problemei tormflări salariilor lucrătorilor cu cele are funcționarilor. De fapt America nu plătește sala­ H fie cele mai mari, ci dimpotrivă cele trai mici, fiindcă ea a redus în acelaș timp numărul lucrătorilor prin siste­mul producției in massă și prin trio Utilizare­aa maximum a mașinismului, înlocuitor de brațe omenești. Media salariilor americane ar trebui recenită nu la ceea ce primesc lucră­torii in mână, nu la salariile efectiv plătite, adunate eu amortismentul și de A. Cotb­eanu ««* Inlocuesc pe ln„ Pentru a­ putea substitui oamenilor o mașină lucrătoare, America a oprit concurența brațelor, oprind imigrația mânei de lucru din Europa « din Ce­lelalte continente, iar pe de altă parte lăsând în sarcina Statului plata lucră­torilor­ rămași fără întrebuințare din cauza excesului de mașinism. Astfel, în Statele­ Unite cari ar pu­tea conține și hrăni o populație de 4 ori mai mare decât cea pe care o are astăzi, s’a cre ist pe de o parte o elită de lucrători deveniți mită burghezi, plătiți cu salarii fixe și mari, și ală­turi o clasă de lucrători neintrebuin­­țați și plătiți de Stat, pentru a-i îm­piedica să facă concurență lucrători­lor Întrebuințați. Abaterea de la legea naturală a cererii și a ofertei pentru evaluarea muncii, a impus Americii pe de o parte o restricție foarte seve­ră la imigrație, care ține un loc des­­voltare acestui continent până la li­mita posibilităților lui naturale, iar pe de altă parte o grea sarcină bugetară pentru o clasă de „funcționari“ lucră­tori fără lucru. In Japonia domină teoria salariilor mici pentru a putea produce marfă ieftină și capabilă să concureze pe celelalte țări industriale. Pentru a ajunge să vândă ceasor­­nice cu kilogramul și biciclete cu pre­țuri cari in Europa și America nu le poate atinge nimeni, Japonia Întrebu­ințează la lucru femei intr-o proporție covârșitoare, pe care le plătește foarte puțin, dar In schimb se dă o îngrijire Îndestulătoare pentru sănătatea și vii­torul lor. Bărbații In cea mai mare parte sunt rezervați armatei, fiindcă numai prestigiul militar poate impu­ne piețelor străine Intrarea unor măr­furi cari desfid orice concurență. Astfel și salariile mici sustrase le­gii cererii și a ofertei prin trio politică de stat, duc la acelaș rezultat al fal­sificării condițiunilor naturale și la creiarea unor situațiuni interne și ex­terne cu totul nesigure și primej­dioase. Problema salariilor pentru munca manuală nu poate fi tratată separat în fiecare stat după concepție proprie sau după, interese de moment eșite dintr’o anumită situație, ci trebue su­pusă unei examinări Internaționale pentru a egaliza condițiunile din dife­rite state și diferite regiuni. Astfel s’ar îndepărta prima cauză a tulbură­rilor interne și externe : concurența prin diferența de salarii dintre state și dintre industrii. Salariile rămân problema de bază a întregei producții Industriale și a­­gricole și o dezlega­re internațională a acestei probleme prin raționalizarea datelor ei, ar putea fi primul pas că­tre așezarea durabilă a păci Interna­ționale pe care astăzi toată lumea o dorește. Avionul gigant german M. 32S cu șase motoare este cea mai cutezătoare realizare tehnică in domeniul aviației. El poate transporta ambii­în acțiune pe frontul oriental. lanțe întregi cu răniți. El a fost pus iiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiitiiiiiiiutmiiimujiiiiiiiiiiiiimiimuisi MERSUL RĂZBOIULUI FRONTUL DIN RUSIA Deși luptele continuă cu cea­ mai mare înverșunare atât în sectorul central — unde ele au un caracter strict local, cel puțin in partea nordi­că a acestui sector — cât și în secto­rul sudic, unde nu se poate vorbi de operațiuni ample decât în zona cuprin­să între Recita și Bjelaia Tzetkov. — situația nu s‘a schimbat mult in ulti­mele’24 de ore. Este Intri adevăr un fapt cert acela că in momentul «se for­­ță, vremea influențează în mod hotărî­­tor desfășurările strategic?”. De altă­ parte, eforturile continui la care sunt supuse de aproape­ cinci luni forțele beligerante, nu puteau să nu aibă ur­mări asupra capacității lor de luptă, dat fiind Că atât de o parte cât și de cealaltă cifra efectivelor proaspete fo­losite ca rezerve in momentele critice ale bătăliilor a fost mereu destul de redusă. In ansamblu se poate spune ca in măsura în care înaltul comandament german a diminuat puterea contra-a­­tacurilor sale, a scăzut și forța de șoc a trupelor sovietice. Nu este insă ex­clus să fie vorba de un fenomen tem­porar, căruia, regrupările ce se fac în momentul­ de față, să-i pună capăt, dacă bine­înțeles vrane» o va tarmite. In sectorul Nevel, generalul Eremen­ko deplasează mereu centrul de greu­­tat al presiunii sale, când la nord-vest, cân­d la vest, când spre sud, încercând să forțeze o spărtură fie spre calea ferată. Moscova-Riga, fie spre frontie­ra letonă, fie în sfârșit în direcția Vi­­tebsk, ceea ce până acum nu a isbu­tit Este de asemeni cazul să se subli­nieze că de câteva zile luptele din sec­torul Vitebsk-Gros și-au pierdut ca­racterul lor coordonat și s-au transfor­mat in nenumărate acțiuni locale, lip­­­site de legătură în aparență, dar, ur­mărind, firește, acelaș scop. Teatrul de operațiuni dintre Moghi­­lev și Berezina a căpătat in ultimul timp, prin amploarea și importanța acțiunilor ce se desfășoară aci, o în­semnătate cel puțin egală cu teatrul de operațiuni de la, vest de Kiev, 1,3, nord de Gomel, trupele generali­lor Popov și Rokossowski, care au co­borît dealungul malului drept al râu­lui Sos cu intenția vădită de a atinge Cată clismele sin tntee Cutremurul din Anatolia a distrus trei orașe ■ M­u­ junforul m­­orților semnalați pâjtiu acum se ridica la 1792 persoane se rimca ta pi ISTAMBUL m (Rador) * — Ziarele constată ca pagubele facute de cutremur în **@ro«e ® tMl Anato» Hei «ani mult mai mari decât s’a eresut» Numărul total al morților semnalați până reuni este de 1792 persoane.­­ ISTANBUL 29 (Rador). «Cu pri in cursul nopții trecute 450 de morți, fire la cutremurul din Turcia, radio Au fost distruse 90 la sută din casele Ankara mai anunță că la Usmancik orașului și in împrejurimile acestui oraș au Se semnalează de asmnenea pierderi test scoși de sub dărâmături numai mari de vite și alimente, lllllllllllll!llltll!lllllllllliillll!IIIlltlim!lltl!lt!l!3ir'DU; iimiinm La Tessia și în îaipusjîsriml au fost scoși da sub mine 250 de răniți,­­din­tre care 189 sunt in primejdie de moarte pagube materiale importante s-au­­ produs și la Kargi, unde pierderile de­­ vieți omenești sunt deasemenea con­­siderabile. Șoseaua între Kargi și Tessin este complet scufundată, așa încât transportul ajutoarelor nu se poate face decât pe drumuri de țari­nă, cu căruțele. La Tessin, uzina electrică și instala­țiile fabrici.'! d' ore ' toate clă­dirile publice s’au prăbușit. Până a­cum se semnalează 5550 de morți în acest oraș. Guvernul a alocat o sumă de 80 000 lire pentru primele ajutoare. .»Și la Je«a s’a înregistral im cutremur de pământ JENA, 29 (Rador). — Duminică 28 Noembrie, instrumentele institutului seismografic din Jena au înregistrat la ora 18 și 40 un ușor cutremur de pământ. Mișcările sismice au durat aproape un ©ean. Luni 29 Noembriet, to zori, la ora 8,5, s-a produs un alt cuntremur de pă­mânt ceva mai pu­ternic, al cărui epi­centru a fost la o deportere de 650 kilometri. Ondulațile au durat la Jena 5 mi­nute. Mișcările sismice proveneau din di­recția sud-est. Se presupune că, epi­centrul «au­mnurului a fost în regiu­nea Mării Adriatice, nimitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiii­iii Să sprijinim sa­mbolul nos­tru dat de prisosul Inimii, fa­miliile lipsite și nevoiașe, or­fanii și văduvele. Va fi cea mai aleasa bucu­rie pe care le-o vom trimite în a­jun de sărbători. 4 ~ uw ® mirt *-*• ■ mmm.1mmmm WWmmmrn. m iMSSSxmm Cotslîrssiar© îrs pag» 3 iiHiHifliiiiiiiiiiiitmiiiimiiiiiiHUiiiiiir mm iMTR«i A COMITETULUI CONSULTATIV ALIAT PENTRU ITALIA AMSTERDAM, 29 (Rador).—-DMEI Serviciul­ britanic de Informații a­­nuință din Alger că, comitetul consul­tativ al aliaților pentru Italia s’a în­trunit Luni pentru întâia oară. La această reuniune care a avut un caracter provizoriu, au luat parte : de Harold Mac­Mi Kan (Marea Britanie), Robert Murphy (Statele­ Unite), Vi­­șinsky , (U.R.S.S.), și Rene Massage (comitetul francez din Alger). Prima conferință oficială a comisiei va avea loc în cursul săptămânii. Hi? MIERCURI t DECEMBRIE 1943 ANUL #11 :i;;iiiE9Illlt!l!iliIlllimiilHIIiiIlillI!lllll11ill!!Iill!il!imi:ii!ISIIItl!ll!ilini UNITĂȚILE DIVIZIEI 10 INFANTERIE CITATE PE ORDIN ORDIN DE ZI PE NAȚIUNE No. 9! DIN 27 NOEM­­BRIE 1943 Luând parte la operațiuni de la începutul campani­ei și până în present, unitățile Diviziei 10 Infanterie s’au­ acoperit de dó­rie înotând în diferite sectoare ale frontului de Răsărit: Odesa, Korpec, Jasnaia- Ozerejka, Adagiin, Kijevskoie, Cu­­banul, Crimeea, statornicesc­­ drumul de glorie al faptelor de arme ale acestei Divizii. Luptând contra unor forte numeroase, în situațiile schimbă­toare și grele ale câmpurilor de bătălie, ofițerii, subofițerii și trupa acestei brave Divizii au săvârșit fapte de arme al căror răsunet și-a găsit ecou departe peste hotare. Regimentul 33 Infan­terie in bătălia dela Korped­ din Februarie 1942, compania Că­pitan Dabija in luptă eroică, de la Jusnaia-Ozere­ka șî la Est de Perekop, in Noimbrie 194­3 Pentru faptele de arme, spiritul de jertfă, dârzenia si eroismul de care au dat dovadă — mai bine de 2 ani — pe îndepărtatele câmpuri de bătălie, se citează prin Ordin de Zi pe Națiune, ofi­țerii, subofițerii și trupa din­vizia 10 Infanterie. ION ANTONESCU Mareșal al României 51 Conducătorul Statului CITAT! CA EXEMPLU PE ORB­IN PE ZI CĂTRE NAȚIUNE Fentem fapta, de omenie și patriotism c-, au săvârșit, ocrotind părinte­ște timp «la doi ani și susținând moral și materia] pi elevii Arpad«« Bruja Nicolae, refugiați fără părinți din Bucovina cutropltă, — B-na Ma­­­ria Lt. col. Gheorghiu, institutoare și D. Lt. col Gh­eorghiu din Botoșani, si citează ca exemplu pe Națiune Nr. «­ ANTONESCU Mareșal al României și Conducătorul Statului «1885 - - mii­emirnici.«­_______________ INSULA SAND A ÎNCETAT REZISTENTA SI S’A PREDAT TRUPELOR GERMANE BERLIN, 29 (Rador). — Insula San­torin a încetat rezistența în noaptea de zI spre 28 Noembrie și s’a predat unităților flotei ger­mane. Insula, cu toate bateriile si in­stalațiile militare necesare apără­rii sale, se află in întregime in mâinile germanilor» 3. BERLIN, 29 (Rador).­­ Garnizoa­na aparținând lui Badoglio din insula Santoria a capitulat in noaptea de 27- 28 Noembrie in mâinile unor trufi­ de marină germane. Insula Santoria este insula situată cea mai la sud din arhipelagul Cicla­­delor grecești, din Starea Egee. Ea are o suprafață de 31 kilometri pătrați și cam vreo 20.000 de locuitori. ultimiinnmii i iiiimmii iiiiiiiiiiiiiiiiiniii In după amiaza zilei de Crăciun PAPA va adresa lumii un mesaj TURINO, 29 (Rador). — DNR După, cum anunță de la Vatican Gaszetta de­ Popolo, Papa Pius XH va primi, ca in­ fiecare an în seara de Crăciun, .Intr'o­ audiență solemnă, colegiul cardinalilor și va răspunde printr-o cuvântare la felicitările colegiului. In după amiaza zilei de Cră­ciun, Papa va mai adresa și un mesaj lumii Întregi. Mesajul va fi difuzat de postul de radio al Va­ticanului. După cum se angața din cercu­rile bine informate, cuvântarea Papei va avea caracter religios - politic. uMmitiiiiiiiiuiri i HEU uimii imiiiiuuiu­i Marea ofensivă sovietică din primea» a fost oprită — Telegrama in pagina iS-a. — fifU Huuiiuiiiii minim Rimi llllli!l!IIIIIfllltlllllltiiiiiiiii|ij|||!i!iilil|||IIIIIIIIIIIEIII!llllillili|illlllUIIIIlMHIIl|llIIIII|| Prezentarea scrisorilor de acreditare pe Lân­ga M. S. RECELE a nouilor miniștri ai Spaniei și Ungariei In ziua­ de 29 Noembrie 1948, la ora 11,30 Expelența Sa Don Manuel Geonez y Garcia de Barzanallana, Trimis Extraordinar și Ministru Ple­nipotențiar al Spaniei la București, a fost primit în audiență oficială, la Palatul Regal, cu ceremonialul obiș­nuit. Excelența sa a avut onoarea a re­mize : MAJESTAȚII SALE REGELUI În prezența­ Domnului. Ministru Gheor­ghe Davidescu, Secretar General al Ministerului Afacerilor Străine, scri­sorile sale de acreditare. După­­ terminarea audienței oficiale, Excelența Sa Don Manuel Gomez y Garda de Barzanallana a fost rácon­­dus la iocuințâ cu același ceremonial c-a la sceir«. * In Min. de 29 Noembrie 194$, la ora 11. Excelență Sa Domnul Andor de Bertelendy, Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar al Unga­riei la București, a fost primit în au­u­diență oficială, la, Palatul Regal, cu ceremonialul obișnuit. Excelența Sa. a avut onoarea a re­mite MAJESTATII SALE REGELUI în prezența Domnului Ministru Gheor­ghe Da­videscu, Secretar General al Ministerului Afacerilor Străine, atât scrisorile sale de acreditare cât și a­­celea de rechemare ale predecesoru­lui său E. S. Dl. Ladislas Nagy da Galanta După terminarea audienței oficiate, Excelența Sa Domnul Andor de Her­­telendy a fost­ recondus la locuință d­e același ceremonial ca, la, sosire. Fuehrer» a vorbit ori în fața a 20.000 de noul ofițeri germani. Citiți textul discursului în ultima pag. iiiiiiiiiiiiiiiiiiimimtmiuiiii tiim miiiiiiif Avionul gigant M. 323, a sosit în spatele frontului. Răniții sunt luați m ambulanța scoasă din pântecul «viassuM $£ cn U­apiceiul ©*| nnd spre ptot, tadele de partizi»,!}»' fac parte din Roi­ântemil fete! scrie ziarul englez „Daily Herald“ GENEVA 29 (Rador), — 0g>! Ziarul englez „Daily Herald“ ea este ea în modul următor denumită. ..Tito" pe care o iau bandele de parti­zani. „Tito“ este o prescurtare pen­tru „Third International TesverSil Organisation“.­­ După acelaș ziar, această organiza­ție face parte din kingshternu] db».

Next