Timpul, aprilie 1944 (nr. 2476-2503)

1944-04-01 / nr. 2476

I I tlDAOTIA 91 ADMINISTRATIV ■ ICCESȘTL - Strada Sărindar Nr. la Redacția ți Administra­ U MS.M 8 PAGINI 7 LEI SAMBATA telefon»1 Tipografia U1.9 ABONAMENTE te itr&lnltata i Tariful in funcțiune 9a convoc țlllo poatalo inter­­nationale In (ari i Dn an 3000 lei; 8 luai 1000 lei; S tuni 500 lei Pt bănci, societăți să instîlntH public. go«. ,d­uu­. Abonamente!* încep j. , „­­8 Pecarel t DW« PUtit» ,D­­umeric «■*­­«»«banul Direcți­un­ei Generale P. T. T. Nr. *0280/5 Mai .<>■>*> Cont c. E. C. Postal No. 1327 Proprietar» „TIMPUL" s A. R. Înscria sub Nr. 202 Trib Dfjv Prim redactor:­ ANDREI CORTEANU APRILIE 1944 ANUL VIII 2476 STATUL ȘI NAȚIUNEA de A. CORTEANU S­tatul și națiunea sunt lucruri deosebite unul de altul și to­tuși cu o mare și strânsă le­­gătură între ele. Statul este organi­zarea politică a unei națiuni și prin aceasta, însuși mijlocul de existen­ță și perpetuare a națiunii. In prin­­cipiu, statul trebuie să aparțină u­­nei națiuni dominante, care dă un caracter specific organizațiunii lui politice și imprimă un anumit sens acțiunii lui interne și externe. Pot coexista mai multe naționalități într-un stat. Dar una din ele trebue neapărat să fie națiunea dominantă, care întrebuințează organizația de stat pentru a-și asigura ființa ei în prezent și în viitor. Excepțiuni de la această regulă sunt foarte rare. Se poate cita cazul Elveției, în care trei națiuni deosebite — germani, francezi și italieni — conviețuesc fără ca nici una din ele să pretindă a fi națiune dominantă. Dar chiar in cazul Elveției, trebuie să observăm că pe deasupra legăturilor de limbă și origină etnică care ne fac să constatăm coexistenta a trei na­ționalități, există un nationalism elvețian. Ea nu se exprimă prin u­­nitate de limbă și de origină etnică, ci prin unitate de tradiție istorică și de organizație politică. Elveția este numai o dovadă că unitatea de lim­bă și de origină etnică nu sunt sin­gurele caracteristice ale naționali­tății unui stat. Importanta organizațiunii de stat pentru menținerea naționalității, este covârșitoare și această impor­tanță este tot atât de mare și pen­tru statele cu o națiune dominantă ca și pentru cele cu naționalități diferite, dar egal îndreptățite, cum e cazul Elveției. Fără stat, națiunea dispare în­tr-un timp mai scurt sau mai înde­lungat. Din această cauză se poate spune cu drept cuvânt, că statul »«*"■ creatorul națiunii, fiindcă el a­­similează în massa națiunii domi­nante popula­țiunile de altă limbă și origină etnică cuprinse în organiza­ția lui. Așa se creiază statele mari și marile imperii. Imperiul roman, care a plecat de la o cetate minus­culă, a ajuns să răspândească lim­ba și tradiția romană în toată lu­mea cunoscută în antichitate jur împrejurul Medieranei. El a fost din acest punct de vedere, un lung proces de asimilare.Popoare de di­ferite origini și tradiții, s’au asimi­lat în limba și în organizația de stat romană. Popoarele care vor să trăiască trebuie să-și păstreze cu orice sa­crificiu organizația lor de stat. Alt­fel ele devin — cum s’ar zice în limbaj economic — materie primă pentru desvoltarea altor state, care păstrând dorința de a trăi și de a se perpetua, își croiesc drum și a­­similează popoarele care și-au pă­răsit sau au pierdut organizația lor de stat. Problema mare care se pune în acest război, este alcătui­rea politică a Europei, cu sau fără respectul statelor azi existente, care protejează națiunile respec­tive. Teoria engleză concretizată faimoasa Charta a Atlanticului, în­Ia­tinde statelor europene ramura de măslin a promisiunii respectului statelor naționale. Din nenorocire, Charta Atlanticului e numai o pro­misiune și poate un mijloc de a­­demenire. Realitatea imediată este expan­siunea rusă, care nu se tine legată de proiectele anglo-saxone și care sub forma doctrinei supranaționale comuniste, caută să facă asimilări de populații europene în massa e­­norm­ă a poporului rus. Este deci bine ca în acest mo­ment, când se pune problema pă­trunderii Rusiei în Europa centrală, atât noi, cât și celelalte state a­­menințate de cucerirea rusească, să ne dăm biie seama ce ne așteaptă și ce avem de făcut. Trebuie să salvăm existenta in­dependentă a statului nostru, cu orice sacrificii. Nimic nu e prea scump pentru a plăti dreptul la Viață­ națională românească în vii­tor și acest drept nu ni-l putem a­­sigura decât prin existența statului românesc independent. Toate mijloacele sunt legitime și toate jertfele sunt nobile când e vorba de a asigura perpetuitatea statului, fiindcă statul — cum am spus — este singurul mijloc de a prezerva națiunea de primejdia asimilării și dispariției. Stuaț­iunile grele nu trebuie să ne înspăimânte, fiindcă dreptul la existență cere vama lui și această consistă din sânge, din suferind și din risipă de averi acumulate în trecut prin munca multor generații. Războiul lasă în urm­a lui pe unde trece numai ruină, jale și sărăcie. Dar munca omului liber pe desti­nele lui, sfârșește repede prin a re­para pierderile din trecut, pen­tru a pregăti un nou viitor, totdeauna plin de speranța că va fi mai bun decât trecutul. pe „SPORIȚI ÎNCREDEREA POPORULUI IN VI­TORUL DE AUR AL TARII NOAST­RE” ÎNDEAMNĂ P. S. IOSIF, EPISCOPUL ARGEȘULUI IN PASTORALA ADRESATĂ CLERULUI P. 8. S. Iosif, Episcopul Argeș­ului, a adresat clerului din eparhia care o conduce următoarea past­orală: Iubit Cler drept credincios din­­ viață: lucruri bune și... mai puțin păzită de Dumnezeu Eparhie­­ bune­ză I . a Argeșului și Scumpe împreună lucrător în Via Domnului. Acum, după preluarea conducerii epar­­hiei in care odihnesc osemintele voevozilor, ctitori de biserici manu- P. S. S. IOSIF Episcopul Argeșului mentale, de țară și de neam, a epar­hiei față de care dragostea lui Dum­nezeu s'a arătat și prin sâlășluirea intr'ânsa a moaștelor Sfintei Mare Muceniță Filofteea, greutatea vreroi­­lor prin care trecem mă hotărăște ca pe lângă rugăciunile pe care zilnic le voiu ridica către Bunul Dumnezeu, pentru ca El să-ți „împiască cu ale vulturului tinerețile tale“, dăruindu-ți putere ca să lucrezi tot mai cu spor și mai cu hărnicie „via ce-ți este în­credințată", să-ți trimit și această, scrisoare directă. Fac aceasta după ce Ne-am văzut in consfătuirile ținu­te, după ce în mai multe feluri m-am Interesat despre viața ta și după­ ce te a aflat multe lucruri din această Răspunderea mea, grija mea de su­fletul tău și mântuirea lui, vârsta mea, toate îmi dau și dreptul și în­demnul ca să-ți trimit această scri­soare, pe care te rog s-o primești ea pe un sol care vine din partea mea să­ bată mereu la ușa conștiinței tale Dragul meu, ca lumea toată, și pre­oția duce o mare luptă. S-ar părea chiar că aceasta e mai mare și mai grea decât a oricărei alte slujiri publice. Dar credința mea îmi spune, că ea va ieși cu bine din această luptă. Dumnezeu, umplând cele de lipsă ale noastre, va face — pentru credința măcar a câtorva din. (Centin­izare în pag. 7-a) COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 30 MARTIE 1944 După lupte grele între trupele germane și sovie­tice, orașul Cernăuți a fost evacuat. * 1 Trupele române sunt în luptă cu elementele înaintate sovietice, cari au reușit în câteva puncte să treacă la Vest de Prutul superior. Contra­atacuri pline de avânt date de trupele noastre» au înregistrat succese locale. I 1 In partea de mijloc a Basarabiei trupe române și germane duc lupte cu care cier alternativ. In sectoarele ocupate de trupe române în Crimeea și pe litoralul Mării Negre nimic important de semnalat, „Opinia publică din Anglia se neliniștește din ce in ce­u mult, odată cu durata războiului" subliniază presa franceză VICHY. 30 (Rador). — DAR: „Moniteur“ scrie că opinia publi­­că din Anglia a început să se neli­niștească din ce în ce mai mult, oda­­tă cu durata războiului. Operațiunile tărăgănite din Italia ezitările în fața invaziei, atacurile aviației britanice, care nu duc însă la niciun rezultat, și, în sfârșit, unii factori de natură economică și poli­tică, sunt de natură să preocupe din ce în ce mai mult cercurile conser­vatorilor, care cred că Statele Unite și Rusia Sovietică au trecut înaintea Angliei, care se găsește astfel de­­abia în al treilea loc. ..Action Francaise” scrie că nu se poate să nu se observe polemica din ce în ce mai îndârjită dintre zia­rele engleze și cele americane. Chiar camuflarea cea mai dibace nu reușește să ascundă spărturile care au început să se facă în blocul anglo-nord-americanilor. * &»*m M­ ersul ratkoinlid ___de Observator ____ TRUPELE SOVIETICE AU RELUAT OFENSIVA IN SECTORUL WITE­BSK — MOGHILEV BĂGÂND IN LUPTA PESTE 22 DE DIVIZII.­­ PE ARIPA DE SUD A FRONTULUI DE EST TRUPELE GERMANO-RO­MÂNE OPUN O DÂRZA REZISTENTĂ PRESIUNII RUSEȘTI DIN CE IN CE AIA­ MARE. După cum era și de așTeptat, scur­ta pauză din regiunea Witebsk a încetat ieri, când trupele sovietice care atacau deja de patru zile la est și nord-est de Moghilev și-au extins atacurile până dincolo de autostra­da Smolensk-Minsk, în regiunea de la sud de Vitebsk, angajând în luptă toate rezervele locale disponibile După evaluări sumare, comanda­mentul sovietic are pe acest front aproximativ 22 de divizii, din care 8 de tancuri, adică peste 200.000 de oameni. Se pare că înaltul comanda­­ment sovietic dorește să profite grabnic de înghețul puternic, dar temporar ce s-a abătut asupra ace­stui front pentru a încerca lichida­rea pungii de la Witebsk și eventual dislocarea frontului dintre Witebsk și Moghilev, astfel încât se poate vorbi acum de o adevărată ofensivă. Nu se pot obține deocamdată amă­­nunte în legătură cu aceste lupte. Se știe doar că trupele sovietice au izbutit să realizeze câteva infiltrații mai adânci, dar nu se știe in ce re­giune anume. In restul sectorului central și în sectorul de nord al frontului nu s’au înregistrat decât obișnuitele atacuri și contra-atacuri. La sud de Ostrow și la sud de Narva. In sectorul de sud al frontului însă, luptele continuă într-a șapte­­sprezecea zi a nouei ofensive so­vieti­­ce cu aceiași înverșunare ca la în­­ceput. Se pare că cei doi generali ruși care comandă grupurile respec­tive de armate au primit și continuă să primească mereu întăriri, atât în oameni cât și in material tehnic. La Kowel, trupele germane au reluat ieri atacurile Luptele au reînceput de asemeni cu cea mai mare violență și in sec­torul Brody. La Tarnopol atacurile concentri­ce ale forțelor sovietice continuă pentru lichidarea garnizoanei încer­­cuite care a continuat și azi să re­ziste transformând regiunea într’o ,.poziție.aliex“. La est de Carpații polonezi către care forțele sovietice continuă să înainteze pe un front de circa 120 kilometri între Tysm­ienica peste Co­lomba și Cernăuți, luptele continuă cu cea mai mare înverșunare, dar este foarte probabil că ritmul lor se va încetini de îndată ce se va atinge primul șir de înălțimi, între Nadwor­­na și Berhomet. Rezistența se ma­­niifestă însă cu mai multă vigoare la sud de Cernăuți.­­ Coridorul din Basarabia supe­rioară dintre Cameneț Podolsk și Chelmenți, al cărui centru este Ho­­tinul continuă să rămână deschis pentru retragerea trupelor germane care se mai afla la nord de Nistru, intre râurile Zbruez și Zwaniea. La sud de Bălți forțele sovietice și-au reluat presiunea. Această pre­­siune se exercită concomitent cu o­­fensiva sovietică dintre Nistru și Bug in direcția Mării Negre. FRONTUL DIN ITALIA Informațiunile primite de cercu­­rile militare din Berlin arată că înaltul comandament aliat din Ita­lia «mărește din nou să schimbe strategia, iar cercurile germane re­cunosc că o ofensivă anglo-ameri­cană la capul de pod Nettuno.Anzio,­­ înspre est și simultan­­.pre Roma este în pregătire. Utilizarea în massă a bombardie­­relor și artileriei contra ora­șului de munte Cassino a distrus întreaga regiune și în loc să deschidă dru­mul spre Cassino, l-a închis, făcân­­du-l aproape de netrecut pentru for­țe mai mari. Se pare că generalul Clark nu se mai gândește să-și deschidă drumul spre Roma pe această cale. Unele observații confirmă că anglo-ameri­­canii transportă actualmente trupe de pe frontul sudic, la Anzio și Ne­­ttuno. Deasemenea este evidentă massarea la capul de pod a unei mari cantități de material. . Toate acestea trebuesc considera­­­te ca o dovadă a ofensivei iminente, care va transforma capul de pod izolat în primul front din Italia, în timp ce frontul de la Cassino ar că­­­păta o importanță secundară.­­ Cercurile bine informate din Ber­lin cred că anglo-americanii fac de,, rândul acesta cele mai atente pre­gătiri pentru ofensiva plănuită și se așteaptă ca ei să aducă pentru sprijinirea încercării lor de străpun­gere, puternice forțe aeriene, un mare număr de piese de artilerie grea și mari imitați de tancuri. Pare foarte probabil ca anglo­ americanii să încerce să sprijine această ofensivă prin atacuri mari de diversiune pe frontul sudic ita­lian, dar experiențele din lunile tre­­cute au arătat că anglo-americanii vor întâmpina acelaș sistem de apă­rare bine pregătit. Intr’adevăr, s’a aflat chiar ieri de existența unor construcțiuni de zone fortificate constituind un ba­raj de la est spre vest, peste Ape­­nini. Căpitanul Werner Stephan care a făcut o călătorie de reportaje a publicat în numărul de doi al zia­­rului ,,Voelkischer Beobachter” câ­teva date. Corespondentul scrie: ,,Fără îndoială, apărarea Europei este foarte ușoară în această zonă ca și în zona Pirineilor sau au Car­­paților. Dar conducerea de război germană nu a fost mulțumită cu aceste apărări providențiale. Mii de lucrători industriali italieni pot fi văzuți lucrând pe acest baraj de la vest la est. Ridicarea acestui baraj a fost efectuată cu experiențele câș­tigate în 55 de luni de război. Nu lipsește mâna de lucru, căci în Ita­lia nu sunt chemați decât cei tineri pentru serviciul militar în această zonă care precede fortăreața euro­peană, fabricile sunt în mare parte fără lucru. Barajul este alcătuit din mari ca­zemate, turnuri fortificate și regiuni blocate cu sârmă ghimpată. Drumu­rile ce duc spe aceste puncte acci­dentate pot la nevoe să fie aruncate în aer la momentul potrivit. La 8 Septembrie, anglo-americanii ar fi putut să-și facă drum spre câmpia Italiei superioare. Dar atunci le-a lipsit energia pentru a acționa ra­­pid și astăzi drumul spre câmpiile de orez și plantațiile de duzi le este inchis”. FRONTUL DE RĂSĂRIT STALIN CO­NSIDERA «MIAUA ANGLO -AMERICANILOR CA INSUFICIENTA Presa din New York si din Londra face comentarii nefavorabile la ad­resa d-lui Churchill. De la corespondentul nostru special STOCKHOLM 30. — In cursul săp­tămânii trecute un comentariu al po­stului de radio Londra privitor la ra­porturile militare dintre Soviete și anglo-americani, arată că înaintarea sovietică din Răsărit se datorește, în cea mai mare parte activității aerie­ne desfășurată de anglo-americani asupra teritoriului Reichului și că a­­cele bombardamente constitue „ter­mometrul succeselor rusești“. In acelaș timp atât „Pravda“, cât și postul de radio Moscova, arătau că bombardamentele aeriene nu numai că nu pot atinge țelul dorit de Sovie­te, — adică de a fi considerate drept al doilea front, — dar duc la mari pierderi de oameni și aparate caii, în cazul ca al doilea­ front ar fi deschis in mod real, ar putea fi întrebuințate mai cu folos. Azi dimineață, postul de radio Lon­dra a transmis o declarație a genera­lului Arnold, comandantul aviației a­­mer­icane din Europa, declarație care pare a fi socotită de anglo-americani drept răspuns la criticile ce i s'au a­­dus în ultima vreme. Generalul Ar­nold a spus între altele următoarele: „Bombardamentele asupra Germaniei nu constituesc o operație preliminară debarcării, ci debarcarea însăși“. Polemica dintre Moscova, Londra și Washington este urmărită cu viu in­teres da cercu­r­­e politice, pari pri­vesc cu toată, atenția, comentariile ce se fac. In legătură cu ce"",sta se a­­firmă că cererea Moscovei,­­ repeta­tă în atâtea rânduri,­­, pentru înfiin­țar­ea, cât mai grabnică a celui de al doilea front, care ar urma­ să slăbeas­că frontul german, se datorează unei declarații pe care a făcut-o Stalin. Astfel s'a putut afla din cercuri­le legației sovietice din Stockholm, că Stalin s'a exprimat în mod critic, în­ diferite rânduri, despre activitatea anglo-am­ericanilor pe care o conside­­ră insuficiența. Intr'o declarație făcută unui diplo­mat strain, care se află la Moscova, Stalin a spus: „Numai In ziua In care englezii și americanii vor avea aceleași pierderi de morți și răniți ca noi, alianța poa­­te fi privită ca perfectă“. După cât se pare declarația aceas­ta este asemănătoare cu aceia pe ca­re Stalin a facut-o și la conferința de la Teheran, când d-nii Churchill și Roosevelt au convenit la cunoscutele concesii față de Soviete, de pe urma cărora URSS-ul nu numai că a isbu­­tit să intre în posesia unei părți din vasele italiene, ca astfel să aibă o flotă in Mediterana, dar să exercite și o oarecare influență în Italia de sud .Göratiräuare in pagina 3-a ANKARA DESPRE: DI FERI­N DIcUE dintre aliați ANKARA. 30 (Rador). — D. N. 3.: „Tasviri Efkiar” discută diferen­dele ce există între aliați și emite părerea că aceste incidente nu vor provoca un­ conflict pe față atât timp cât va dura războiul. In cursul unei viitoare conferințe de pace însă, aceste diferende vor de­veni atât de manifeste încât ele vor putea ocaziona un nou războiu mondial. ; D. Eden va fi trimis ambasador la Moscova" Impresia sas cercuri­" americane STOCKHOLM, 30 (Rador) — DNP,: O telegramă particulară a zia­rului „Aftentidnidgen” din Sta­­tele­ Unite spune că la Washing­ton zvonurile despre o de­ba­rcar­e a ministrului englez de externe și înlocuirea lui cu lordul Cran­­borne sunt privite cu multă se­riozitate. Se crede că într-un asemenea caz, d. Eden va fi trimis ambasa­dor la Moscova. sp BERLIN, 30 (Rador).­­ Cu privire la criza din guvernul britanic, la Wil­helmstirasse se declară că d. Eden răspunde la criticile ce i se adun în Camera Comunelor, cu constatarea că Germania are interese să fie de­barcat. După cum se declară la Wilhelm­­strasse, pentru Germania este absolut indiferent modul cum evoluiază cri­za în care se găsește guvernul brita­nic și nu o interesează dacă ministrul de externe britanic, care dealtfel nu s’a dovedit incomod, va fi sau nu de­barcat. £ AMBASADORUL JAPONEZ DE LA ANKARA A PLECAT LA BERLIN ISTANBUL, 30 (jp.).­­ Amba­sadorul japonez de la­ Ankara a ple­cat dri seară spre Berlin. măsuri luate în co­nsiliul de miniștri f­rancez PARIS 30 (Rador). — DNB. In cursul unui consiliu de miniștri, d. Laval a anunțat mai multe măsuri care au fost luate sau vor fi luate împotriva ofițerilor francezi care fug în Africa de nord. . După aceea,­ guvernul a acceptat, la propunerea d-lui Laval, o serie de mă­șii pentru alterarea victimelor atentatelor teroriste. • D. Rîche­ onne, ministrul producției, a făcut apoi o dare, de seamă asupra motivelor care au dus la o nouă ra­ționare a curentului electric și a com­­bustibilului. D. Catkala, ministrul agriculturii a făcut un raport asupra aprovizionării marilor orașe și mai ales a Parisului. In cursul conversațiilor a fost dis­cutat și cazul condamnării la moarte de către comitetul francez din Alger a co­ one.­u­ui Cristofini, organizatorul falangei africane. După cum se crede a se ști, d. Laval a pregătit unele măsuri care vor fi luate, în cazul când colonelul Cristofini ar f executat. ..\\vVv\­A:ti.VsbT

Next