Timpul, decembrie 1944 (nr. 2711-2735)

1944-12-01 / nr. 2711

r REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. H TELEFON: Redacti* * Administr*tl* IM44 Tipografia 8.42.23 ABONAMENTE In­­ară: . In străinătate: Un an 3609 lei; S sun­ I­­ta funcțiune de T „„„„ , , . , 2000 lel; 3 Ioni 1000 lel I convențiile poștele Inter­naționale Pentru buinci, aocietăți și instituții publice 4000 lei anual Abonamentele Încep la 1 și 19 ele fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar cont. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 80286/5 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1827 Proprietari­i T­IM­P­U­L“ s. A­tt. înscria aub Nr. 202 Trib. Ilfov, Directori GR­IGORE GAFENCU 6 PAGINI 15 LEI TImpUl VINERI 1 v PUNCTELE CARDINALE C etind ieri in „România Liberă“ răspunsul pe care l-a dat in ajun ge­neralul Vinogradov, vi­­ce­președintele comisiei aliate de control, unei delegații a Sin­­dicatelor Unite, ne-am amintit de fraza rostită acuma două­zeci și patru de ani în Parla­mentul Federației, de primul care ar fi trebuit pomenit la 23 August și care a rămas singu­­rii­l uitat până azi, de profeso­rul Paul Bujor. Profesorul Paul Bujor, inte­­meetorul partidului țărănesc la Iași și președintele Senatului în istoricul parlament al Federa­ției, e acela care a rostit la în­­scăunarea lui in fotoliul preșe­­dințial al maturului corp, cu­vintele acelea pline de tâlc pro­fetic: „Lumina vine de la răsă­rit“! Nu-i o întâmplare cetind ce a spus generalul Vinogra­dov muncitorilor care au adus salutul lor, Uniunii Sovietice, ni-au venit în minte vorbele lui Bujor. E o asociație de idei. Este, într’adevăr, atâta lumi­nă în vederile acestui trimis al Răsăritului în comisia de con­trol aliată dela noi, atâta, ințe­­lepciune politică, atâta pondere în gândirea lui constructivă. În­cât declarațiile lui au rechemat în actualitate, printr’o înlănțu­ire firească de logică mintală, fraza perspicace a profesorului universitar de la Iași. Și ca să dovedim că nu un entuziasm facil ne-a împins să vorbim de cuvintele generalului care poartă acelaș nume cu un distins diplomat sovietic, în fe­lul în care am vorbit, supunem judecății însăși a cetitorilor cele câteva recomandări făcute de el muncitorimii românești Să ia cunoștință! Să le chibzuias­­că! Să ne spună dacă avem sau nu dreptate. Iată ce a spus generalul Vino­gradov reprezentanților sindi­catelor: In primul rând trebue să vă gândiți la mărirea producției. In al doilea rând trebue îm­bunătățită aprovizionarea popu­­lației. In al treilea rând, puteți con­tribui la lichidarea rămășițelor hitleriste și prohitleriste împiedică îndeplinirea realăr care și punctuală a clauzelor armisti­țiului In al patrulea rând, puteți contribui la restituirea bunuri­­lor jelfui­te din U. R. S. S. Remarcați ordinea ierarhică în care vice-președintele comi­siei de control a înșirat impe­­rati­vele clasei muncitoare, ob­­e­rvați nuanțele și rețineți roi întri adevăr, nu se putea mai bine fixa punctele cardinale ale orientării pentru moment a fac­torului muncă, decât cum a fă­cut- o generalul Vinogradov care s-a dovedit astfel, strateg și tactician până și în sfaturile­­ prietenești. Aceste patru puncte formea­ză, fără îndoială, și pilonii po­ligonului de susținere a priete­niei sovieto-române care, la rân­dul ei, e singura bază trainică a unei păci îndelungate în par­­cela europeană, unde un deter­minism istoric a făcut din po­poarele noastre, două popoare vecine și legate, prin lupte duse lbs­ comrote in trecut și prin as­­pirațiuni deopotrivă de ^ padnice în ceea ce priveș­te ziua de mâine. I C­RIZĂ DE GUVERN f­c­țional-Tar­ăniștii cer ca guvernul să demisioneze, în timp ce F. N. D. cere plecarea d­lui Fen­escu si numirea d­lui general Rășcanui ca ministru­­ de război. Mai repede decât s’ar fi putut oare în acest moment a luat formele In cu­rsul dimineții de eventee că ministrul internelor demisionase. In realitate d. Penescu nu a venit la mi­­nister decât foarte târziu, după ce participase, împreună cu ceilalți mi­niștri național-țârâniști, la o consfă­tuire pentru a se fixa atitudinea co­mună față de cererea Frontului Na­țional Democratic da a elimina din guvern pe ministrul Internelor. Tot dimineață, d. dr. Petre Groza, vice președinte al Consiliului de miniștri a avut o Întrevedere cu­­ C. Titel Pe­­trescu. După amiază, la orele 5, consiliu de­ miniștri. Primul a venit d. Brătianu care Întrebat de ziariști asupra situa­ției, a dat răspunsuri liniștitoare... Au venit apoi miniștrii Frontului care erau de părere contrarie. D. Penescu, venit ceva mai târziu și Întrebat de ziariști dacă a demisionat, a declarat că nu găsește motive pentru care ar fi trebuit să demisioneze, iar d. dr. Solomon care era prin apropiere adăugat că dacă e vorba ca d. Pene­­a­scu să părăsească ministerul, atunci întreg guvernul demisionează. Consiliul­ de după amiază In această atmosferă a Început con­siliul de miniștri sub președinția d-lu­l general adj. C. Sănătescu. Au partici­pat toți membrii guvernului, cei trei subsecretari de la Interne ți d. Sa­vel Rădulescu. Ziariștilor li s’a anunțat printr’un scurt comunicat că s’a­­ dis­cutat chestiunea lichidării oficiului C. N. R. diferite chestiuni In legătură cu aplicarea convenției de armistițiu și legea alegerilor comunale In realitate, în afara chestiunilor de mai sus, majoritatea ședinței consiliu­lui de miniștri a fost consacrată dis­cutării problemelor politice la ordinea­i zilei. Frontul cere demisia df lui Penescu In ce privește partea politică, d. dr. Groza s’a ridicat primul și în numele Frontului Național Demo­cratic a cerut ca d. Penescu minis­trul Internelor să demisioneze iar la ministerul de război «n fi? numit d. general Vasiliu Rășcanu. Ministerul de Interne să fie pre­luat de d. Teohari Georgescu, cu doi subsecretari, un liberal și un național-țărănist. Țărăniștii cer demisia guvernului A luat apoi cuvântul d. Hudiță, ministrul agriculturei, care în nume­le partidului național-țărănesc a ce­tut un memoriu în care respinge a­­cuza­lurile ce se aduc d-lui Penes­­cu subliniind că partidul este soli­dar cu titularul Internelor, astfel că demisia d-lui Penescu — dacă s’ar produce — aduce în mod inevitabil demisia întregului guvern, crede s’a ajuns la o criză politică unei crize de guvern. D. Bebe Brătianu in numele par­tidului liberal a citit un memoriu sub­liniind că în momentul de față « ne­cesară înțelegerea ș i că întreg gu­vernul normează un bloc. Demisia unui ministru angrenează demisia guvernului. In acelas sens a vorbit st d. Po­­tino. Au vorbit apoi d-nii Gh­eorghiu Dej și Lucretiu Pătrășcanu care au combătut punctul de vedere ridicat de memoriul național-țărănist și au cerut ca și d. Groza, îndepărtarea din guvern a d-lui Penescu și împli­nirea celorlalte cerințe. Țărăniștii și liberalii se retrag din guvern față de atitudinele adoptate de cele două părți în cauză, punte de înțele­gere nu există. Frontul nu admite nici o concesiune, iar național-țărăniștii, din punctul de vedere al prestigiului, nu pot da înapoi. Liberalii care împăr­tășesc în totul punctul de vedere țără­nist­­ îl vor urma astfel ea, acum, când scrim aceste rănduri, ruptura din gu­vern este un fapt implicit. In mod fo­tal va urma demisia în­tregului cabinet și Suveranul va aviza asupra situației, chiar in cursul zilei de azi, dacă demisiunea­ devine publică. Interesant de observat este că țără­niștii nu doresc să demisioneze guver­nul. Ei cred că momentul nu e bine ales pentru o nouă criză de guvern. Și această dorință a țărăniștilor are un sens subiectiv. Ei doresc ca lucrurile să se prelungească până la În Decem­brie, ziua în care are loc ședința comi­tetului executiv. D. Ion Mihceache preșe­dinte al parti­dul­ui țărănesc? In acea zi se vor desbate marile probleme ale partidului național­­țărănesc. Membrii de frunte, vor critica acțiunea d-lui Mante și vor cere o nouă orientare a partidului, exponenții acestei noui orientări fiind d. Ion Mihalache Împreună cu d. dr. Nicolae Lupu. Dacă totuși ramura ardeleană a partidului nu va accepta noua o­­rientare țărănească și muncitoreas­că, atunci partidul se va rupe. Dacă însă se va ajunge la înțelegere, d. Mihalache va prelua conducerea partidului în calitate de președinte. D. Iuliu Maniu se va retrage de la locul de frunte. Aceasta va fi a patra trecere în opoziție a d-șase, așa cum s’a mai întâmplat în mo­mentele grele prin care a trecut partidul national-tărănesc. TRUPELE ROMANE AU ATINS RÂUL BODROG PE UN FRONT LARG Marele Stat Major al Armatei COMUNICAT Asupra opera­­iunilor din ziua de 29 Noembrie 1944 In Ungaria de nord-est, tru­pele române au atins râul Bo­drog pe un front larg. In munții Bükk, vânătorii noștri de munte au respins prin lupte grele, inamicul, din mai multe poziții puternic fortifi­cate. La est de Budapesta am ocu­pat două înălțimi importante. D. Winston Churchill împlinește astăzi 70 de ani Născut la 30 Noembrie 18­74 în Irlanda, fr. Winston Churchill, fiul fostului ministru Randolph C ChUrchSU și al uneia din cele mai frumoase și mai distinse femei din America, a intrat în Parla­ment la 30 de ani și de patru d­ecenii luptă neobosit pentru un Im­periu britanic care să nu fie nepăsător la durerile și năzuințele [restului lumii și pentru o lum­­e fin­ care toți oamenii să se poad­ă înfrupta din roadele civilizației, scutiți de războae și apărați de a­­m­enința.sl. Ai ai ia pe caii La face mtS -o omenire­­«st* să trăiască și să-și vadă străduin­țele încununate de izbândă. Acest conducător în actualul răz­boi mondial, a căruia energie mo­lipsește pe colegii săi din guvern și face ca medicii săi să fie cuprinși de disperare pentru că nu le ascul­tă sfaturile, împlinește astăzi 70 de ani Semnificația istorică a celei de a 70-a aniversări a zilei de naștere constă în faptul că primul ministru își serbează ziua de naștere acasă, pe când legea church­illiană a pro­babilităților ar fi cerut ca această zi să fie serbată de primul minis­tru intr’un bombardier care sbura peste Atlantia, într’un crucișător prin Pacific, în tundrele înghețate ale Siberiei sau prin zonele pline de zăpușală ale tropicelor. Primul mi­nistru are aceeași inniere despre distanțe ca un aparat de radio pe unde scurte. Energia sa zgâlțâie zgâlțâie țara, dar mai ales cabinetul, cutre­mură grozav pe medicii săi. Nu există nicio frază, care ar pu­tea cuprinde această făptură ome­nească.­­E modelul omului de Stat pe care orice neam și-ar dori să-l aibă în frunte spre a putea face față pri­mejdiilor și a putea ține piept vi­jeliilor, vâltorilor, vâlvătaelor, care se abat asupra popoarelor. Căci Churchill, ca și marele Wiliam Pitt, are geniul de a ține sus moralul u­­nei nații, de a întrebuința oricâți oameni și oricâți bani pentru a-și a­­tinge ținta, de a pune capăt riva­lităților d­e partid, de a răzbi prin cele mai mari greutăți și de a ajun­ge unde și-a propus. Churchill ni-l amintește dease­­meni prin multe laturi ale caracte­rului său dârz, invincibil, de cel mai dur granit, pe Clemenceau care la 78 de ani, vizitând pe viscol linia d­e foc, a spus în 1918 unei senti­nele de noapte: „Țin-te bine, baia, tide? Țin și eu. Am jurat ca vieille carcasse“ (oasele mele „rau bă­trâne) să ducă povara războiului până la victorie și trebue să mă țin de vorbă“. D. Churchill a jurat și el că nu-și va desminți pe gloriosul soldat care i-a fost strămoș, pe Ducele de Malbourough, și, devenit un mit național, se străduește din răspu­teri să justifice nădejdile care au fost puse într’însul. Sărbătorindu-l pe Chiurchifi, săr­bătorim de fapt victoria credinței în stare să miște munții, un cuvânt care nu cunoaște răgaz și un ideal de umanitate pe prag de a se îm­plini. PROFESORUL IERUSALIMSKI IR KRASNAIA ZVEZDA ARATĂ CĂ: SITUAȚIA MILITARĂ A GERMANIEI S’A AGRAVAT IN ULTIM­ELE ZILE Victoriile trupelor sovietice in Cehoslovacia si Ungaria și ale armatelor aliate in vest MOSCOVA. 29 (Radar). — Obser­vatorul ziarului „Krasnaia, Zviszila“ în materie de politică externă, prof. Ieru­ ealimhld, scrie : Zilele din urmă, armata roșie și ar­matei,3 aliaților au repurtat noua și strălucite succese. Trupele sovietice au curățat de germani insula Sarema (Oîsel), care are o mare importanță strategică în Marea Baltică , au re­purtat noui victorii în Cehoslovacia și Ungaria, în timp ce în Occident tru­­pele aliate continuă să respingă pe germani. Situația militară germană s-a mai agravat încă în zilele din urmă­ prin faptul că trupele germane au fost res­pinse pe cursul de sud al Rinului. A­­cesta este rezultatul avantagiilor obți­nute de prima armată franceză care, după ce a eliberat Strassburgul, a ter­­minat prin expulzarea germanilor din Alsacia. Victoria armatei franceze este ex­presia forțelor crescânde ale Franței ca factor militar și politic în alianța antihitleristă a popoarelor iubitoare de libertate.. In această țară de vechi tra­diții democratice, unde poporul a ju­cat un rol atât de mare în propria lui emancipare, se creiază bazete solide ale viitoarei prosperități, încercările agenților „coloam și a cincea“ de a îm­piedica reconstrucția economică și po­litica Franței pe baze democratice sunt condamnate să dea greș. Trebue să se observe că în timpurile din urmă ,,coloana a ducea" și alte o­­­m­ente profasciste, mai încearcă încă în anumite țări să stingherească con­­solidarea forțelor democratice cari ftO­celerează sdrobirea dușmanului între­gii omeniri. — Germania hitleristă. Sub acest raport, preria străină dis­cută cu însuflețire evenimentele ce se petrec în Belgia adică imediat pe linia frontului, unde armate aliate duc lupta împotriva trupelor hitleriste. IN CAMERA­ COMUNELOR D. CHURCHILL A DECLARAT CĂ RĂZBOIUL SE VA SFÂRȘI VARA VIITOARE TelegRAma în ultiMa pagină TRUPELE AMERICANE AU CUCERIT HÜRTGEN I LONDRA 29 (Endor)’. _ Cea mai importantă știre a ales. In le­gătură cu frontul de vest este că re­­sistența germană organizată a înce­­tat la Koslar, care domină apropie­rile dinspre vest de Jalieh. Acest fapt constituie un mare succes stra­tegic pentru armata a noua ame­ricană. Trupele americane au Hurtgen, important nod de cucerit șosele în Inima pădurii cu acelaș nume,, pentru care s-au dat lupte timp de o lună. Mai spre nord, canadienii au stră­bătut dincolo de intrândul de la Nij­megen și au înaintat peste un kilo­metru în interiorul Germaniei. In partea de sud, pozițiile germa­ne din Vosgi se prăbușesc una după alta. l Armata a șaptea a înaintat alți 5 km.« Marele inserSpjt german dintre : IMffiEljL MgftfiSlR 1 RĂSPUNSUL D-LUI KALININ LA TELEGRAMA DE FELICITARE A SUVERANULUI La telegrama de felicitare trimisă în ziua de 7 Noembrie, Excelentei Sale D-lui Mihail Ivanovici Kalinin, Președintele Prezidiului Consiliului Suprem al Uniunii Republicelor Sovie­tice Socialiste, Augustul nostru Suveran a primit­­ următorul răspuns : majestații sale muhai REGE AL ROMÂNIEI, >JRog primiți mulțumirile mele pentru caldele felicitări expri­­mate în telegrama Voastră cu ocazia aniversării înfăptuirei Revoluției Sovietice“. M. KALININ D. Kalinin GENERALUL DE GAULLE A AJUNS LA BAKU LONDRA.. 29. (Rador).­­­ Du­pă cum­ se anunța din Paris, generalul De Gaulle a ajuns la Baku, de unde a plecat spre Moscova cu trenul, din pricina vremii rele pentru navigația aeriană. Se crede că va sosi la Moscova în cursul zilei de Sâmbătă. DECEMBRIE 1944 ANUL VII­ NR. 2711 DEMITI8 FIECARE MIERCURI SERVICIUL DE REPORTAJ POLITIC ȘI MILITAR „RADIO-TIMPUL“ FRONTUL SPRE VIE­NA A FOST SPART ORAȘELE TECS ȘI NOHACI OCUPATE ORDINUL DE ZI AL AREALULUI STALIN * ■ MOSCOVA 29 — prin racilio­ —­ l­* emisiune» de la ora­­ 9,45 a fost transmis ordinul «le ei al Ma­reșalului Stalin către Mareșa­lul Tolbuhin, comand­d­entul forțelor care operează i pe frontul al lll-lea Ucrainean și în care se su­unes „Trupele frontului al lll-lea Ucrainean după lupte îndârjite au forțat trecerea Dunărei,­­la nord de Drava și au realizat o spărtură în liniile inamice, largă de 150 km. Cu acest prilej au fost cucerite peste 300 loca­­lități, printre cui și importantele centre Pecs și Mohaci“. In acest mod a fost deschis drumul forțelor so­­vietice în ofensiva spre Viena. PARTIDELE DE STĂ­NGA DIN GRECIA CER O NOUĂ CONSTITUȚIE ■ ■ ATENA 2D — prin radio — Partidele de stânga din Grecia au cerut organizarea unui plebiscit în vederea elaborarei unei noui con­­stituții. Partidul socialist italian nu colaborează cu d. Bonomi H ■ ROMA 29 — prin radio — Azi, la Palazo di Mareșal a avut loc o nouă întrunire a șefilor partidelor, în vederea constituței noului guvern. Cu prilejul acestei întrevede­r­i, reprezentanții grupărilor socia­liste au anunțat că nu vor colabo­ra cu d. Bonomi la formarea unui guvern sub președinția d-sale. Totodată, reprezentantul dip­lomatic britanic a arătat că guver­nul M. Sale nu poate accepta pe Contele Sforaza la ministerul de externe, întrucât d-sa nu a resp­ectat angajamentele luate atunci când i s’a permis să revină în Ita­lia. În retragere, germanii au inundat valea râului Röhr ■ ■ LONDRA, 29 — prin radio. — Armata IX americană în înainta­­rea efectuată astăzi a depășit râul Röhr, care constituia ultima ba­rieră naturală în fata Coloniei. In retragerea lor și spre a împiedica înaintarea aliată, germanii au distrus digurile, inundând valea Röhr. In bătălia care s'a d­at astăzi, ger­manii au pierdut 60 baterii de arti­lerie si 100 tancuri. * NOUA ORGANIZARE A POLITIEI JUGGS,,""B ■ ® BELGRAD, 29 — prin radio. — Noua lege de organizare a poli­ției iugoslave prevede că învestirea și demiterea poliției intră în prerogativele poporului. A 1 in nan, la ziua si ora fixate de tradiție. Regele Angliei, a ve­nit, da și acum un secol și, ca ș­i acum două veacuri, la Palatul­­ Westminster, să citească in fața Parlamentului, mesajul de deschi­dere a sesiunii anuale a Camerelor. Căci în Anglia deși totul se trans­formă lăuntric, nimic nu se schim­bă aparent. Războaele trec, pacea înăuntru rămâne. Revoluțiile fac fără ca tradițiile să se desfacă, scir sub coroana lui Eduard , care amintește pe regele de la sfârșitul veacului al XIII-lea, când s’a năs­cut primul parlament, nimeni nu vede trăsăturile monarhului vre­melnic, ci toți salută instituția pe care el o întruchipează, după cum armeni nu vede în mesajul pe care regele îl citește, o operă a­ guver­nului (cum este de fapt), ci teți îl ascultă ca și când ar fi însăși crea­­țiunea augustă a Suveranului. Se știe credem, că mesajul este un fel de tabla de materii care in­dică sumar și rezumă concis ceea ce Parlamentul va avea de făcut în cursul unui an. Dacă nu s’a uitat lucrul acesta, atunci e foarte inte­resant că deducem din conținutul mesajului, cum vede guvernul Ma­iestății Sale evoluția evenimente­lor pe sesiunea parlamentară 1944— 1M5. Prima parte a mesajului este o trecere în revistă a victoriilor alia­te repurtate din Noembrie anul tre­cut și până astăzi. Un bilanț su­ccint din care trebue reținut e doar mulțumirea pe care a resimți­t-o Marea Britanie de pe urma întor­săturii pe care au luat-o, pe toate fronturile, evenimentele militare, și încrederea pe care o manifestă ea în victoria finală. Pasagiile din care se pot trage concluzii politice se găse­sc în par­tea a doua a mesa­jului de unde Re­gele Angliei începe a vorbi de re­sursele financiare pentru continua­rea războiului. Pentru prima dată de la izbucni­rea războiului, Regele Angliei ia, în sfârșit, în considerare ipoteza terminării conflictului în Europa și spune că se pregătesc de zor planurile în vederea trecerii pe pi­cior de pace a unei părți din vidu­­l ti­lot de război, cealaltă rămânând afectată continuării războiului în Extremul Orient. Regele vor­bește de respansiunea exportului­ și de „reechiparea indu­striei”, ceea ce iarăși este în legătu­ră cu începutul erei de pace. Se și cercetează — spune mai de­parte mesajul — metodele pentru a se menține nivelul înalt al mânii de lucru, ceea ce înseamnă că având în vedere curânda demobilizare, guvernul britanic vrea din timp să ia măsuri de împiedecare a șoma­jului. Regele mai făgăduește reforma (care urma să se înfăptuiască după război) pentru a îmbunătăți starea socială și sanitară a muncitorimii. Deci și de aici se vede că guvernul socotește victoria aproape și dacă mai nevoe și de alte do­vezi în acest sens, mesajul le fur­nizează copios- De pildă se prevede o reformă electorală (ceea ce desi­gur nu-i o preocupare de război), se revăd alegeri locale ,,într’un timp apropiat“, se cere aprobare de sub­sidii pentru refacerea capitalei după încetar­ea ostilităților în Eu­ropa“ și se specifică o reformă a sistemului de educație publică. Este adevărat că aceste concluzii pe care le-am tras noi aici cu pri­vire la convingerile ontime ale gu­vernului britanic în legătură cu sfârșitul războiului ar părea con­trazise de părerea d-lui Churchill care, luând cuvântul la mesaj, a declarat tot em­ că ,.Anglia nu tr&* bue să, creadă că războiul va trece­ repede“. Dar contrazicerea nu-i decât formală. In realitate, d. Churchill însuși a adăugat că n’are motiv să desmintă previziunile pe care le-a făcut într’un discurs anterior (și anume la instalarea Lordului Pri­­mar al Londrei, adică la 9 Noem­brie) când a spus că războiul se va termina în primăvara viitoare sau la începutul verii. Atunci de ce a mai crezut util primul ministru să ceară Angliei să nu creadă că războiul va trece repede? — se vor întreba unii. Răspunsul ni-i dă tot d. Churchill în finalul discursului unde spune limpede: »Am făcut această trece­re în revistă pentru a arăta că mi ne putem deslipi ochii de teatrul de război și că nu trebue să cerem să se facă, trecerea la reconstrucție,­ la controverse politice sau la discuții asupra păcii“. i fl­zic jacet repus. D. Churchill nu vrea ca, transfor­mând impresia In tete convingere că războiul e pe terminate, să dea dmu­mul frânei pe care a pus-o până acuma, oprind orice dezbateri în jurul unor probleme post-belise care ar atrage divergente de pă­reri, ar compromite unitatea coa*­li­ti­ei guvernamentale și soliditatea pactului de­ neagresiune dintre par­­­tide, slăbind coheziunea nations’a si deci si efortul pentru ducer a războiului la bun sfârșit Deocamdată suntem in război. Și d. Churchill, ea și Clemenceau, nu cunoaște până la victorie decât o singură deviză: ».Je tels la guerre!“. Mesajul regal, însă, neputându-se opri la momentan, a dezvăluit ceea­ce primul ministru ste străduit să camufleze pen­tru ca deputații să nu aibă în fața ochilor lor decât războiul. Și noi, de altfel, tot numai la răz­boiul din afară a trebui să ne con­­centrăm atenția și energiile­ S­f. Clavius SITUAȚIA INTERNAȚIONALĂ Cum vede guvernul Majestații Sale desfășurarea evenimentelor anul care vine o mică discuție la mesajul Regelui Angliei George, Regele Angliei t 1

Next