Timpul, decembrie 1944 (nr. 2711-2735)
1944-12-01 / nr. 2711
r REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. H TELEFON: Redacti* * Administr*tl* IM44 Tipografia 8.42.23 ABONAMENTE Inară: . In străinătate: Un an 3609 lei; S sun Ita funcțiune de T „„„„ , , . , 2000 lel; 3 Ioni 1000 lel I convențiile poștele Internaționale Pentru buinci, aocietăți și instituții publice 4000 lei anual Abonamentele Încep la 1 și 19 ele fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar cont. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 80286/5 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1827 Proprietarii TIMPUL“ s. Att. înscria aub Nr. 202 Trib. Ilfov, Directori GRIGORE GAFENCU 6 PAGINI 15 LEI TImpUl VINERI 1 v PUNCTELE CARDINALE C etind ieri in „România Liberă“ răspunsul pe care l-a dat in ajun generalul Vinogradov, vicepreședintele comisiei aliate de control, unei delegații a Sindicatelor Unite, ne-am amintit de fraza rostită acuma douăzeci și patru de ani în Parlamentul Federației, de primul care ar fi trebuit pomenit la 23 August și care a rămas singuriil uitat până azi, de profesorul Paul Bujor. Profesorul Paul Bujor, intemeetorul partidului țărănesc la Iași și președintele Senatului în istoricul parlament al Federației, e acela care a rostit la înscăunarea lui in fotoliul președințial al maturului corp, cuvintele acelea pline de tâlc profetic: „Lumina vine de la răsărit“! Nu-i o întâmplare cetind ce a spus generalul Vinogradov muncitorilor care au adus salutul lor, Uniunii Sovietice, ni-au venit în minte vorbele lui Bujor. E o asociație de idei. Este, într’adevăr, atâta lumină în vederile acestui trimis al Răsăritului în comisia de control aliată dela noi, atâta, ințelepciune politică, atâta pondere în gândirea lui constructivă. Încât declarațiile lui au rechemat în actualitate, printr’o înlănțuire firească de logică mintală, fraza perspicace a profesorului universitar de la Iași. Și ca să dovedim că nu un entuziasm facil ne-a împins să vorbim de cuvintele generalului care poartă acelaș nume cu un distins diplomat sovietic, în felul în care am vorbit, supunem judecății însăși a cetitorilor cele câteva recomandări făcute de el muncitorimii românești Să ia cunoștință! Să le chibzuiască! Să ne spună dacă avem sau nu dreptate. Iată ce a spus generalul Vinogradov reprezentanților sindicatelor: In primul rând trebue să vă gândiți la mărirea producției. In al doilea rând trebue îmbunătățită aprovizionarea populației. In al treilea rând, puteți contribui la lichidarea rămășițelor hitleriste și prohitleriste împiedică îndeplinirea realăr care și punctuală a clauzelor armistițiului In al patrulea rând, puteți contribui la restituirea bunurilor jelfuite din U. R. S. S. Remarcați ordinea ierarhică în care vice-președintele comisiei de control a înșirat imperativele clasei muncitoare, obervați nuanțele și rețineți roi întri adevăr, nu se putea mai bine fixa punctele cardinale ale orientării pentru moment a factorului muncă, decât cum a făcut- o generalul Vinogradov care s-a dovedit astfel, strateg și tactician până și în sfaturile prietenești. Aceste patru puncte formează, fără îndoială, și pilonii poligonului de susținere a prieteniei sovieto-române care, la rândul ei, e singura bază trainică a unei păci îndelungate în parcela europeană, unde un determinism istoric a făcut din popoarele noastre, două popoare vecine și legate, prin lupte duse lbs comrote in trecut și prin aspirațiuni deopotrivă de ^ padnice în ceea ce privește ziua de mâine. I CRIZĂ DE GUVERN fcțional-Tarăniștii cer ca guvernul să demisioneze, în timp ce F. N. D. cere plecarea dlui Fenescu si numirea dlui general Rășcanui ca ministru de război. Mai repede decât s’ar fi putut oare în acest moment a luat formele In cursul dimineții de eventee că ministrul internelor demisionase. In realitate d. Penescu nu a venit la minister decât foarte târziu, după ce participase, împreună cu ceilalți miniștri național-țârâniști, la o consfătuire pentru a se fixa atitudinea comună față de cererea Frontului Național Democratic da a elimina din guvern pe ministrul Internelor. Tot dimineață, d. dr. Petre Groza, vice președinte al Consiliului de miniștri a avut o Întrevedere cu C. Titel Petrescu. După amiază, la orele 5, consiliu de miniștri. Primul a venit d. Brătianu care Întrebat de ziariști asupra situației, a dat răspunsuri liniștitoare... Au venit apoi miniștrii Frontului care erau de părere contrarie. D. Penescu, venit ceva mai târziu și Întrebat de ziariști dacă a demisionat, a declarat că nu găsește motive pentru care ar fi trebuit să demisioneze, iar d. dr. Solomon care era prin apropiere adăugat că dacă e vorba ca d. Peneascu să părăsească ministerul, atunci întreg guvernul demisionează. Consiliul de după amiază In această atmosferă a Început consiliul de miniștri sub președinția d-lul general adj. C. Sănătescu. Au participat toți membrii guvernului, cei trei subsecretari de la Interne ți d. Savel Rădulescu. Ziariștilor li s’a anunțat printr’un scurt comunicat că s’a discutat chestiunea lichidării oficiului C. N. R. diferite chestiuni In legătură cu aplicarea convenției de armistițiu și legea alegerilor comunale In realitate, în afara chestiunilor de mai sus, majoritatea ședinței consiliului de miniștri a fost consacrată discutării problemelor politice la ordineai zilei. Frontul cere demisia df lui Penescu In ce privește partea politică, d. dr. Groza s’a ridicat primul și în numele Frontului Național Democratic a cerut ca d. Penescu ministrul Internelor să demisioneze iar la ministerul de război «n fi? numit d. general Vasiliu Rășcanu. Ministerul de Interne să fie preluat de d. Teohari Georgescu, cu doi subsecretari, un liberal și un național-țărănist. Țărăniștii cer demisia guvernului A luat apoi cuvântul d. Hudiță, ministrul agriculturei, care în numele partidului național-țărănesc a cetut un memoriu în care respinge acuzalurile ce se aduc d-lui Penescu subliniind că partidul este solidar cu titularul Internelor, astfel că demisia d-lui Penescu — dacă s’ar produce — aduce în mod inevitabil demisia întregului guvern, crede s’a ajuns la o criză politică unei crize de guvern. D. Bebe Brătianu in numele partidului liberal a citit un memoriu subliniind că în momentul de față « necesară înțelegerea ș i că întreg guvernul normează un bloc. Demisia unui ministru angrenează demisia guvernului. In acelas sens a vorbit st d. Potino. Au vorbit apoi d-nii Gheorghiu Dej și Lucretiu Pătrășcanu care au combătut punctul de vedere ridicat de memoriul național-țărănist și au cerut ca și d. Groza, îndepărtarea din guvern a d-lui Penescu și împlinirea celorlalte cerințe. Țărăniștii și liberalii se retrag din guvern față de atitudinele adoptate de cele două părți în cauză, punte de înțelegere nu există. Frontul nu admite nici o concesiune, iar național-țărăniștii, din punctul de vedere al prestigiului, nu pot da înapoi. Liberalii care împărtășesc în totul punctul de vedere țărănist îl vor urma astfel ea, acum, când scrim aceste rănduri, ruptura din guvern este un fapt implicit. In mod fotal va urma demisia întregului cabinet și Suveranul va aviza asupra situației, chiar in cursul zilei de azi, dacă demisiunea devine publică. Interesant de observat este că țărăniștii nu doresc să demisioneze guvernul. Ei cred că momentul nu e bine ales pentru o nouă criză de guvern. Și această dorință a țărăniștilor are un sens subiectiv. Ei doresc ca lucrurile să se prelungească până la În Decembrie, ziua în care are loc ședința comitetului executiv. D. Ion Mihceache președinte al partidului țărănesc? In acea zi se vor desbate marile probleme ale partidului naționalțărănesc. Membrii de frunte, vor critica acțiunea d-lui Mante și vor cere o nouă orientare a partidului, exponenții acestei noui orientări fiind d. Ion Mihalache Împreună cu d. dr. Nicolae Lupu. Dacă totuși ramura ardeleană a partidului nu va accepta noua orientare țărănească și muncitorească, atunci partidul se va rupe. Dacă însă se va ajunge la înțelegere, d. Mihalache va prelua conducerea partidului în calitate de președinte. D. Iuliu Maniu se va retrage de la locul de frunte. Aceasta va fi a patra trecere în opoziție a d-șase, așa cum s’a mai întâmplat în momentele grele prin care a trecut partidul national-tărănesc. TRUPELE ROMANE AU ATINS RÂUL BODROG PE UN FRONT LARG Marele Stat Major al Armatei COMUNICAT Asupra operaiunilor din ziua de 29 Noembrie 1944 In Ungaria de nord-est, trupele române au atins râul Bodrog pe un front larg. In munții Bükk, vânătorii noștri de munte au respins prin lupte grele, inamicul, din mai multe poziții puternic fortificate. La est de Budapesta am ocupat două înălțimi importante. D. Winston Churchill împlinește astăzi 70 de ani Născut la 30 Noembrie 1874 în Irlanda, fr. Winston Churchill, fiul fostului ministru Randolph C ChUrchSU și al uneia din cele mai frumoase și mai distinse femei din America, a intrat în Parlament la 30 de ani și de patru decenii luptă neobosit pentru un Imperiu britanic care să nu fie nepăsător la durerile și năzuințele [restului lumii și pentru o lume fin care toți oamenii să se poadă înfrupta din roadele civilizației, scutiți de războae și apărați de amenința.sl. Ai ai ia pe caii La face mtS -o omenire«st* să trăiască și să-și vadă străduințele încununate de izbândă. Acest conducător în actualul război mondial, a căruia energie molipsește pe colegii săi din guvern și face ca medicii săi să fie cuprinși de disperare pentru că nu le ascultă sfaturile, împlinește astăzi 70 de ani Semnificația istorică a celei de a 70-a aniversări a zilei de naștere constă în faptul că primul ministru își serbează ziua de naștere acasă, pe când legea churchilliană a probabilităților ar fi cerut ca această zi să fie serbată de primul ministru intr’un bombardier care sbura peste Atlantia, într’un crucișător prin Pacific, în tundrele înghețate ale Siberiei sau prin zonele pline de zăpușală ale tropicelor. Primul ministru are aceeași inniere despre distanțe ca un aparat de radio pe unde scurte. Energia sa zgâlțâie zgâlțâie țara, dar mai ales cabinetul, cutremură grozav pe medicii săi. Nu există nicio frază, care ar putea cuprinde această făptură omenească.E modelul omului de Stat pe care orice neam și-ar dori să-l aibă în frunte spre a putea face față primejdiilor și a putea ține piept vijeliilor, vâltorilor, vâlvătaelor, care se abat asupra popoarelor. Căci Churchill, ca și marele Wiliam Pitt, are geniul de a ține sus moralul unei nații, de a întrebuința oricâți oameni și oricâți bani pentru a-și atinge ținta, de a pune capăt rivalităților de partid, de a răzbi prin cele mai mari greutăți și de a ajunge unde și-a propus. Churchill ni-l amintește deasemeni prin multe laturi ale caracterului său dârz, invincibil, de cel mai dur granit, pe Clemenceau care la 78 de ani, vizitând pe viscol linia de foc, a spus în 1918 unei sentinele de noapte: „Țin-te bine, baia, tide? Țin și eu. Am jurat ca vieille carcasse“ (oasele mele „rau bătrâne) să ducă povara războiului până la victorie și trebue să mă țin de vorbă“. D. Churchill a jurat și el că nu-și va desminți pe gloriosul soldat care i-a fost strămoș, pe Ducele de Malbourough, și, devenit un mit național, se străduește din răsputeri să justifice nădejdile care au fost puse într’însul. Sărbătorindu-l pe Chiurchifi, sărbătorim de fapt victoria credinței în stare să miște munții, un cuvânt care nu cunoaște răgaz și un ideal de umanitate pe prag de a se împlini. PROFESORUL IERUSALIMSKI IR KRASNAIA ZVEZDA ARATĂ CĂ: SITUAȚIA MILITARĂ A GERMANIEI S’A AGRAVAT IN ULTIMELE ZILE Victoriile trupelor sovietice in Cehoslovacia si Ungaria și ale armatelor aliate in vest MOSCOVA. 29 (Radar). — Observatorul ziarului „Krasnaia, Zviszila“ în materie de politică externă, prof. Ieru ealimhld, scrie : Zilele din urmă, armata roșie și armatei,3 aliaților au repurtat noua și strălucite succese. Trupele sovietice au curățat de germani insula Sarema (Oîsel), care are o mare importanță strategică în Marea Baltică , au repurtat noui victorii în Cehoslovacia și Ungaria, în timp ce în Occident trupele aliate continuă să respingă pe germani. Situația militară germană s-a mai agravat încă în zilele din urmă prin faptul că trupele germane au fost respinse pe cursul de sud al Rinului. Acesta este rezultatul avantagiilor obținute de prima armată franceză care, după ce a eliberat Strassburgul, a terminat prin expulzarea germanilor din Alsacia. Victoria armatei franceze este expresia forțelor crescânde ale Franței ca factor militar și politic în alianța antihitleristă a popoarelor iubitoare de libertate.. In această țară de vechi tradiții democratice, unde poporul a jucat un rol atât de mare în propria lui emancipare, se creiază bazete solide ale viitoarei prosperități, încercările agenților „coloam și a cincea“ de a împiedica reconstrucția economică și politica Franței pe baze democratice sunt condamnate să dea greș. Trebue să se observe că în timpurile din urmă ,,coloana a ducea" și alte omente profasciste, mai încearcă încă în anumite țări să stingherească consolidarea forțelor democratice cari ftOcelerează sdrobirea dușmanului întregii omeniri. — Germania hitleristă. Sub acest raport, preria străină discută cu însuflețire evenimentele ce se petrec în Belgia adică imediat pe linia frontului, unde armate aliate duc lupta împotriva trupelor hitleriste. IN CAMERA COMUNELOR D. CHURCHILL A DECLARAT CĂ RĂZBOIUL SE VA SFÂRȘI VARA VIITOARE TelegRAma în ultiMa pagină TRUPELE AMERICANE AU CUCERIT HÜRTGEN I LONDRA 29 (Endor)’. _ Cea mai importantă știre a ales. In legătură cu frontul de vest este că resistența germană organizată a încetat la Koslar, care domină apropierile dinspre vest de Jalieh. Acest fapt constituie un mare succes strategic pentru armata a noua americană. Trupele americane au Hurtgen, important nod de cucerit șosele în Inima pădurii cu acelaș nume,, pentru care s-au dat lupte timp de o lună. Mai spre nord, canadienii au străbătut dincolo de intrândul de la Nijmegen și au înaintat peste un kilometru în interiorul Germaniei. In partea de sud, pozițiile germane din Vosgi se prăbușesc una după alta. l Armata a șaptea a înaintat alți 5 km.« Marele inserSpjt german dintre : IMffiEljL MgftfiSlR 1 RĂSPUNSUL D-LUI KALININ LA TELEGRAMA DE FELICITARE A SUVERANULUI La telegrama de felicitare trimisă în ziua de 7 Noembrie, Excelentei Sale D-lui Mihail Ivanovici Kalinin, Președintele Prezidiului Consiliului Suprem al Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste, Augustul nostru Suveran a primit următorul răspuns : majestații sale muhai REGE AL ROMÂNIEI, >JRog primiți mulțumirile mele pentru caldele felicitări exprimate în telegrama Voastră cu ocazia aniversării înfăptuirei Revoluției Sovietice“. M. KALININ D. Kalinin GENERALUL DE GAULLE A AJUNS LA BAKU LONDRA.. 29. (Rador). După cum se anunța din Paris, generalul De Gaulle a ajuns la Baku, de unde a plecat spre Moscova cu trenul, din pricina vremii rele pentru navigația aeriană. Se crede că va sosi la Moscova în cursul zilei de Sâmbătă. DECEMBRIE 1944 ANUL VII NR. 2711 DEMITI8 FIECARE MIERCURI SERVICIUL DE REPORTAJ POLITIC ȘI MILITAR „RADIO-TIMPUL“ FRONTUL SPRE VIENA A FOST SPART ORAȘELE TECS ȘI NOHACI OCUPATE ORDINUL DE ZI AL AREALULUI STALIN * ■ MOSCOVA 29 — prin racilio — l* emisiune» de la ora 9,45 a fost transmis ordinul «le ei al Mareșalului Stalin către Mareșalul Tolbuhin, comanddentul forțelor care operează i pe frontul al lll-lea Ucrainean și în care se suunes „Trupele frontului al lll-lea Ucrainean după lupte îndârjite au forțat trecerea Dunărei,la nord de Drava și au realizat o spărtură în liniile inamice, largă de 150 km. Cu acest prilej au fost cucerite peste 300 localități, printre cui și importantele centre Pecs și Mohaci“. In acest mod a fost deschis drumul forțelor sovietice în ofensiva spre Viena. PARTIDELE DE STĂNGA DIN GRECIA CER O NOUĂ CONSTITUȚIE ■ ■ ATENA 2D — prin radio — Partidele de stânga din Grecia au cerut organizarea unui plebiscit în vederea elaborarei unei noui constituții. Partidul socialist italian nu colaborează cu d. Bonomi H ■ ROMA 29 — prin radio — Azi, la Palazo di Mareșal a avut loc o nouă întrunire a șefilor partidelor, în vederea constituței noului guvern. Cu prilejul acestei întrevederi, reprezentanții grupărilor socialiste au anunțat că nu vor colabora cu d. Bonomi la formarea unui guvern sub președinția d-sale. Totodată, reprezentantul diplomatic britanic a arătat că guvernul M. Sale nu poate accepta pe Contele Sforaza la ministerul de externe, întrucât d-sa nu a respectat angajamentele luate atunci când i s’a permis să revină în Italia. În retragere, germanii au inundat valea râului Röhr ■ ■ LONDRA, 29 — prin radio. — Armata IX americană în înaintarea efectuată astăzi a depășit râul Röhr, care constituia ultima barieră naturală în fata Coloniei. In retragerea lor și spre a împiedica înaintarea aliată, germanii au distrus digurile, inundând valea Röhr. In bătălia care s'a dat astăzi, germanii au pierdut 60 baterii de artilerie si 100 tancuri. * NOUA ORGANIZARE A POLITIEI JUGGS,,""B ■ ® BELGRAD, 29 — prin radio. — Noua lege de organizare a poliției iugoslave prevede că învestirea și demiterea poliției intră în prerogativele poporului. A 1 in nan, la ziua si ora fixate de tradiție. Regele Angliei, a venit, da și acum un secol și, ca și acum două veacuri, la Palatul Westminster, să citească in fața Parlamentului, mesajul de deschidere a sesiunii anuale a Camerelor. Căci în Anglia deși totul se transformă lăuntric, nimic nu se schimbă aparent. Războaele trec, pacea înăuntru rămâne. Revoluțiile fac fără ca tradițiile să se desfacă, scir sub coroana lui Eduard , care amintește pe regele de la sfârșitul veacului al XIII-lea, când s’a născut primul parlament, nimeni nu vede trăsăturile monarhului vremelnic, ci toți salută instituția pe care el o întruchipează, după cum armeni nu vede în mesajul pe care regele îl citește, o operă a guvernului (cum este de fapt), ci teți îl ascultă ca și când ar fi însăși creațiunea augustă a Suveranului. Se știe credem, că mesajul este un fel de tabla de materii care indică sumar și rezumă concis ceea ce Parlamentul va avea de făcut în cursul unui an. Dacă nu s’a uitat lucrul acesta, atunci e foarte interesant că deducem din conținutul mesajului, cum vede guvernul Maiestății Sale evoluția evenimentelor pe sesiunea parlamentară 1944— 1M5. Prima parte a mesajului este o trecere în revistă a victoriilor aliate repurtate din Noembrie anul trecut și până astăzi. Un bilanț succint din care trebue reținut e doar mulțumirea pe care a resimțit-o Marea Britanie de pe urma întorsăturii pe care au luat-o, pe toate fronturile, evenimentele militare, și încrederea pe care o manifestă ea în victoria finală. Pasagiile din care se pot trage concluzii politice se găsesc în partea a doua a mesajului de unde Regele Angliei începe a vorbi de resursele financiare pentru continuarea războiului. Pentru prima dată de la izbucnirea războiului, Regele Angliei ia, în sfârșit, în considerare ipoteza terminării conflictului în Europa și spune că se pregătesc de zor planurile în vederea trecerii pe picior de pace a unei părți din vidul tilot de război, cealaltă rămânând afectată continuării războiului în Extremul Orient. Regele vorbește de respansiunea exportului și de „reechiparea industriei”, ceea ce iarăși este în legătură cu începutul erei de pace. Se și cercetează — spune mai departe mesajul — metodele pentru a se menține nivelul înalt al mânii de lucru, ceea ce înseamnă că având în vedere curânda demobilizare, guvernul britanic vrea din timp să ia măsuri de împiedecare a șomajului. Regele mai făgăduește reforma (care urma să se înfăptuiască după război) pentru a îmbunătăți starea socială și sanitară a muncitorimii. Deci și de aici se vede că guvernul socotește victoria aproape și dacă mai nevoe și de alte dovezi în acest sens, mesajul le furnizează copios- De pildă se prevede o reformă electorală (ceea ce desigur nu-i o preocupare de război), se revăd alegeri locale ,,într’un timp apropiat“, se cere aprobare de subsidii pentru refacerea capitalei după încetarea ostilităților în Europa“ și se specifică o reformă a sistemului de educație publică. Este adevărat că aceste concluzii pe care le-am tras noi aici cu privire la convingerile ontime ale guvernului britanic în legătură cu sfârșitul războiului ar părea contrazise de părerea d-lui Churchill care, luând cuvântul la mesaj, a declarat tot em că ,.Anglia nu tr&* bue să, creadă că războiul va trece repede“. Dar contrazicerea nu-i decât formală. In realitate, d. Churchill însuși a adăugat că n’are motiv să desmintă previziunile pe care le-a făcut într’un discurs anterior (și anume la instalarea Lordului Primar al Londrei, adică la 9 Noembrie) când a spus că războiul se va termina în primăvara viitoare sau la începutul verii. Atunci de ce a mai crezut util primul ministru să ceară Angliei să nu creadă că războiul va trece repede? — se vor întreba unii. Răspunsul ni-i dă tot d. Churchill în finalul discursului unde spune limpede: »Am făcut această trecere în revistă pentru a arăta că mi ne putem deslipi ochii de teatrul de război și că nu trebue să cerem să se facă, trecerea la reconstrucție, la controverse politice sau la discuții asupra păcii“. i flzic jacet repus. D. Churchill nu vrea ca, transformând impresia In tete convingere că războiul e pe terminate, să dea dmumul frânei pe care a pus-o până acuma, oprind orice dezbateri în jurul unor probleme post-belise care ar atrage divergente de păreri, ar compromite unitatea coa*litiei guvernamentale și soliditatea pactului de neagresiune dintre partide, slăbind coheziunea nations’a si deci si efortul pentru ducer a războiului la bun sfârșit Deocamdată suntem in război. Și d. Churchill, ea și Clemenceau, nu cunoaște până la victorie decât o singură deviză: ».Je tels la guerre!“. Mesajul regal, însă, neputându-se opri la momentan, a dezvăluit ceeace primul ministru ste străduit să camufleze pentru ca deputații să nu aibă în fața ochilor lor decât războiul. Și noi, de altfel, tot numai la războiul din afară a trebui să ne concentrăm atenția și energiile Sf. Clavius SITUAȚIA INTERNAȚIONALĂ Cum vede guvernul Majestații Sale desfășurarea evenimentelor anul care vine o mică discuție la mesajul Regelui Angliei George, Regele Angliei t 1