Timpul, martie 1945 (nr. 2783-2802)

1945-03-02 / nr. 2783

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. U . TELEFON) Redacția tf Administrația 8.8S.44 -------------------------­Tipografia 3.42.23 ABONAMENT» bi țară i bi străină tata­l 3700 lei pe 6 luni. 1400 Tariful In funcțiune de lei pe 3 luni. Autorități, convențiile poștale Inter-Soc. ri banei 60«/# i­ plus naționala Abonamentele Încep la I $1­18 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar cont aprobării Direcți­un­ei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai jos« Cont C. E. a Postal No. 1327 Proprietar: J 1 H PC L“ 8. A B. înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov Director: GR­IGORE GAFENCU După discursul d-lui Churchill D­area de seamă pe care pri­mul ministru britanic a fă­cut-o la Cameră, alaltăori, asupra rezultatelor conferinței din Crimeea, se poate lipsi de comenta­­rii. In tot cazul, nu dă loc la prea ample comentarii. Și iată de ce. De obiceiu, d. Churchill când fă­cea un raport Camerei asupra vre­unei conferințe — cum a fost aceea de la Quebec sau de l­a Moscova —­­­aducea informații lămuriri personale și suplimentare, un ceva în plus, nou, care cerea să fie subli­niat printr'un comentariu. De data aceasta comunicatul dela Yalt a fost atât de explicit, de precis, de a străveziu, încât orice lămurire in plus devenea de prisos. De aceea cuvântarea d-lui Churchill s-a măr­­ginit a fi o caldă și convingătoare pledoarie în favoarea tuturor solu­țiilor găsite de „cei trei“, la care a ținut să asocieze, în țara lui, și pe laburiști. , Nu ne vom opri deci la conclu­ziile din punctul de vedere al poli­ticei internaționale care s-ar putea trage din discursul iscusit al celui c­are și-a făcut faima din a nu re­curge la mânuși în tratarea trebu­rilor din afară. Concluziile acestea le-am arătat care sunt atunci când am examinat pe larg comunicatul de la 12 Februarie. Sunt alte concluzii, insă, care se impun din lectura cuvântării de alaltăeri. Concluzii care ne intere­sează direct. Și asupra acestora vrem să insistăm. Ele sunt de două feluri­; unele, plăcute, altele rare ne arată situația așa cum e, plăcu­­tă sau neplăcută. In categoria celor dintâi am pu­tea semnala de pildă fraza, de două ori repetată că „organizația mon­dială care se pregătește nu se va baza pe dictatura Marilor Puteri căci „este de datoria acestora să servească omenirea, nu să o stăpâ­nească“. Ar mai fi iarăși, asigurai s-a dată de d. Churchill că pentru a avea cele mai mari nădejdi, ba mai mult încă decât nădejdi, convingerea fermă că această organizație va apăra omenirea de o a treia repe­­tare a agoniei ei“. Și ar mai fi mul­te altele. Dar din experiența din ani, comparând discursurile ultimii d-lui Churchill in care acesta vorbea po­porului său „de sudoare, de la­­crîmi și de sânge“ cu acelea ale po­sedatului de la Berchtesgaden care anunța poporului german mereu „nimicirea totală“ a adversarului, credem că cel puțin atâta am putut. Învăța­ că e mai sănătos și mai cuminte să atragi luarea aminte poporului asupra adevărului pe ca­­re el refuză să-l vadă dacă nu­ î convine, decât să cauți să-i îndrepți privirile numai asupra falselor a­­parențe pentru ca să-l menții arti­ficial într'o stare de trecătoare eu­forie. De aceea noi am vrea ca din dis­cursul premierului britanic să se rețină mai de grabă următoarele: 1. (Din pasagiul referitor la Ger­mania) că Aliații sunt hotărâți ca nazismul și militarismul să fie dis­­truse iar criminalii de răsboi să fie pedepsiți „just și repede’’. D. Churchill a adăugat (și asta, iarăși, trebue s‘o reținem) că „Va fi loc într’o bună zi și pentru Ger­mania în comitetul națiunilor, dar NUMAI după ce toate urmele de nazism și militarism vor fi elimi­nate EFECTIV și DEFINITIV". 2. (Din pasajul cu privire la Polonia) că „Polonezii vor viitorul în propriile lor mâini, avea cu singura limitare că ei trebue să ducă în mod cinstit o politică ami­cală față de Rusia“. Ceea ce e valabil pentru Polonia, țară aliată și de la început în tabă­­ra Națiunilor Unite, e evident cu atât mai valabil în cazul țării noa­stre cu aceeași situațiune geogra­fică însă cu o altă situațiune inter­­națională. 3. (Din acelaș pasa­j): „Rușii ca­re executau și pregăteau opera­­țiuni militare de cea mai mare am­ploare împotriva Germaniei aveau dreptul ca să aibă legăturile arma­telor lor proteguite de ținuturi paș­­nice aflate sub un guvern care să acționeze in conformitate cu ne­voile lor”. Constituare in ultima pag, Către cetitorii Ziarul n­ostru n’a putut in imposibilitatea de­ a ne apere ori din cauza lipsei putea continua activita­te hârtie. Cu mari efor­­te a, furi a hi­a am putut azi a­ Facem un apel la cei in duce hârtia necesară, drept să dispună cât mai Autoritățile, în loc să nie urgent la o ușurare a si» dea concursul necesar, ne m­afiei gazetelor. In ace» fac chiar greutăți. Astfel las timp, hârtia scumpiri­ ori camioanele noastre! du=se cu 120 la sutăj zsa= care transportau hârtia rele au fost nevoite să ur= dela Bușteni, au fost re» ce prețul la lei 30 exemo chizițîonate, punându-ne planul. |I I 1 " i1"Ulii__JJjjgJ___BggBBI J___IJL-LdlS CONSTANTA. 28.­­ Astăzi di­mineață a intrat în portul Constan­ta, tancul petrolifer „Empire Coo­­lins" de 13.000 tone, sub Pavilion britanic. Tancul petrolifer era încărcat cu carburanți. După amiază membrii echipaju­lui au fost primiți în oraș, aclamați de mulțime pe toate străzile. „Empire Coolins“ este primul vapor britanic intrat în portul Con­­stanța după patru ani. După patru ani Primul vapor britanic a sosit ori in portul CONSTANȚA Mii de cetățeni au condus la locul de veci pe cei patru muncitori căzuți Sâmbătă in raialele de mitralieră, trage în Piața palatului. S-au ținut cuvântări, arătându-se semnificația morții celor patru luptători pentru cauza de­mocrației. înhumarea rămășițelor lor pământești s-a făcut la cimitirul Bellu m DUPĂ RĂZBOI MAREȘALUL STALIN VA VIZITA ANGLIA LONDRA. 28 (Rador).­­ Redac­torul politic al Agenției Reuter află că cercurile guvernamentale brita­­nice speră că Mareșalul Stalin va face o vizită în Anglia la scurt timp după terminarea războiului european. D NA CHURCHILL VA VIZITA RUSIA LONDRA, 28 (Rador).­­ D-na Winston Churchill a acceptat invi­tația ce i-a fost adresata de guver­nul sovietic, de Crucea Roșie și de Semiluna Roșie din Uniunea So­vietică, de a face în primăvară o vizită în Rusia. Guvernul Rădescu A DEMISIONAT AUDIENTELE B-LOR­D, TITEL PETRESCU ȘI BARBU ȘTIRBEY LA SUVERAN i). Barbu Știrbey in­sărcinat cu forma­rea noului guvern Prevederile noastre s’au dove­di întemeiate. D. general Radeseu a demisionat eri la prânz. în audien­ta ce a avut-o le Suveran. Presei i s­a transmis un comunicat cu urm­ătorul conținut: „D. genera­ adj. Niculae Rădescu,­­preferin­tele Consiliului de Miniștri, a prezentat astăsi v. Sale Regelui de m­isiunea Cabinetului, care a fost pri­ mită. Suveranul a început consultările in vederea constituirii noului guvern“. Etapele care au dus la criza de azi sunt cunoscute. Este jocul să amin­tim, din nou, că discursul de la >.Aro“ a dat semnalul neînțelegerilor care existau, sub forma latentă, de mai multă vreme. A urmat interview-ul d-lui Teo­mir Georgescu, decretul cu desființarea subsecretariatelor de stat deja interne și toate punțile au fost rupte din clipa în care s'au produs incidentele sângeroase cu ocazia ma­nifestației de Sâmbătă. Criza nu s a des­ănțuit mai repede deoarece era necesar să se găsească și for­ula corespunzătoare pentru soluționarea ei. Formu­la Barbu Știrbey Am înregistrat toate formulele în circulație. Dintre ele se des­prinde soluția unui guvern Barbu Știrbey, adeziunea Principele nu-și dăduse să încerce formarea guvernului, nici chiar sub for­mă principială. Pe de altă parte, altă probabilitate, este a­­cela ca d-lui dr. N. Lupu să i se încredințeze formarea cabinetu­lui. In această ipoteză, fruntașul țărănist ar cere dreptul de a-și alege colaboratorii. In primul rând pe acei din partidul națio­­nal-țărănesc. Printre aceștia ar fi d-nii prof. Zane, G. Măcărescu, i­ Moisescu, C- Botez. In ace­laș timp, după fixarea unui pro­gram în acordul general, d. dr. Lupu ar cere ca Ministerul a­­griculturei să nu se ocupe de re­forma agrară. Ar urma să se în­ființeze un Minister al reformei agrare, care ar avea obligația să coordoneze întreaga acțiune în a­­ceastă direcție. Acțiunea «d­. Lupu Este de observat că acțiunea d-lui dr. Lupu s’ar face cu con­cursul partidului, cu toate că d. Iuliu Maniu nu pare dispus să a­­corde sprijinul personal unei a­­semenea formule. Din informații­le ce le avem, peste dorința d-lui Maniu, ramura țărănistă în frun­te cu d. Mihalache, este de acord să susțină pe d. dr. Lupu, astfel că pentru păstrarea unității par­tidului, nu este de prevăzut vreo acțiune separatistă. In această ramura intră și d-na Ella Negruzzi. Nuanța țărănistă, socotită de toate partidele ,pă­stvează în spirit progresist, își va impune punctul de vedere și va da echi­pa corespunzătoare, indiferent de persoana care va prezida gu­vernul. D. C. Titel Petrescu la Palat Demisia d-lui general Rădescu s-­a produs după a­miază la orele . La orele 4 Jumătate a fost primit în audiență d. C. Titel Petrescu, pre­ședintele partidului social-democrat, care a exprimat punctul său de ve­dere în rezolvarea crizei, M­S. Regele a primit apoi, pe rând pe d-mi Lucrețiu Pătrașcanu și Iuliu Maniu. D. P. Tătărescu primit de Suveran Deasemeni Suveranul a primit pe d Gh. Tătărescu, Audienta d-lui Barbu Itld­ey La orele 6 a fost primit în au­­diență d. Barbu Știrbey- Se pare că d.sa a primit mandatul de a forma guvernul. Cum am spus mai sus, d. Știr­­bey dorește să aibe agrementul tuturor partidelor pentru un pro­gram minimal, care să fie publi­cat și respectat întocmai, pentru a nu se mai produce divergențe în timpul conlucrării. Ce cer liberalii și națio­­nal-țărăniștii Este de observat că partidele na­­țional-țărănesc și național-liberal au puncte de vedere comune in privința viitoarei colaborări. Ele cer, in primul rând, si, se asigure deplina libertate a presei, apoi, dezarmarea tuturor gărzilor, numirea prefecților și prima­rilor să se facă întruun acord dinainte stabilit, și să fie efectuate alegerile comunale Numai indeplinindu-se aceste condi­­țiuni, s’ar asigura conlucrarea. Fruntașii național-țărăniști­ d-nii Iuliu Maniu, Ion Mihalache, dr. N. Lupu și Mihai Po­povici s=au întrunit era la locuința celui din urmă, și au fixat punctele de mai sus, ca bază de discuții Delegația permanentă liberală sa întrunit după £ m­are la d. Dinu Bră­­tiiiiul acasă și s-a pus de acord cu a­­celeași propuneri. In ce privește viitoarea echipă ce va fi dată în guvern liberalii o vor păstra pe cea actuală, cu schimbarea doar a unui subsect­ier de stat. in schimb național-țâran.’știi vor modifi­ca Întreaga formațiune, citându-se nu­mele semnalate de noi la începutul acestor rânduri. D. BARBU ȘTIRBE* Trupele sovietice au de luptat și cu coloana 6-a germana MOSCOVA. 28 (Rador).­­ Cores­pondentul Agenției Reuter trans­mite : Postul de radio Moscova adre­­sându-se trupelor sovietice ce luptă in Germania le-a atras atentia să nu piardă din vedere existența „co­loanei a si-a germane" organizată de conducătorii naziștii pentru a duce lupta subterană chir după prăbușirea rezistentei armate orga­­nizate. 6 PAGINI 30 LEE Președintele Roosevelt va avea o noua întrevedere cu d.Churchill după conferința d­e la San Francisco WASHINGTON, 28 (Rador).­­ Președintele Roosevelt, care sa înapoiat din vizita făcută în­ Euro­­pa, cu prilejul conferinței de la Sal­­­a are de gând să facă un raport personal Congresului și țarii asu­pra conferinței. Cuvântarea este așteptată Pen­tru Joi sau Vineri. Președintele mai are de gând să primească personal, pe delegați la conferința Națiunilor Urb­e de la San Francisco și să aibă o altă în­trevedere cu d- Churchill după ter­­minarea acestei conferințe. D. Roosevelt a sosit într-un Port de pe coasta de est în cursul nopții de Marți spre Miercuri și a sosit la Washington, Miercuri dimineața cu un tren special. Vasul cu care a venit președin­tele a trecut prin Gibraltar, deși erau semnalate submarine germane in apropiere. UN NOU PROCES POLITIC LA SOFIA LONDRA. 28 (Rador). — Pos­tul de radio Moscova a anunțat Miercuri că un proces a fost des­chis la Sofia împotriva a 121 de foști ofițeri de poliție bulgari­­ și membri ai serviciului secret, prin­­tre care doi foști șefi ai poliției, Anton Kazaroff și Dircea So­­kotoff. Kasaroff a admis și că a lucrat cu Gestapoul, de la care a primit sume însemnate de bani. NNISIRUL BRITANIC DE RĂZBOI DESPRE DESORGANIZAREA GERMANIEI LONDRA, 28 (Rador). — Râs­­punzând­ unei întrebări, ministrul britanic de război Grigg a spus că desorganizarea in Germania a a­­juns într’un atât de mare grad în­cât transportarea alimentelor prin Crucea Roșie din Elveția în Ger­mania a fost mult redusă. Nu nu­mai că vagoane de marfă nu mai vin din Germania în Elveția, dar asemenea trenuri nu mai merg de­cât pe distanțe mici chiar în Ger­mania. Acest fapt a mărit teama pen­tru o bună alimentare a prizonie­rilor­ britanici.­­­Dacă se va putea­ realiza o în­cercare actuală, prizonierii vor fi aprovizionați cu alimente trans­portate pe calea aerului. PREȘEDINTELE ROOSEVELT VA VIZITA LONDRA LONDRA, 28. (Ru­dar).­­ Redactorul di­plomatic al Agenției Reuter află din cercu­ri autorizate că preșe­dintele Roosevelt va face o vizită la Londra in cursul acestui an. Se speră ca vizita să aibă loc înainte de mijlocul verei. Președintele Roose­velt va fi oaspetele Regelui, la Palatul Bu­ckingham. VINERI 2 Malaie IMS ANUL IX­­ Nr. 27S3 LA SO Him. UE COLONIA H ■ LONDRA 1 (Radio).­­ Tru­pele americane au trecut ori în mai multe puncte râul Erit, ultima barieră naturală în fața Ebraist. Armata I.a canadiană este insta­lată pe un fornt de 10 km, pe ma­lul de vest al Rinului. Numărul prizonierilor germani sporește din ora în oră.­­ Armata 1-a am­ericană a cucerit eri o localitate la 16 k­m. de orașul Colonia. Artileria americană a deschis eri un violent tir de baraj asupra ora­­șu­lu­i Düsseldorf. Orașele Neustettin și BruchSau luate cu asalt ■ ■ MOSCOVA, I. (Radio).­­ Mareșalul Stalin, Co­­mandantul Suprem al Armatei Roșii, a adresat a­ seară un ordin­ele și mareșalului Rokosovski, an­nunțând că trupele frontului 2 bielorus (Rusiei Albe), continuând ofensiva in Pomerania germa­­nă, au cucerit ori cu asalt orașele Neustettin și Krechisti, importante centre de comunicație și puternice puncte dle sprijin ale apărării germane. La Yalta s-au încheiat și unele acorduri secrete, a declarat d. Roosevelt la înapoier­ea d-sale la Washington l­a NEW­ YORK 1 (Radio), — Președintele Roosevelt s’s înapoiat ori la Washington veni­nd dela conferința de la Yalta, după ce a făcut un voiaj de 22.100 km. Pe bordul vasului de războia­ea care a traversat Atlanticul a avut loc o conferință de presă, în cursul căreia președintele a făcut interesante declarații. Președintele Roosevelt a sp­us că, la conferința de la Yalta s-au luat hotărîri importante in toate domeniile asupra cărora au fost purtate discuțiile. Vorbind despre Germania, președintele a spus că planul inițial pentru ocuparea Reichului prevedea o zonă de ocupație sovietică în răsăritul Germaniei, zone de oc­upație engleză în vest și o zonă de ocupație americană în sudul Reichului. Acest plan va suferi mo­­dificări în ce privește zonele de ocupație anglo-americană, deoarece s-a cerut Franței să participe la ocuparea unei zone din Germania. Președintele a declarat că nu poa­te preciza durata ocupației ameri­cane a teritoriului german.­­ Președintele Roosevelt a declarat că la confe­rința de la Yalta s'au încheiat unele acorduri se­crete. Pentru moment ele trebue să rămână se­­­crete. Vor fi făcute publice la­ momentul opor­tun. OCUPAȚIA GERMANIEI ȘI A JAPONIEI VA­LORA 501E.ANI Agenția „United Press” anu­nța că imediat după terminarea războiului, trupele americane vor ocupa provinciile germane: Baden, Bavaria și Wuertemberg.­­ Ocupația militară a German­iei și Japoniei va dura 50 de ani. Abia după ce ambele state vor demonstra ce sunt hotărîte să trăiască în pace cu celelalte sta­te, ele vor fi primite să facă parte din comunitatea națiunilor iubit­oare de pace. J í I 10 fortărețe zburătoare au atacat Germania 1 ■ LONDRA 1 (Radio). — 1100 „fortărețe zburătoare” ame­ricane escortate de 400 aparate de vânătoare au bombardat ori gata de triaj, uzine de carburanți sintetici și alte obiective militare din nord-vestul Germaniei, anume la­­ Cassel, Sasst, Hagen și Siegen. In același timp, sute de avioane de vânătoare au atacat cu armele de bord traficul inamicului pe șosele și căile ferate. Puternice formațiuni de avi­oane engleze au bombardat ori după amiază din nou rafinăriile de petrol de la Gelsenkirchen. Sudul Germaniei a fost bom­bardat de avioane americane deco­­late de pe baze din Italia. COMUNICATUL SOVIETIC DE ASTA NOAPTE 1 . MOSCOVA 1 (Radio). — Comunicatul oficial a publicat azi noapte de biroul militar de infor­mațiuni anunuță:­­ La sud-vest de Koenigsberg, t­rupele noastre au cucerit prin luptă mai multe localități.­­ In Pomerania, au fost cucerite 50 localități. In regiunea Breslau, trupele n­oastre au continuat luptele pentru nimicirea forțelor germane incer­cuite și in orașul Breslau au cuce­­rit un cartier, uzina de gaz și 10 blocuri de case. Sunt multe, strălucitoare și... inu­tile. Inutile ca toate lucrurile fru­moase. Inutile ca buchetele de ghio­cei, oferite la colț de stradă, odată cu zâmbetul îmbietor al țigăncii, ma­­lagambistului încrezut, la prima sa aventură sentimentală... De prisos ca simbolismul, găurile din brânză sau turnul de fildeș. Dar sunt: Sunt multe, aproape mai multe decât femeile. Au invadat orașul ca manifestele — manifeste de tinichea vopsită — înflorind cu roșul șnurului de jenilie nesiguranța unor zile fră­mântate. Și din punct de vedere so­cial — de altfel astăzi singurul punct de vedere admisibil — ele au chiar valoarea simbolică a manifestului. Mărțișorul a depășit astăzi sem­nificația restrânsă a unui simbol lo­cal. Străvechile descântece de care le era însoțită arborarea, obligatorie la zi de 1 Martie au murit de bătrâ­nețe... Era vorba pe atunci de a feri o­­brăjoarele catifelate ale frumoaselor, de razele primejdioase ale soarelui de Martie. Reportaj la zi —...— MÂRȚIȘOARE... MĂRȚIȘOARE... De la mărțișorul „descântec la mă­rtașorii-manif­est Mai rele decât un deochiu. Fiindcă frumoasele trebuiau nea­părat să rămână albe, rumene și mai ales „nevinovate“. Așa le cere sim­bolul. Albeața a fost de mult izgoni­tă de pe obrazul frumoaselor. Iar in locul străvechiului descăntec se fo­losesc astăzi o mulțime de creme și uleiuri, mai mult sau mai puțin efi­cace, mai mult sau mai puțin inac­cesibile, pe a căror etichetă se afir­mă categoric că înlesnesc o bronzare ...rapidă. Și odată cu moda obrajilor de crin (Continuare In pag. 3=s) FRANȚA A ACCEPTAT PROPUNERILE „CELOR TREI MARI“ LONDRA, 28 (Rador).­ Pos­­tul de radio Paris a anunțat că guvernul francez, la consiliul de Miercuri, prezidat de gene­­ralul De Gaulle, a acceptat pro­punerea făcută de guvernul britanic, american și sovietic ca Franța, împreună cu China, să se alăture acestor guverne pen­tru a trimite invitații la confe­­rința de la San Francisco­ Ministrul de afaceri străine Bidankt a făcut un raport asu­­pra misiunii sale la Londra.

Next