Timpul, iulie 1945 (nr. 2874-2898)

1945-07-01 / nr. 2874

J­il­a C 1­1­4 ȘI A­MI­N­I­STRAȚIA CU­RE­ȘTI, — strada Sărindar Nr. 15 Redacția și Administrați,* 3.05.44 EFON --------------------------—=» Tipografia 3.4­2.23 ABONAMENTE In­­ arS : In străinătate : *. luni iei 2509; Tar,,iI funcțiune de Autorități, soc. Și banc TODVent,.­!d­^ !19 ,nter- 1­501/­ m­ plus naționale Abonamentele incep la î și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar cont aprobării Direcți­unei Generale P. T. T. Nr. 90286/5 Mai 1939 Cont G E. C. Poștal No. 1327 Proprietar: „TIMPUL“ S. A. R. înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov Directori GR­IGORE ORF­EX CU Codu­l ațiunilor narta Națiunilor Unite a fost s imnată, îngroziți ele ororile traboului. Și ascultând de a­­lâ»ca dorință a mulțimilor, tătorii de Popoare au semnat :„ menit să garanteze sau să « pacea. •» din nenorocirile sângeroa­­­se lumii ar fi fost înlăturate con­ducătorii de popoare (Hi­­î­i Isolini...) în loc să-și im­­i teroare voința lor, ar în­g at de voința celor de jos să se știe, — totdeauna Viață și nu moarte, vastă stăpânire a nebunilor nu o putință într’o lume fără re­de drept și de morală internn­­­ă, fără o justiție Internațio­ i­ă fără o stigmatizare morală, un organ de execuție dacă nevoo. tlegma imorală, de hoți la drumul ,re­izvorâtă din faimoasa sus­­tijcare a crimei și atacului armat. ‘„­u­n vital”, nici nu se putea să •ni ducă la o sângeroasă anarhie >­t­rnațională. Indivizii, în stare primitivă, și­­ fioti ’toți În fond, sunt tot atât adepți ai formulei „spațiului aib” în raporturile dintre ei. Mu ie brute și multi netrebnici su­porta cu greu constrângerea de a nu se năpusti asupra aproapelui care are ceva ce le lipsește lor. I­ar indivizii sunt struniți în ape­­titarile hrăpărețe și ucigătoare de legi morale, de legi positive, de jus­tiție și de pedeapsă Aici e toată filosofia educației individului și a punerii lui în stare inofensivă. Rețeta trebue aplicată aidoma în mare, la națiuni. Apetitul „spațiului vital” exteriorizat cu arme și asa­sinat, trebuește înfrânt la fel El trebue întâi condamnat moralmen­te de întreaga opinie publica. Și subt aprobiul ei, precum s‘a dove­dit, nimeni nu poate avea în cele din urmă, victoria. Dar atât nu’i de-ajuns. Trebue re­lege pozitivă un cod, care să-i încadreze fapta și să o supună judecății; trebue un tribu­nal care să o judece și în sfârșit o forță care să aplice pedeapsa. Omul singur sau în masă e un animal care știe numai de constrân­gere. Charta Națiunilor Unite, înseamnă Codul care reglementează raportă­rile dintre națiuni și care până acum se revolvau fatalmente ca u n codru. Codul acesta spune ceia ce o națiune poate să facă și ceia ce nu poate facă. Codul sustitue și Tri­bunalul, și procedura, de judecată a celui vinovat de răsvrătire con­tra ordinei de drept, și forța care să impue dreptul Am impresia că epoca de civili­zație a omenirei începe abia de a­­cum­, 26 Iunie 1945. Insă... Să se aplice pe un regim de rea­lă libertate a popoarelor, spre u­n instrument de justiție iar nu auxi­liar de împilare. Să se aplice cu sinceritate și cu gând de apărare a păcii, iar nu cu ipocrizie și gând de protejare a unor anumite națiuni; să se găsească la toți aceiaș bună credință în aplicare, să se razime pe adevăr și nu pe ficțiuni, să m­evite încrederea tuturor. Mareșalul Smuts spune că pacea asigurată prin Charta prezentă va fi o „pace cu dinți”. Fie și așa, dar dinții numai ca o reminiscență a unui organ fără funcțiune, pentru o îndepărtată epo­că carnivoră. Demostene Botez MINUNILE ȘTIINȚEI URMAU SĂ FIE MEBUINATE iiiiimiiiiii:niiiiiiiiiiiiiiimiiiisiiiiiimiiiMiigiiiiiiiiii(iiiiiii!iniuiiiiiuiiimiiiiH!i!iHii!imMtnmiiiiinmiimiiii!timi!miiii!imi UE GERMANI PENTRU NICI­REA OHMI PARIS, 29 (Rudar). — Locotenent-com­nehd Jahn Keck, șeful serviciului secret tehnic din armata Statelor Unite,­­ a declarat Jot ziariș­tilor la marele cartier aliat că oamenii de știin­ță germani plănuiesc să folosească razele sola­re pentru distrugerea completă a oamenilor și localităților prin ardere. El a explicat că puterea calorică a razelor solare urmează a fi con­trată asupra unui cüvuí«í cu »juto* mi unor reflectoare uriașe care vor fi așezate pe ..platforme aeriene“ la LWW km. depărtare de pământ unde gravitatea este neutralizată. „Din feri cire, germanii „” au re­zolvat problema transportării aces­tor reflectoare uriașe pe platfor­mele aeriene“. — a adăugat locote­­nent-colonelul Keck. Declarația a fost întâmpinată cu neîncredere de ziariști dar locote­­nent-colonelul Keck a replicat spu­nând că oficialitatea americană pri­vește­­ această chestiune destul de serios, adăugând : „Se intenționea­ză ca să se ducă în Statele­rm­ite un mare «umăr dintre oamenii de știință germani ce au îost capturați pentru ca secretele lor să poată fi «tudate îndeaproape, câmpul fie luptă arma­tei germanve starpsas, a gameiBiS de știiința gor­­min­iîi prevăd îs» sau«â» maxim 85—20 de ani sisfi­­guratarea aerei si servicing pestei peste Attentic © p­e an­?teru­l rachetei»«* și ÍíjimscriísíS di­pă ssceeai chiar sargers“. O RACHETĂ CARE SBOARĂ . CU 2809 km. PE ORĂ S! TANKIȘT! CARE VAD ȚINTELE PE ÎNTUNERIC S © cunoaște man!» tei Hifiea* pentru armele se­crete. Oamenii fie știin­ță germani își dau sea­ma că simt pe punctul de st­re Doivî* prwfsi © ®??** refliciei ce va parcurge o distanță eî © 2300 km. s» a rachetei ce va putea fi lansată fie sârb apă în te­fer. Un alt plan german practic descoperit da a» Stef» «este cel ref erster Sas vederea telescopică cu a­jutorul razele«* tefra­­reșii, care dă posibilita­te trăgătorilor și tusa ®« râîni din tancuri să-și vadă țintele chiar și în vreme da noapte. Opintenii de știință ger­­ruiasmi mi-au de­clarat că H­stier­strasissi i-a sptbo?» dat să descopere arme de răsfeei cât mai în­spăimântătoare, în vre­me ce producția de ar­me strict necesare pe UCIDEREA LUI HITLER LA BERN­ spus fostul comandant al gărzii lui personale O Y$1%­­ 717. QTO JSL XJ? V A LONDRA, 92 (Rador).­­ Postul de radio Luxemburg a anunțat că generalul german de s trupe SS Sepp Dietrich a declarat la interogatoriu în fața autorităților aliate că nu poate crede povestea răspândită de hitcleriști că Hitler ar fi fost ucis in luptă, la Berlin. „Hitler era foarte fricos și nu știa unde să-și ascundă capul când se anunța bombardamentele aerie­ne", — a declarat generalul Die­trich. Reproducând apoi o convorbire cu generalul Jodl, generalul Dietrich a declarat că acesta i-a spus mai de­m­ult că Hitler nu are nicio experi­ență în conducerea­ trupelor. Nu a comandat niciodată nici cel puțin o companie pe câmpul de luptă. Despre Goering, Dietrich a decla­­rat că era „laș și nebun". După cum se știe, generalul Die­trich a comandat garda personală a lui Hitler și a condus în ultma vre­me a 1­6-a divizie de tancuri SS, IN CORPUL ZIARULUI ‚ Repatri­erea soldaților români din Cehoslova­­cia. ‚ L’a­ ca*eiait Sinfcsecr ©to­rierul Intestiies de Stat TRIB­UN­ALUL POPOR A­NUM și' poziție de falsă delicatețe și umani-JTIL 13 Á JIL Jl tate (comandantul de lagăr, care pretinde de a nu fi lăsat să-i scape Ședințele conduse cu vocea blândă, nici măcar o înjurătură), înalt, cu liniștitoare a d-lui președinte Ale­ fața vrelungă, capul chel până în xandru Voitînovici sunt calme și a­ dreptul urechilor (ca o portocală co­­ducătoare de lumină,­rățată pe jumătate), profil simetric Ieri dimineață au fost ascultați convex și bărbie împinsă în piept martorii acuzării. Oameni rare au s-a ținut încruntat și impasibil chiar suferit de mâna sau din ordinul vi­ atunci când toate probele îl învin o­­culpaților. După ce ai asistat, dez­­vățeau. O mască, pe care, o poartă lungul unei lungi instrucții, la patru atâtia oameni meschini și lași, procese fără seamăn în istoria justi- întrebările pe care le-a pus unui ției românești,­­ la reconstituirea a martor în scopul de a demonstra mii de acte de sadism, a sute de ma- corectitudinea­i din trecut au "cana­sfere și a celor mai neomenoase me­­tat răspunsuri nedorite. De pilda , e­tode de exterminare și jaf, sensibil drept că maiorul Orășanu a­re firm"’­litatea îți este toropită, iar faculta- un plic cu o sută de mii de foi, tea de a te indigna funcționează nes­ numai pentru ca să ceară un ro­l pus de greu. Totuși depozițiile su­­mai de preț, praviețuitorilor de la Piciora și Sica- Gestul de neputînță și renunțare r.­zinei a­u umplut sufletele de revoltă apărătorului său d. av. Ion Stefano­­și de scârbă­ viei, care a simțit, deodată terenul Maiorul Romeo Orășanu și a încă­ fugindu-i de sub picioare, a provo­­pățănat să se apere de pe aceeași cat­ularitate a întregii săli și râsul din inimă al acuzatorilor publici. Martorii apărării au depus in con­tinuare, cu vădită jenă și multe re­țineri. D. dr. Fildermann propus ca mar­tor de maiorul Botoroagă și sergen­tul major . Bărbulescu s-a arătat o­­biectiv recunoscând faptele de na­tură să constitue circumstanțe ate­nuante pentru ultimul din cei doi acuzați, dar întărind în acelaș timp capetele de acuzare împotriva aces­tuia. Ședința de după amiază s'a termi­nat cu rechizitoriul acuzatorilor pu­blici. Vocea sonoră a d-lui C. Moca­­nu, s-a dovedit de natură, să suge­reze inculpaților într'o măsură, trâm­bițele judecății de apoi. A impresionat de asemenea cuvin­tele d-nei acuzator public ing. Ale­xandra Sidorovici, inflexiunile din glasul căreia a­u trădat multă sensi­bilitate și participare la fapte, ce formează obiectul tragicele acestui proces. Oeșter^ în psg. 4-a O. R. in 4-a Noul complet de judecată AMERICA ACORDáLÉLIEI CREDITE IN VALOARE DE 5 MIIARDE DOLARI­ ­ "~WAIt­INGTMIN­­g Țka~ I ' do.). Comitetul financiar al­­ Senatului va avea o ședință secreții în care va discuta propunerile pentru acorda­­­­rea unui credit de 3 miliarde de dolari de către Statele Unite -Angliei, credit care s-ar putea ridica la 5 miliar­ Accesul pe Valea Prahovei este liber tuturor Oficiul Local de Turism din Predeal, desminte oficial toate svonurile, care circula în București, In legătură cu În­treaga regiune a Văii Prahovei. Sezonul de vară este asigurat din toate punctele de vedere, fiind liber pentru vizitatori. Aprovizionarea este­ bună, urmând ca în urma demersurilor făcute, prin În­mulțirea mijloacelor de transport, să se asigure cantitățile, oricât de mari, pen­tru populația locală și cea venită pentru odihnă sau sănătate. Nu se fac evacuări iar rechizițiile efectuate au fost făcute numai pentru un număr restrâns de vile nelocuite sau neîngrijite de către proprietari. La Brașov s’a instituit o comisie me­dicală care aprobă, pe bază de certifica­te, șederea in oraș a celor ce au nevoie. S‘A SFÂRȘIT ZODIA TANCULUI antcAustria a­re pace își deschide porțile dată cu încetarea ostilitățil­or din Europa și cu preliminariile ca­pitulării japoneze din Extremul Orient, s’a pus fatal întrebarea grijulie cu privire la viitor­ul uzinelor de armament: — Ce vor mai fabrica ?­­ yachturi de plăcere. Se vor închide uzinele ? Nu ! Vor avea iarăși procente catastro­­­fale de șomeri? Exclus ! n Sfârșitul războiului nu va aduce ni­­c­cio perturbare în viața popoarelor. Vo­r­­ deschide în schimb porțile unei lumi noui. Pensionarea tancurilor și avioane- relații internaționale de frățietate pro lor va duce ea la o degringoladă a­­­gresistă. Marile cuirasate și torpile a­­vieții economice și industriale? Vom­a­re se vor schimba în transatlantice și reveni la problema acută a șomaju­­­­lui? Se vor închide uzinele? Primele simptome de relaxare post­belică ne îndrituiesc a spera că a­­ceasta nu se va întâmpla nici într'un caz. Veștile recent venite de peste ocean ne aduc ecouri dsebit de îm­bucurătoare asupra viitorului prosper al industriei de după război. AUTOMOBILUL, FORD 1946 O telegramă primită din Statele Unite vorbește în proporții îmbucu­rătoare despre­­ activitatea faimoaselor uzine automobilistice Ford. înainte chiar de sfârșitul războiului, acestea au început să confecționeze — paralel cu miile de tancuri și avioane — pri­mele automobile model 1948. In pofi­da svonurilor nesusținute după care primele limuzine­­ de după război își vor sacrifica forma calităților tehni­ce, linia Fordului 1946 va fi din cele mai frumoase și mai elegante. Deși primele modele vor fi puse în vânzare încă de la toamnă, automobi­­liștii de duzină nu le vor putea cum­păra înainte de 1947, primele sute de mii fiind vândute de pe acum unor privilegiați. METAMORFOZE Vestea aceasta e de natură a ne da o imagine clară a industriei mecanice din viitor. Toate eforturile construc­tive ale marii finanțe industriale se vor canaliza în vederea fabricării de vehicule terestre și aeriene. Îngrozi­toarele tancuri T. 34, Shermann sau cum se vor mai fi limit­ele, se vor transforma în locomotive și tractoare Șenilele care odinioară fărâmițau tru­puri omenești, vor frământa ogoarele pentru pâinea e ®a de toate zilele Fortărețele sburătoare vor deveni elegante limuzine aeriene, stabilind : Ford 1946 este succesorul post- belic și civil al lui Ford 1942, care a profitat însă din punct de vedere mecanic de experiențele războiului. Deși mult mai perfecționat, mai put­ernic și mai elegant el va fi pare-se mai ieftin... dar nu va fi pus în vân­zare decât peste un an. 6000 DE CADAVRE Au­ FOST DESCOPERITE IMA SOROSA Viclîmile naziștilor uu fost oribil torturate MOSCOVA, 29 (Rador), ce, fălcii silrrbi.e, etc. Agessite TASS commani­­că s DBsr­ Chișinău se anunță că supăturI © îsîir sps­irfiHsa îs? pădurea Mokmiun, din apropierea orașului Soro­­ca, unde se afla un lagăr d­e concentrare organizat și,® fasciștii germani, aŭ d­­u­s la d­escoperirea a fle’­­­ă props adâsscs îte c­e trei sp­ cr“ La fiecare, în­­ ar ® c­.TÎP fîrăn sădOste, ps 8â— 15 râstrăSnorg, peste­­ OC îl tra Q ® C­i [UNK] [UNK] â ‘3­n CUB fitil'îi0 © ^ £ 131 terme de torturi fearbarosi cranii sfărâmn­ate, snemSx*© stiup!­După declarațiile făcute de ță­rani, major­tat­ea celor internați în acest lagăr au murit din cauza foa­metei. Femei­a moldoveancă Ife­­rabtan­o, singura supraviețuitoare dintre toate volum­­ele din pădurea Volocini, a declarat că naziști a­­dunau în acest lagăr locuitori d­n di­ferite regiuni din Moldavia și Un eraina occidentală. Prizonierii erau sortiți în acest lagăr miei morți lente și elfinu­toate- In pădure nu­se aflau nici barăci, nici localuri specule pentru vi­ cran­ii, „care tră­iai­ sub cerM I­ î.er In acest lagăr mare,vu zin­e câte ICO—150 de per­oane. Catul im­­nternat sleit dSn foamete nu mai putea să se țină pe p­eroare, el era aruncat de viu în groapă, care apoi era acoperită cu pământ. UKRAINA SUB­CARPATICĂ S’A REALIPIT LA U.R.S.S. ■ ■ MOSCOVA 30 (Radio). —­ Agenția „Tass“ a anunțat asta noaptei în cursul ultimelor zile, în timpul șederii, la Moscova a d-lui Fîrlin­­ger, primul ministru al republicei Cehoslovaciei, și a membrilor gu­­vernului cehoslovac, între guvernele sovietic și cehoslovac au avut loc tratative cu privire la Ukraina Su­b­carpatică. Aceste tratative cam fl s’au purtat într’o atmosferă de cordială și sinceră prietenie, au dus la semnarea la Moscova în ziua de 29 Iunie a acordului cu privire la Ukraina Subcarpatică și a unui protocol. In numele Prendiumului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice acordul a fost semnat de d. Molotov, vicepreședintele Consiliului Co­­­misarilor Poporului și comisar al poporului la externe al URSS. 18 numele președintelui republicei Cehoslovaciei acordul a fost semnat­ de d. Firinger, preeședintele consiliului de miniștri și de d. Klemen­­tis, subsecretar de­ stat la minis­terul de externe. La settî2?area mrorciM tei vs asistat mreșmi­ntele consiliului comisar SIrî«* poporului al Iietenîâ So­­vietice, Stalie. In afară d­e aceste a asistat intai mulți tentsstași sovietici și cehoslovaci După semnarea acordului dUnsă Molotov și Fîr­­linger au roștii discursuri. In conpordanță cu dorința manifestată «I © po» porul eîâ în Ucraina Subcarpatică și «Sn baza înțele» perii »«nicsslo «Lisete © Uz? lunea Sovietică și repu­blica Cehoslovaciei, Uayjhira Subcarpatică (Rute­­nia Subcarpatică) ‘ sa re alipește de __ patria ei da altădată: Republica­­ Soc­ialistă Ucraina. JUDECĂTORUL AD HITLER REABILITAT DE ALIAT B­E LONDRA 30 (Radio). —­ Martin Dreiser, magistrat german care in anul 1924 a condamnat pe Adolf Hitler la 5 ani de fortăreață pen­tru că a participat la „putschul“ nereușit din 1922 la München, a fost numit erl de către autoritățile aliate președinte al Curții de Jus­­tiție provinciale din Sfahrenberg (Bavaria). Comoara lui Ribbentrop: aur ia valoare de 150 miliardele­ B­H LOMDRA, 30 (Radio). — Funcționari ai adm­i­nistrației americane di­n zsrea americană de ocu­­pație a teritorietei germian asa descoperit bara de aur și bijuteria în valoare de 28 milioane dolari (peste 159 miliarde lei), constituind comoara lui Joachim von Ribbentrop, fostul «ministru de ex­­terne :­at Ccer­nanie­i. • JAPMA WH­­ERUT PAGE... MCA 1 B NEW YORK 30 (Radio). — D. Joseph Gmv, subsecrtar da stat la Ministerul de Externe al Statelor Unita, a sles mințit eri in cadrul unei conferințe de presă că s’ar fi primit vre-o ofertă de pace din partea Japoniei, pe cale oficială sau neoficială. Nemții din Csiu­sMa i­­ au vals să mearp cu tranvaiul H ■ LONDRA 80 (Radio).­­ Po­stul de radio Praga a anunțat a­ seară că în urma unui ordin al ministerului comunicțiilor, germanii și austriacii din Cehoslovacia nu vor avea voe să se servească de tramvai și autobuze. - ----------- .VIATA POLITICA.----------1 IB0TĂIUN­­­I P­ROFITORII DE RĂZBOI SĂ SUPORTE SARCINILE ARMISTIȚIULUI CUVÂNTĂRILE B-LOR DR. PETRU­ GROZA ȘI VASILE LUCA LA ÎNCHIDE­REA CONGRESULUI „FRONTULUI PLUGARI­LOR'­". — AZI INCEPE CONFE­RINȚA PE TARA A „UNI­UNII PATRIOȚILOR”. — UN IMPORTANT EXPO­ZEU AL D-LUI GH. TATARESCU LA CONGRESUL PARTIDULUI LIBERAL DE DUMINICA­ — D-C-TITEL PETRESCU A ROST­IT UN DISCURS LA SIBIU. In ultima zi a congresului ,Frontul Plugarilor“ au fost rostite cu­vântări de o excepțională importantă de către primul ministru d. dr. Petru Groza și de d. Vasile Luca, secretarul general al Frontului Na­tional-Democrat.­­ Atât primul ministru cât și d. Va­ , Sarcinile ce se impun plugarilor, ale Luca au atacat în plin proble­m vorbind despre lupta dusă după 23­mele politice și economice arătând sabotajul ce-i exercită reacționarii și insistând, în special asupra obli­gației celor bogați de a suporta gr­eul executor­ii armistițiului. Expimere și eMisi­un*. Pefrw fema Primul ministru după ce a arătat August a spus : Noi am dat și dăm o bătălie grea. Prima bătălie pe care am dat-o a fost doborârea generalilor nebuni, care credeau că se mai putea instala în țara noastră un regim de dicta­tură chiar după data de 23 August 1944. Aceștia au fost doborâți prin lupte grele. Am câștigat lupta. După aceasta, noi am pășit la în­făptuirea reformei agrare fără văr­sări de sânge, fără vreun conac ars, fără vreun boer agățat de arborele de lângă castel. Nu a fost o operă ușoară pentru a ajunge la ceea ce am realizat până acum. In afară de a­­cestea, ne-am întregit țara. Ardealul de Nord, care pentru unii era pier­­dut pentru totdeauna, l-am readus. Fiți uniți, dragi plugari, pentru ca noi să ne prezentăm în fața acelor, cari vor stabili rănduială pe globi așa cum trebue, ca o țară care se înt­temeiază pe dragostea și devotament­­ul tuturor popoarelor care comiIor citesc în aceleași granițe. Noi ne­­ere­­zentăm cu o Românie întregită în hotarele ei, unde poporul maghiar se simte bine ca la el acasă. Lisptes îminstrivsi sgte ©u!of Ne svorcolim din greu, frați prila gări, ca să oprim specula, să dobo­rî­­m prețurile pentru a nu se ufla nebunește la deal și să facem posta­bilă viața muncitorilor dela orașe 1 uzine. Orice salariu, oricât de­­ cat ar fi el, nu poate­ ajunge aș' să satisfacă trebuințele de viață­ muncitorimei. Să știți că protes­tul, muncitorii dela orașe, din Uv.mar-mare In­nonim Recepția dela legația sovietică in onoarea congresiștilor FronUi ?’,ocUj­rilor, D. prim ministru Petru Groza și d. general Vinogradoifa F*'1'1 ' congres­iștilor. r-Í

Next