Timpul, octombrie 1945 (nr. 2951-2976)

1945-10-01 / nr. 2951

V 91 administrați:* •Vcu&lȘTL m Strada girtndar Mr. U ^ »edacjtó șî Administrata 3.05.44 Bpografla 3.42.23 ABQMAMSNXB la fari I In străinătate , 3 luni 3000 lei Tariful in funcțiune de Autorități, soc. ți bănet convențiile poștale Inter« lei 20.000 național« Abonamentele Încep la S ft 18 «le fiecărei Luni Taxa de francare plătită În numerar cont aprobării Direcți­unei Generale P. T. t. Nr. 80286/9 Mai 1038 Cont C. Z. C. Poștal Mo. 1321 Proprietar: „TIMPUL" B. A. " înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov __Directori GTtlGOUE GAFENCl jr IARAS! SPECULA C onfederația Generală a Mun­cii, care nu a îngăduit urca­rea salariilor, tocmai spre a nu prilejui o și mai mare urcare a prețurilor, a găsit totuși necesar să vie în ajutorul salaria­ților, acordând leafa pe o lună, ca ajutor de iarnă. La rândul său guvernul examinează sporirea sa­lariilor funcționarilor publici în așa fel ca să nu stârnească iar nă­valnica întrecere între prețuri salarii. Dea­semeni a luat măsuri­și­le cele mai severe împotriva spe­culanților și a acelora cari doreau mărfuri. Un negustor lacom după câștiguri mari, a fost pedepsit e­­xemplar la 18 ani închisoare. Tre­buiau luate aceste măsuri tocmai spre a reprima specula și a înfrâna pofta câștigurilor exorbitante. Ne amintim că în unele țări s’a ajuns până la pedepse cu moartea pentru speculanți. Acest soiu de oameni cari apar mai ales în vremurile grele, sunt elementele cele mai înverșunate și mai periculoase. In timp ce toată lumea face efor­turi și sacrificii spre a întrece a­­ceste timpuri grele de după răz­boi, speculanții, cu un cinism din­colo de orice sentiment omenesc își fac afacerile, acumulând bogă­ții. De câteva zile iar se scumpesc lucrurile. Și nu se scumpesc așa, ca să nu simți, ci cu salturi de 50 până la 80 la sută. La începutul a­­cestei săptămâni un ou îi puteai cumpăra cu 140 de lei, pentru ca pe Vineri să ți se pretindă pentru el 220 de lei. Ce s’a intâmpat? Nu mai ouă găinile? Știm că, dimpo­trivă, pe vreme frumoasă atât de necesarele galinacee își fac cu ge­nerozitate datoria. In plus, s’au importat stocuri mari de ouă din Bulgaria. Atunci? Alt exemplu. Am fost eri la un restaurant în care mai fusesem nu­mai cu câteva zile mai înainte. Sa-I și numesc: Stelian Petrescu, un lo­cal de rangul II din cartierul Tri­bunalului. Am consumat o ciorbă, o mâncare, puțină pâine și un sfert de vin cu sifon. La plată — păstrez nota, — cu timbre, remiză și picolo, am trebuit să plătesc 5300 lei. Ce s’a scumpit? Totul. Vinul, care numai cu câteva zile înainte costa 2200 lei, costă 3200, acei de 2400, 4500. Deci cu o mie și 2100 lei la klg. „A adus vinul acesta acum? am întrebat pe chel­ner. Nu, îl are de mult, mi-a răs­puns simplu și sincer omul și el uimit de lăcomia patronului său. Ce rațiuni poate invoca acest ne­gustor spre a justifica această in­solentă urcare de preț? Nici una, decât aceia a unei specule neruși­nate. Urechea lui a auzit de spo­rul de salarii, de ajutorul de iar­nă și atât i.a trebuit: consumato­rul are de unde plăti. Guvernul trebuie să ia măsuri. Să nu tolereze nici o scumpire, cum­ nu tolerează nici o urcare de salarii. Să reprime cu aceiași stră­j­­nicie, încercarea speculanților din ultima oră. Să transforme localu­rile în canine, să condamne pe in­fractori. Un veto categoric la ur­carea prețurilor! IN CORPUL ZIARULUI:­­ Aprovizionarea Capita­lei cu lemne și alimen­te este asigurată. Reluarea raporturilor diplomatice dintre România și Ungaria Interesantele d­eclarații făcute ziarului nostru de dl Gyongyóssy ministrul de externe al Ungariei Paralel cu problemele de politică externă cu insistență discutate în toate capitalele globului și concomitent cu eforturile de redresare a vieții internaționale în perspectivele pacifiste ale lumii de mâine, se pune cu acuitate din zi în zi mai sistematică chestiunea reluării ra­porturilor diplomatice dintre Româ­nia și Ungaria. Aceste două țări sortite să joace un rol preponderent în spațiul politic al Europei Centrale sunt chemate să-și spună acum, în noua ordine europeană, cuvântul lor răspicat și demn de luat în seamă. Sentimentele de amiciție ale po­porului român sunt îndeobște cu­noscute. Pentru a afla însă și ofi­cial punctul de vedere al poporu­lui vecin, ne-am­ adresat d-lui I. Gyöngyösi, ministrul de externe al Ungariei. Cu ocazia unei vizite fă­cute de colaboratorul nostru la Budapesta, d-sa a binevoit a ne a­­corda un important interview din care dorința Ungariei de a păși pe calea unei linii politice comune cu noi reiese în mod evident. 1. Când credeți că raportur­­i di­plomatice româno-maghiare vor in­tra pe făgașul prosper al înfăptui­rilor concrete? — Reluarea relațiilor diplomatice dintre Ungaria și România este una din chestiunile care preocupă inn mod deosebit guvernul maghiar. In sensul acesta poporul nostru, prin reprezentanții săi, și-a manifestat în repetate rânduri dorința în fața Comisiei interaliate de control. Deși la un moment dat ea părea foarte apropiată, realizarea ei în fapt nu se poate pronostica deo­camdată în limite de timp precise. 2. Simultan cu aceasta, cum ve­deți problema colaborării pe tărâm economic?­­• Din cauza interdependenței reci­proce, colaborarea economică ro­mâno-maghiară nu este numai po­sibil ci este și urgent necesară. Re­luarea relațiilor economice mai strânse și adâncirea lor, este împie­decată din cauza situației din punct de vedere politic neclare extern al țarei noastre. — In ce privește conlucrarea re­ciprocă în toate domeniile răspund prin a mă referi la declarațiile fă­cute de domnul prim ministru Groza despre necesitatea legăturilor vii­toare economice, financiare, indus­triale și culturale româno-ungare în viitor pe cari guvernul maghiar le aprobă întocmai. In aceste decla­­rațiuni se ivește orizontul colabo­rării intense, ca de exemplu: uni­unea vamală, eliminarea pașapoar­telor, etc. Intr’un viitor îndelungat se proiectează chiar mai mult de­cât o colaborare. Ne gândim la o colaborare strânsă prietenească din punct de vedere politic, economic și cultural. POLITICA EXTERNA A UNGARIEI 3. Cum priviți situația Ungariei în concernul politic al nouei Eu­rope? — Întocmai ca și România, noi ne bazăm politica pe prietenia Uni­­unei Sovietice și situația noastră economică pe ajutorul economic al Uniunei Sovietice. Și acesta este un punct de vedere comun in rela­țiile noastre cu România. Relațiile noastre cu Iugoslavia într’un scurt timp s’au ameliorat excelent în urma comportărei loiale și demo­cratice pe care o arată Iugoslavia lui Tito față de naționalitățile ma­ghiare de acolo. Situația Austriei e­­ste încă neclară, dar intenția noastră este de -a trăi în pace și cu acest vecin și a întemeia legături econo­mice cât mai curând. Guvernul ungar nu neglijează nici importantele puncte de vedere care ne trimit la bunăvoința și sen­timentele prietenești ale puterilor anglo-saxone. Odată cu aceasta d. Gyöngyösi și-a încheiat prețioasele-i decla­rații. M. Bucur GYÖNGYOSI la masa sa de lucru TIMBRE FALSIFICATE IN VALOARE DE MILIARDE VÂNDUTE IN CAPITALĂ DESCOPERIREA UNEI FABRICI DE FALSIFICARE A TIMBRELOR EXCEPȚIONALE. CINE SUNT AUTORII. LA LOCUINȚA FALSIFICATO­RILOR AU FOST GĂSITE TIMBRE IN VALOARE DE 800 MILIOANE LEI. Fachete, șeful poliției tehnice, au În­ceput cercetări și au descoperit pe un anume Hary Weisman, falsificator al timbrelor de 900 lei. Cum Insă pe pia­ța se mai găsesc și alte timbre, In special cele de 6000 lei, cercetările au continuat, descoperindu-se o Întreagă fabrică de falsificat in blocul din str. Popa Nan nr. 119. Pentru a ajunge la acest rezultat po­lițiștii au depus multă vigilență și in­geniozitate, mai ales că prima pistă de care au dat dra cu totul insuficientă Comisarul Firea a descoperit , pe un plasator al acestor timbre false, un a­­v­r­ ie Segal David, grație căruia au putut fi aflați complicii săi și Însuși falsificatorii. CINE SUNT AUTORII PRINCIPALI Primii cinci arestați ca autori ai fal­­sificărilor, sunt următorii: Gheorghe­ Tabacu zis Gachi, Iniția­torul, finanțatorul și conducătorul a­­cestei bande, In locuința căruia chiar se și operau falsificările­, Dionisie Tabacu fratele primului, do­miciliat In str. Eftima Murga nr. 1, care pe lângă rolul fratelui său 11 a­­vea și pe acela de plasator, Fulger Gheorghe, domiciliat In strada Maica Domnului nr.­ 54, zincograf la fabrica de timbre a Ministerului de finanțe, care a executat toate clișeele: Cioranu Gheorghe, domiciliat la str. Traian nr. 9« și Matei Marin «în strada Frații Făgărășeanu nr. 8, ambii mași­­niști la Monitorul Oficial și care se o­­cupau cu tipărirea. Aceștia operează încă din anul IMS Până la Începutul bombardamentului din anul trecut, au fost fiost timbre •Continuare din pag. 1f­ a) Reprezentanții ministerului de fi­nanțe, la controalele ce le au făcut diferitelor firme d­in Capitală, au con­statat că, parte din timbrele excepți­onale de pe facturi, sunt falsificate.. In urma acestei constatări, ministerul de finanțe a anunțat departamentul inter­nelor. Faptul s’a întâmplat în primele zile ale lunei lunaie. D. Teohari Georgescu a sesizat di­recția generală a siguranței statului și pe directorul poliției judiciare d. Dia­­nu, pentru începerea unei anchete în legătură cu această constatare. Comisarul Firea Vasile, ajutat de detectivii Gaza­nie, Todorescu­ Mi­hail, Butnaru Virgil, Nica Constantin și Ciurea Gh.. pe deoparte, d. Radu - -------------——------------B. fUNDOSAND -----------------------—-----------­pierdut în lagărul morții de l­a Buschenwald Democrația a format o armată care a luptat pretutindeni. Aceasta so­lidaritate, de la un capăt la celălalt al pământului, a dus la înfrângerea ca­tegorică a fascismului și la victoria definitivă de astăzi. De peste tot au ve­nit voluntari înrolân­­du-se in rândurile ace­stei armate. Intriun ar­ticol pe care l-am pu­blicat deunăzi, arătam contribuția românilor în lupta Franței contra naziștilor ce-au cotro­pit-o. Au fost mulți. Anonimi sau nume cu­noscute. Unul din aceștia este și B. Fundoianu, sau B. Fondane, cum era cu­noscut în Franța, ca scriitor, poet și eseist de mare talent unde se găsea încă dinaintea a­­cestui război cu mulți ani. Din Franța B. Fon­dane își făcuse a doua patrie de pe vre­a­mea când se afla în România. După volu­mul său de poeme „Pri­veliști“, a apărut intitulat „Imagini acel­ei cărți din Franța“, carte cu care făcea cunoscut printre primii la noi pe scriitorii mo­derni ai Franței. El a fost acela care — putem spune — ca importat , pe Marcel Proust în România scriind, vorbind desi pe el. El l-a făcut cuno­scut pe Gourmont, pe Barbey d’Au­­revelly, pe Viliers de Lisle Adam, pe Gerard de Nerval, pe Valery, pe Rim­baud. . Triniria După războiul din 1918, a plecat în ■ Franța începând să publice acolo și • ’ ’ ■ devenind foarte repede cunoscut ca un scriitor de subtil discernământ li­terar, esseist extrem de cultivat, poet de o pregnantă originalitate. De origină evreu, B. Fondane, du­cea cu el coșmarul migrației eterne a neamului din care făcea parte, un popor veșnic amenințat de urgia po­gromului, de umbra teroarei rassiale. B. Fondane era cântărețul lor, cu tri­sta nostalgie a emigrației, a ahasve­­rului mereu rătăcitor. El făcuse din acest proscris al planetei, un Ullise ce-și cânta amărăciunea. Cărțile lui de poeme se intitulează „Titanic“, „Ullyse“, în care emigrantul apare mereu. Scriitor francez Poate și îndemnat de acest instinct Benjamin Fundoianu a plecat în Fran­ța unde s-ar fi simțit mai ferit de privirile crucișe ale „rassiștlor”. Era poet, era intelectual de clasă. Plecase cu soră-sa Lina, și cu soțul acesteia, Armand Pascal, actor de mare talent, care cade răpus după câțiva ani de tu­berculoză. Creiase împreună cu ei, aici in București, Ia „Maison d’Art” o gru-Contin­uare in ultima pag. A DESENELE COMICE ALE ZIARELOR AMERICANE la cei 130.000.000 de locuitori al Statelor Unite, 70 milioa­ne citesc și prețuiesc îndeo­­sebi desenele comice ce apar *?_, **■*• D­upă veștile primei pa­gini, desenele comice măresc tirajul gazetelor americane. Aceste dese­ne comice, care între unele ziare o­­c­­upă una sau mai multe pagini au vechime de cincizeci de ani. Ele au îmbogățit argot­ul ameri­can, desvoltă imaginația cititorului și spiritul de observație, precum contribuie la stimularea simțului pentru aspectul humoristic și co­mic al vieții. Succesul desenelor comice din ***** a început pe­­a 18 Noembrie 1894, când ziarul World din New York a început să publice câte șa­se desene colorate privind aven­turile unui șarpe și ale unui câine, grupându-le sub titlul Origina unei nouă specii. Imediat ziarele lui He­­arst au creat un personaj „Copilul In galben” (The Yellow Kid), după ce au pus și texte politice în ba­­lonașele apropiate de gura perso­najelor acestor desene. Rând pa rând, numeroase ziare au inventat diferite personaje puse în situații comice sau făcând reflecții asupra evenimentelor de la ordinea zilei, ca Mutt Si Jeff, mica orfană Annie Tatăl pe care il instruesc copii, Tarzan, sau personaje din Aleea depozitului de benzină (Gasolene Alley). Au apărut, de asemenea pu­blicații conținând numai astfel de desene colorate ca Superman în 1939, cu tiraje ultuitoare. Cărțile și magazinele cu desene comice sunt astăzi foarte populare, ca să nu mai vorbim de desenele animate ale cinematografului la care Walt Disney a adus o contribuție mon­dial cunoscută prin al său Mickey Mouse (Șoricelul Mickey). O Întreagă industrie a crescut din pricina acestor desene comice. Desenatori și oameni de humor, e­­ditori și pictori, câștigă sume fa­buloase datorită acestei forme mo­derne de jurnalism. Dacă unii intelectuali critică a­­cest fel de gazetărie, descriind-o ca o formă de infantilism, iar psi­hologii văd în succesul desenelor cămine satisfacere simțului de su­perioritate a aceluia care-și poate râde de Păcălii și animalele născo­cite — alții susțin că astfel de distracții sunt binevenite și inocen­te pentru recreația acelor care muncesc din răsputeri. In orice caz, 70 milioane de cetitori caută în ziare desenele comice și fac mare haz de ele. D OCOLUL LUMII IN 6 ZILE §1­6 ORE WASHINGTON, 29 (Rador).­­ Un avion de tipul SKYMA­­STER, care face o cursă regu­lată în jurul lumii în șase zile și șase ore, a plecat din Wa­shington, îndreptându-se spre Bermude. In această primă cursă, in­stituită sub auspiciile ministe­rului aerului american, partici­pă mai mulți pasageri, printre care și câțiva ziariști. 3­08.500 TON­E DE cARNE VOR FI EXPEDIATE IN EUROPA WASHINGTON, 29. (Rador). — Guvernul Statelor Unite <* stocat 308.500 tone de carne pentru a fi distribuite în cursul trimestrului vii­­tor Marei Britanii și țărilor din Eu­ropa eliberată. Mtotom* MftoaMalL mr* mm­misă in trtomtm trecut, ță această știre, subliniază că acea­stă cantitate reprezintă circa 10 la sută din provizia totală de carne a Statelor Unite și este cu 225.000 tone mai mare decât cantitatea tri- Rezultatele conferinței miniștrilor de externe l ■ LONDRA 30 (Radio). — Redactorul diplomatic al ziarulu­i „Ti­­mes” trecând în reverit lucrările Consiliului maiștrilor de externe, crede a ști că, conferința de la Londra a ajuns la următoarele rezul­tate: „ ITALIA: Tratatul de pace­­ cu această țară a fost pregătit in prin­­cip­u. Frontierele Italiei vor fi stabilite, ținându-se seama de prin­cipiul etnograf­e. Problema internaționalizării portului Tr­iest a fost trimisă in studiul locțiitorilor miniștrilor de externe. Soarta colonii­lor italiene va fi hotărâtă mai târziu. AUSTRIA. Consiliul minerilor de externe a luat măsuri pentru aprovizionarea Austriei cu alimente și alte articole de primă necesi­tate. REPARAȚIILE GERMANE. S-a hotărât ca lucrările comisiunii reparațiilor să fie accelerate. GERMANIA. A fost acceptată propunerea franceză de a fi resti­tuite bunurile aliate jefuite de germani. Memorandumul fran­, cu privire la amânarea insti­nței unei administrații aliate asupra Re­­naniei și Ruhr­ului, va fi supusă unei noui examinări. STATELE BALCANIC­E.. în urma discuțiilor avute, consiliul mi­niștrilor de externe și-a format o idee clară care va form­: baza vii­toarei sale politici față de aceste state. D. Byrnes propune o so­sie­ statelor­­ ie compromis în balcanice problema N­ NEW YORK 30 (Radio). „ Ziarul ,,New York Times” anunță din sursa Departamentului de Stat că d. Byrnes, ministrul de afaceri străine al Statelor Unite, a propus Consiliului Miniștrilor de Externe o formulă de compromis menită să rezolve dificultățile ivite în calea realizări unei înțelegeri pe chestia pregătirii tratatelor de pace cu Statele dunărene. Ziarul american mai anunță că discuțiile asupra propunerii d-lui Byrnes au fost anunțate, în așteptarea instrucțiunilor pe care d. Mo­­lotov urmează să le primească din partea guvernului din Moscova. Miniștrii de externe au examinat diferitele astrale­gie problem­ei balcanice D H LONDRA 30 (Radio).­­ Consiliul Miniștrilor de Externe s’a în­trunit d­­­in două rânduri. Ședința a fost prezidată de d. Molotov, iar cea de după amiază de d. Wang, ministrul de externe al Chinei. In ambele ședințe, miniștri au examinat protocolul referitor la actuala sesiune a Conferinței. Ședința viitoare va avea loc astăzi după amiază la ora 3. D-nii Byrnes, Molotov și Bevin au avut ori o consfătuire, în cursul căreia au examinat diferitele aspecte ale problemei balcanice. ACORD IKARO-MIEIICAN PENTRU RELUAREA RELAȚIILOR DIPLOMATICE ■ B NEW YORK. 30. (Radii ®). — Departamentul de stat a anunțat aseară că Statele Unite și Unga­ria au ajuns la un acord în vederea reluării rela­­țiilor diplomatice, ceea ce va permite începerea negocierilor pentru încheerea tratatului de pace cu Ungaria.­­ Departamentul de Stat anunță că a primit asi­gurări din m­artea ministerului de externe ungar că în Ungaria vor avea loc alegeri libere și că toate partidele democratice se vor bucura de cele mai largi libertăți. 1 Vastă organizație nazistă de spionaj descoperită in Franța B­U LONDRA 30 (Radio). — Se anunță din Paris că autoritățile franceze de siguranță au descoperit o vastă organizație de sponaj na­zistă, în care erau implicați foarte mulți francezi. Un mare număr de spioni au fost lansați cu parașutele în diferitele localități ale Franței. Au fost operate 6000 de arestări. SITUAȚIA INTERNAȚIONALĂ CEI CINCI MINIȘTRI DE EXTERNE SE DESPART DAR NU SE DESBINA Ultimile știri sosite dela con­ferința miniștrilor de externe, care și-a început lucrările: la Londra, pe ziua de 11 Septem­brie, arătau că Vineri se va ține ultima ședință iar Sâmbă­tă excelentele lor își vor lua ră­mas bun, îndreptându-se spre capitalele lor respective si lă­sând pe adjuncți să continue desbaterea problemelor nesolu­­tionate, in subcomisiuni. Am susținut si persist­a cre­de că miniștrii nu se vor des­părți până nu vor ajunge cel puțin la un acord de principiu. Până la ora asta, destul de târzie, și deși e Sâmbătă, nu ne-a parvenit încă nici o tele­gramă care să confirme înche­erea lucrărilor, plecarea cance­larilor și publicarea comunica­tului final. Nu ar fi exclus să so­sească în timpul nopții, fiind­că, deja, conferința a durat cu patru zile mai mult decât se prevăzuse un program. Dar în­clin­a presupune că ea ar putea totuși, încă să se mai prelun­gească dacă punctele de vedere deosebite ale diferitelor mari puteri s'au mai apropiat și da­că, prin urmare, sunt șanse ca ele să poată fi cât de cât con­ciliate. De altfel, radio New­ York a anunțat că e posibil ca lucrări­le să mai continue, ceea ce în­seamnă că d. Byrnes, șeful de­partamentului de stat ameri­can, care era așteptat pe ziua Continuare fr. ultima pag, Sir Stafford Cripps, unul din cei mai importanți membri ai actualului cabinet britanic, în sânul căruia deține portofoliul Justiției, fotografiat în biroul său de la Firth Hall, în timp ce.și scrie singur la mașină lu­crările ministeriale. Popularul fruntaș socialist britanic a deținut în anul 1940, postul de ambasador al Marii Britanii la Moscova cu care pri­lej a făcut un popas de câteva zile la București.

Next