Timpul, ianuarie 1946 (nr. 3027-3049)

1946-01-04 / nr. 3027

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­­ BUCUREȘTI. — Strada Sărindu* St. U TELEFON ?1 Administrata 3.05.4 A Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In­­ ari­i 3 luni 4500 lei In străinătate . Tariful in funcțiune da convențiile poetele Inter­­nationale Pentru bănci, Soci­etăți și autorități 40.000 anual, cu plate diferenței unei eventuale majorări a tarifului. Abonamentele încep la 1 și 18 ala fiecărei luni Taxa de francare plătită un numerar cont aprobării Direcțiunei Generale P. T. T- Nr. 80286/9 Mai 19SP Cont C. E. C. Poștal No 1827 Proprietar: „TIMPUL“ S. A R. înscris sub Nr- 202 Trib. Ilfov Fondator: GRIGORE G AFI.ĂL A­NUL PĂCII nul 1946 ne arată sub auspiciile unul bun augur in ce privește re­stabilirea situației normale și a prosperității țării noastre. Dacă 1945 a fost anul victoriei, al izgonirii dușma­nului din patrie și al refacerii frontie­­relor naționale, 1916 este anul pacii, încă din ajunul lui, trei soli, repre­zentând cele trei mari națiuni învingă­toare împotriva fascismului, soseau în țară spre „ perfecta cele stabilite la conferința dela Moscova, acord, care, după spusele d-lui Byrnes „a adus spe­ranțe popoarelor istovite de război“. Pentru România speranțele acestea sunt dintre cele mai mari. Popor muncitor și încercat de toate vicisitudinile răz­boaielor imperialismului prusac și de planul lui de subjugare economică și politică, dând jertfe și suferind pagu­be imense, nu poate decât să fie um­plut de nădejdi și de bucurie în fața perspectivei unul viitor dintre cele mai luminoase ce i se deschide. Pentru in­staurarea acestui viitor, cei trei soli ai marilor puteri au sosit, anunțând la venirea lor prin glasul d-lui A. I­ Vâ­­șinsk , „că spiritul da colaborare și da Înțelegere, va aduce poporului român pace veșnică, bună stare și fericire”. In foarte puțină vreme vom avea tra­tatul de pace, — o pace onorabilă și demnă­ , unor națiuni victorioase cari, așa cum nu s’a mai semnalat niciodată în istorie, vrea ridicarea unei țări, ce a purtat război împotriva lor. Spiritul de lealitate al marilor puteri s’a arătat în­că pută, la Moscova, cu care prilej s’a pus la punct situația țarilor mici in modul cel mai definitiv, urmând ca în foa­rte scurt timp acest lucru să se per­fecteze. înțelegerea celor trei mari puteri a­­supra situației ce trebuie creiată in Ro­mânia, este unitară. Atât d. A. I. Vâ­ 5­ski, cât și reprezentanții Statelor U­­nite și Marii Britanii, in mesagiile­­­­drere e poporului român, de Anul Nou, au afirmat această solidaritate perfectă de­ a stabili în România și celelalte sta­te balcanice, un regim al democrației reale și active care va promova aceste state pe drumul unei lumi noui și su­perioare ieșite din cumplitul război fas­­set. Alături de America, Anglia și, mai ales, alături de marele nostru vecin, Uniunea Sovietică, România va cunoa. La­ epoca ei de cea mai mare prosperi­tate, pe toate tărâmurile. Solidarității marilor puteri democratice, trebuie să­­ răspundă unitatea întregului popor ro­­mân și a tuturor oamenilor ei politici, real democrați. Apelul pe care M- S. Regele, l-a adresat, în noaptea Anului nou, a fost indemn spre această u­­niun­e. „Timpurile sunt încă grele, suna ape­lul Suveranului, nevoile sunt Încă foar­­te mari și rănile de vindecat sunt mitic. Sunt încredințat­eH spiritul de drep­­tate și de Înțelegere al Marilor Națiuni Unite ne va ajuta să încheiem cât mai etitând t­ratatele de pace, care să ne în­găduie în sânul Națiunilor Unite, să colaborăm și noi la marea operă de așezare a păcei lumei­ Pentru a putea să ne Îndeplinim da­toria, fac apel la unirea tuturor, uităm ceea ce ne desparte pentru a Să ne amiavi numai ceea ce ne apropie: iubi­rea de țară și hotărirea de a-i făuri un viitor mai fericit la care ne-am câ­­ști?st dreptul”. Deci toți strânși In jurul Țării, pen­tru refacerea ei și pentru ridicarea ei, dincolo de politicianismul de interese personale care a pricinuit și mai prici­­nuiește încă Țări atât rău. Prilejul ofe­rit poporului român este mare și po­porul român nu va pierde acest prilej. Pe temeiul acestei mari speranțe, el a pășit în noul an 1946. Gheorgh­e Dinu I Mesagiul M. S. REGELUI ?® ® ® 0(îX5X5)0 ¤ ®†® ® ®(îX5 ® 000 ® ® ®†0(î X?Xi)® ® ® 00(S Xi)0 ® ® î­,® 5 Xî)0 ® ® ® 000(5 X:X5i0 ® 0 © ®(5 adresat țării de Anul Nou î)® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ®^­­»­® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ®^® ® ®« români. Anul care a trecut a adus sfârșitul războiului. Noul an se deschide sub sem­nul păcii și al nădejdiilor de mai bine, la care omenirea are dreptul în urma victoriei Națiu­nilor Unite asupra forțelor asu­­prirei, intoleranței și agresiu­­nei. Să înălțăm primul gând către Dumnezeu Atotputernicul care a învrednicit și poporul nostru, ca după drumul deschis la 23 August 1944 să-și poată aduce cu hotfi­ire și curaj, în limitele mijloacelor noastre, partea de contribuție la această victorie. Aceste jertfe ne îndrituesc să privim cu încredere în viitor. Să îndreptăm gândul nostru către iubita noastră armată, care alături de vitezele armate ale Uniunii Sovietice a luptat pentru victoria comună. Pătrunși de o adâncă emoție să ne închinăm cu recunoștință memoriei acelora ce și-au jertfit viata, căzând pe câmpul de luptă. Aduc mulțumirile Mele în­tregului Meu popor, care cu muncă trudnică a contribuit și ne-a îngăduit să facem față sfor­țărilor cerute de război și să în­deplinim cu realitate obligațiu­nile luate. Timpurile sunt încă grele, ne­voile sunt încă foarte mari și rănile de vindecat sunt multe. Sunt încredințat că spiritul de dreptate și de înțelegere al Marilor Națiuni Unite ne va ajuta să încheiem cât mai cu­rând tratatele de pace, care să ne îngăduie, în sânul Națiuni­lor Unite, să colaborăm și noi la marea operă de așezare a pă­­cei lumei. Pentru a putea să ne îndepli­nim datoria, fac apel la unirea tuturor. Să uităm ceea ce ne des­parte pentru a­ ne aminti numai ceea ce ne apropie: iubirea­­ de țară și hotărîrea de a-i făuri un viitor mai fericit la care ne-am câștigat dreptul. Numai printr'o adevărată unitate națională vom putea culege roadele sacrificiilor pe care le-am făcut. Dacă vom ști să fim credin­cioși acestui spirit de unitate și colaborare, dacă vom continua să adâncim legăturile de prie­tenie și de încredere cu Uniu­nea Sovietică, cu Marea Brita­­nie, Statele Unite ale Americ­ii și celelalte State, care și-au asu­mat marea răspundere a organi­zării pacifice a sumei, atunci vom putea păși pragul noului an cu deplină încredere în viito­rul țărei. Ridicând gândul Meu către Atotputernicul N­ rog să reverse harul Său asupra popom­ii și să-i aducă un an nou !. La mulți anii Mesagiile trimișilor Națiunilor Uz­e­r f­i adresate poporu­­i rom­â­ n Andrei Ianuarevici Vâșinski, prim locțiitor al Comisarului Po­porului pentru Afacerile Străine al URSS a declarat: „Am­ nădejdea că vizita mea va da rezultatele pe care le așteptăm. Vreau să sper că sosirea Anului Nou va aduce cu dânsul lucruri bune și rezolvarea chestiunilor politice care le așteaptă poporul ro­mân și România. Salut prietenia cu Ro­mânia și doresc fericirea p­oporului român”. D. Archibald Clark Kerr, A­­sadorul Marii Britanii la Mot a spus: „N’am mai fost în mânia. Mă bucur că această vizită. Sper că misiunea­­ stră va f desăvârșită împrejurări folosite pentru fara Dvs. Noi venit cu cele mai bune tențiuni și cred că nu c'­navea ce o avem « aibă succes”. D. Averell W. Harriman, Amb­sadorul Statelor Unite la Moscova a spus: „Mulțumesc l­ului Primar al orașt Plo­ești cât și nopții pen­tru buna primiri și s'a făcut. Poporul american dore­ște tot binele pentru po­porul român”. COMISIA ALIATĂ A ÎNCEPUT lucrările FEN HUJ APUCAREA HOTĂRÂRILOR DE LA MOSCOVA PRIVITOARE LA ROMÂNIA SOSKA D-LOR A I. VÂȘNSCW, W. A HARRIMAN ȘI ARCHIBALD KERR — AUDIENTA SI DEJUNUL LA M. S. REGELE. PRIMELE ÎNTREVEDERI POLITICE — Reprezentanții celor trei mari pu­teri, d-nii Andrei I. Vâșinski, W. Averel Harriman și Sir Archibald C­lark Kerr au sosit la ajunul Anului Nou in țară, însoțiți fiind de d-ni­ Ser­ghei Ivanovici Kavtaradze, ambasadorul U. R. S. S. In România, Iorgu Iordan, ambasadorul României la Moscova și un grup de colaboratori diplomați­ei. Aj­unși la Ploești, la căderea serii de Luni, și­­ a făcut prima primire oficială, fiind întâmpinați de repre­zentanții autorităților locale și de de­legații­­ guvernului. La ora 7 seara, trenul special a in­trat în gara regală Mogoșoaia, pe pe­ronul căreia se aflau, alături de d. ge­neral Emilian Ionescu, prim aghio­tant regal, reprezentantul Suveranu­lui­ ,d. Gh. Tătărescu, d. Vasile Stoica, secretarul general al Ministerului de externe, în numele guvernului, iar din partea Comisiei aliate de control, d-nii general-colonel Susaikov, general­­maior Vinogradov, general Schuyler și vice-amiralul britanic al aerului Stevenson, însoțiți de principalii lor colaboratori. La intrarea trenului în gară, fanfa­ra regimentului regal de gardă a in­tonat imnurile naționale ale Uniunei Sovietice, Statelor Unite, Marii Bri­tanii și României, după care oaspeții, coborâți din vagoane, au trecut în re­vistă compania de onoare. De la gara Mogoșoava, d. vice-comi­­sar al afacerilor străine Vâșinski av­ând loc in automobilul d-lui general Susaikov alături de locțiitorul preșe­dintelui comisiei aliate de control, s'a îndreptat înspre Ambasada Sovietică de la Șosea. Ambasadorul Statelor Unite, care a sosit în țară împreună cu fiica d-sale, d-ra Kathe­rine Hartmann care este în acelaș timp și secretara d-sale parti­culară, a plecat cu generalul Schuyler la sediul Misiunii Americane, in timp ce Sir Archibald Clark Kerr, într'un automobil alături de d. Marjorie­­banks care îl înlocuește pe d. Le Rougetel, șeful politic al Misiunii Bri­tanice în România, s'a îndreptat spre sediul Misiunii Britanice. Primul contact cu guvernul După ce s-au odihnit, membrii înaltei comisii au și iuat primul con­tact cu guvernul. Cei dintâi cu cari au conferit au fost d-nii dr. Petru Groza, președintele consiliului și Gh. Tătarescu, după care, către mie­zul nopții s’au dus la Cercul Militar unde au participat la Revelionul Co­­misiei Aliate de Control din Capi­tală. Cu acest prilej, d Andrei Vâșins­ki, prim locțiitor al Comisarilor Po­porului pentru afaceri străine al U. R. S. S. a închinat pentru prosperi­tatea poporului român și pentru M. S. Regele. A răspuns d. dr. Petru Groza. In ziua Anului Nou In dimineața Anului Nou, repre­­zentanții marilor puteri aliate s-au înscris la Palatul Regal în registre­­le din birourile Mareșalatului. In aceeași zi, M. S. Regele a pri­­mit pe membrii comisiei, cari i-au adus la cunoștință in mod formal hotărârile Conferinței de la Moscova a celor trei miniștri de afaceri stră­ine, privitoare la România. Conversația a durat aproape o oră. In cursul serii, comisia a avut o lungă conferință cu d. prim minis­tru Petru Groza și cu membrii gu­vernului, întrevederile de emi­tii, înalta comisie și-a continuat lucrările în acelaș ritm activ, stabilind Continuare în pag. 3-a ORDINUL DE ZI CĂTRE ARMATĂ AL M. S. REGELUI din 1 ianuarie 1946 OSTAȘI, "Anul ce s-a împlinit, a încu­­nnunat jertfele noastre prin câș­tigarea biruinței alături­­ de vi­tezele armate ale Uniunii Sovie­tice. Devotamentul, curajul și spi­ritul vostru de sacrificiu au fost recunoscute și istoria va așeza la loc de cinste contribuția ar­matei noastre la câștigarea vic­­t­oriei comune. Sunt sigur că așa cum am știut să câștigăm victoria, vom ști să dobândim și pacea, fău­rind României noastre iubite un viitor mai fericit. În pragul noului an, îndrept gândul Meu către scumpa Mea armată și urez tuturor ofițeri­lor, subofițerilor și soldaților un an fericit. La Mulți Ani î MIRAI R. In pagita IV-a: Declarațiile d-lui Costel Tătăranu cu privire la redresarea monetară. Dejunul oferit de M. S. Regele Comisiei Aliate Eri, 7 ianuarie, M. S. Regele Mihai I și M. S Regina-Mamă Elena au oferit un dejun in onoarea Comisiei Aliate aflătoa­re tn București. Au participat următorii membrii ai Co­misiei Aliate: Primul Locțiitor al Comisa­rului Poporului pentru Afacerile Străine al U. R. S. S. d. A- Ia. Vâșinski, Amba­­sadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statelor Unite ale Americei în U. R. S. S. de Nm Averell Harriman cu fiica și Am­basadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Regatului Unit în U. R. S. S. Sir Archi­bald Clark Kerr. Au luat parte de asemenea: Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al U. R. S. S. în România d. S. Kavtaradze, Loc­țiitorul Președintelui Comisiei Aliate de Control în­ România generalul-colonel I. Z. Susaikov, Generalul Schuyler, vice­amiral de aviație Stevenson și d-nii. Berry și Marjoribanks. Din partea Palatului, au fost de față: Mareșalul Palatului d. Negel, maestrul de ceremonii al Palatului d. General Ullfa, d. consul general Ionescu, Adjutant de serviciu comandor Gherghel, of C**- ’ or­donanță căpitan verd—j* titular al U. r REFLECȚII DE ACTUALITATE I­n țara noastră mică avem trei oaspeți mari: A. I. Vâșinski, loc­țiitorul comisarului poporului la afacerile streine al Uniunei Sovie­­tice, Averel Harriman, al Statelor Unite si fie ambasador Archibald Clark Kerr ambasador al Marei Bri­tanii. Acești trei reprezentanți ai celor trei mari puteri care pun azi baze­le nou­ei așezări mondiale, au venit la noi cu o Însărcinare­ să înles­nească reconstituirea guvernului ro­mân după hotărârile conferinței dela Moscova. Misiunea pe care o au de Îndepli­nit aici, implică contact cu frunta­rii politici ai țării noastre. Aceștia, mai mult sau mai puțin, trebue să fie reprezentanți ai poporului acesta românesc in totalitatea lui națio­nală­ Prin ei deci este de presupus că cei trei mari oaspeți vor cunoa­­ri* In realitate poporul român și aspirațiile lui politice, sociale și naționale. Este un fond in această prezen­tare a noastră spre a se ști ce este eu noi, nn greu și important exa­men-Intr’o măsură mai largă decât oricând, soarta țării $1 așezarea ei, depind de noi, de felul nostru de a ne prezenta și de a ne înțelege. Oamenii noștri politici de toate ca­­tegoriile, in contactul pe care-l vor avea cu cei trei misionari ai omenirei, trebue să se gândească a­­tunci când vor vorbi și In tot ce vor spune că nu au cuvânt decât intru atât cât sunt oameni politici, și deci vorbesc, exprimă Păreri ți pretind, nu un nume propriu și Pen­tru sacrosancta lor persoană, ci pentru acea ideie și colectivitate pe care o reprezintă și numai în a­­ceastă măsură. Pentru prestigiul nostru vor tre­bui Înlăturate chestiunile persona­le, gâlcevi familiare și vechi socoteli politice. Dar aceasta nu e numai o chestiune de obraz, ci și una de con­știință și de datorie pentru țară. Căci după felul de a se comporta uz­ al oamenilor poliției, după gri­ja de țară pe care o vor arăta, se vor putea acum stabili bazele Româ­niei, se va decide soarta ei și vom putea intra în acel climat de p?”» și libertate interioară atât de un sar pentru reconstrucția țării. Răspunderea tuturor oamei politici este astăzi colosală. Fiecare om politic trebue să fi ’r. ci, la­icizari decisive ci .sta, nu numai ideis" fixă a int­lui de partid, dar sensul con­tinui interes și mai mare, ca acela de salvare a Patriei. Dictaturile au păcătuit și mea la distrugere tocmai prin că au pus interese de partid, presus de interesele naționale, și au făcut să depindă soarta țării t - menținerea cu orice chip la cârma ei a unei clici de oameni fără con­știință și care în mod­abil făceau să se creadă că interesul lor perso­nal este una cu interesul țării. Italia a căzut din cauza acelui elefantezzasis de care a suferit, cu inoculare oficială, partidul fascist, iar Germania a căzut din cauza ace­­luiaș elefanteziasts a partidului na­țional socialist. Nu este acum momentul de pro­movat prin abilități de culise, per­sonalități, nici partide, căci acum este vorba de făurit țării instru­mentul de conducere optim, care să asigure liniștea lber consimțită înăuntru și încrederea în afară. Așa­dar, orice vorbă, orice pre­tenție, cu gândul 1» Patrie. O cer astfel milioanele de români care sufăr, și care nu concep ca oameni sau partide să pun neconte­nit interesele lor, peste interesul cel mare al tuturor. Altfel „politicul” Își va pierde prestigiul și poate deveni odios, ceia ce constitue o mare primejdie, — cea mai mare, — pentru demo­crație. D. D. Pătrășcanu arăta într’o minu­nată schiță „ce cere publicul dela un deputat”­Printr’o adâncă și serioasă evolu­ție, lată mai sus ce cere azi publi­cul de la un om politic. Demostene Botez . . . „A SOAÎ&i&țăs<j& ziȘ0. ijkne 16.46 LUNA pătruns, Il ulkma zigr jp CERUL variabil^and­.din direcția Vest. Schimbarea vrermii din nouri. Ninsoare in regiunile muntoase. Fur­­tună pe mare. Publicarea scrisorilor găsite în momentu arestării lui Ribbentrop ■ ■ LONDRA, 3 (Radio).­­ Cartierul general britanic din Germania a dat ori publicității scrisorile găsite asupra lui Ribbentrop, în momentul arestării lui într'o mică pensiune din Hamburg, scrisori adresate d-lor Churchill și Eden. Ribbentrop caută să insinueze că a lucrat tot timpul pentru realizarea colaborării germano-engleze . El susține că a fost de acord cu Hitler că „o Germanie puternică care ar colabora cu Mar­ea Britanie, ar putea realiza o Europă înflo­ritoare". Ribbentrop a declarat în momentul arestării lui, că, cu o săptămână înainte de sinuciderea lui Hitler, acesta a scris mai multe scrisori adresate personalităților proeminente britanice, în care arăta că după restabilirea păcii între Ger­mania și Anglia, s-ar putea păși la realizarea unei strânse colaborări și chiar a unei alianțe între cele două state . Uniunea Sovietică este fer­m hotărâtă să coopereze la organizarea securității mondiale ■ ■­NEW YORK. 3. (Radio).­­ D. Mark Ethridge care a făcut recent o călătorie in Bulgaria și Ro­mânia, ca trimis special al Departamentului de Stat spre a studia condițiile din cele două state, a publicat ori raportul său. D-sa este de părere că U. R. S. S. a făcut la con­ferința de la Moscova concesiuni punctului de ve­dere ang­lo-a­meri­can» cu privire la statele balca­ mice. D. Ethridge este încredințat că Uniunea Sovietică este ferm hotărîtă să coopereze la or­­ganizarea securității mondiale. 5000 PERSOANE ARESTATE LA IERUSALIM ■ ■ LONDRA 3 (Radio). — Agenția „Reuter“ anunță că poliția palestiniană și trupele britanice au arestat ori la Ierusalim 5000 persoane cu prilejul des­cinderilor și perchezițiilor făcute în oraș pentru descoperirea autorilor aten­­tatelor teroriste săvârșite în ultimile zile. V­lr, cu prilejul unor percheziții, au fost găsite numeroase ar­me ,­­ aparținând membrilor organizației teroriste Stern. Recepția de la Cercul Militar în onoarea membrilor comi­siei interaliate. Sus . D. A. Harriman întreținându-se cu d. A. I. Vâșinschi. Jos, D. A. I. Vâșinschi întreținându-se cu d-nii dr. Pe­tru Groza și Gh. Tătărescu. I­n tot timpul cât au durat con­vorbirile de la Moscova, adică vreme de zece zile, nu s’a dat publicității nici un comunicant oficial Abia a zecea zi, și anume în dimi­neața primei zile de Crăciun, a fost radiodifuzat cel dintâi comu­nicat, acela care vestea lumii , textul acordului cu privire la tra­tatele de pace. Iar la 27 Decem­brie, seara târziu a venit un al doilea comunicat cu textul com­plect al înțelegerii dintre cei trei, text în care era înserat și acordul deja publicat mai înainte. Cu drept cuvânt s’ar fi putut în­treba lumea (și unii chiar, s’au fi întrebat): ce rost avea, după ce oricum am fost ținuți ace­a vreme, în neștire, să se dea în prima zi de Crăciun, primul comunicat, când convorbirile fiind pe termi­nate și rămânând numai să se re­dacteze comunicatul final, urma ca 48 de ore după aceea, să se afle în tot cazul, rezultatele conferinței ? . Căci, precum lesne s’a putut ve­dea, acordul dela 25 Decembrie , n’a fost decât prima pt.r’e din­­ textul acordului dela 27. S’a dat o explicație aces'u: lc.pt. lat’o: I întrucât punerea la punct a ter­­­menilor comunicatului final cerea o b­­uncă migăloasă și încă labo­rioase dezbateri (dovadă că mini­ștrii au mai discutat în această privință, timp de aproape șapte ore în prima zi de Crăciun și alte cinci ore în noaptea de Miercuri spre Joi), d. Byrnes a venit cu propunerea ca să nu te aștepte până va fi redactat tot comunica­tul, ci să se aducă lumii, marea veste a înțelegerii, chiar de Moș Ajan „ca un mesaj dătător de nă­dejdi pentru omenirea întreagă". Și așa s’a făcut. S’a dat publici­tății ceea ce era deja gata redactat în clipa aceea, adică par­tea unde se anunța convocarea pentru pri­măvara care vine­ a conferinței de pace. Ministrul Statelor Unite a avut o inspirație fericită. Căci, într’a­­devăr, Crăciunul, iluminat de această veste mare, a adus bucu­rie în toate sufletele; și un ziar en­glezesc a scris că miniștrii de ex­terne și­ au binemeritat de astădată puddingul tradițional. Dar vestea înțelegerii de la Mos­cova n'a înveselit numai cele trei zile de Crăciun. Sub­ steaua ei, s’au văzut răsărind în­­ Zilele ur­mătoare un șir de alte ințele­geri care au arătat că anul nou pășește pe un drum [UNK] din capul locului în­semnat cu pietre albe, cum spu­neau Romanii în vechime când vroiau să vorbească simbolic de căile faste. Așa, bunăoară, vizita contelui Sforza la Paris a venit să întă­rească impresia, recoltată încă de la conferința de la Londra, că între Italia și Franța s’au înfiripat re­lații cordiale care se strâng pe zi ce trece mai mult. Continuare în pag. IV-a Stația internațională PRIMII PAȘI AI NOULUI AN SITUAȚIE ALIMENTARA DISPERATĂ LA BUDAPEST PARIS, 2 (Rador), — Postul de radio britanic a anunțat că mi­­nistrul aprovizionării ungar ar fi declarat ca orașul Budapesta nu mai dispune de alimente decât pentru cel mult 16 zile. Ministrul maghiar a adăugat că se va retrage cartelele alimen­tare de la 3.000 de persoane

Next