Timpul, ianuarie 1946 (nr. 3027-3049)
1946-01-04 / nr. 3027
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. — Strada Sărindu* St. U TELEFON ?1 Administrata 3.05.4 A Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In arii 3 luni 4500 lei In străinătate . Tariful in funcțiune da convențiile poetele Internationale Pentru bănci, Societăți și autorități 40.000 anual, cu plate diferenței unei eventuale majorări a tarifului. Abonamentele încep la 1 și 18 ala fiecărei luni Taxa de francare plătită un numerar cont aprobării Direcțiunei Generale P. T. T- Nr. 80286/9 Mai 19SP Cont C. E. C. Poștal No 1827 Proprietar: „TIMPUL“ S. A R. înscris sub Nr- 202 Trib. Ilfov Fondator: GRIGORE G AFI.ĂL ANUL PĂCII nul 1946 ne arată sub auspiciile unul bun augur in ce privește restabilirea situației normale și a prosperității țării noastre. Dacă 1945 a fost anul victoriei, al izgonirii dușmanului din patrie și al refacerii frontierelor naționale, 1916 este anul pacii, încă din ajunul lui, trei soli, reprezentând cele trei mari națiuni învingătoare împotriva fascismului, soseau în țară spre „ perfecta cele stabilite la conferința dela Moscova, acord, care, după spusele d-lui Byrnes „a adus speranțe popoarelor istovite de război“. Pentru România speranțele acestea sunt dintre cele mai mari. Popor muncitor și încercat de toate vicisitudinile războaielor imperialismului prusac și de planul lui de subjugare economică și politică, dând jertfe și suferind pagube imense, nu poate decât să fie umplut de nădejdi și de bucurie în fața perspectivei unul viitor dintre cele mai luminoase ce i se deschide. Pentru instaurarea acestui viitor, cei trei soli ai marilor puteri au sosit, anunțând la venirea lor prin glasul d-lui A. I Vâșinsk , „că spiritul da colaborare și da Înțelegere, va aduce poporului român pace veșnică, bună stare și fericire”. In foarte puțină vreme vom avea tratatul de pace, — o pace onorabilă și demnă , unor națiuni victorioase cari, așa cum nu s’a mai semnalat niciodată în istorie, vrea ridicarea unei țări, ce a purtat război împotriva lor. Spiritul de lealitate al marilor puteri s’a arătat încă pută, la Moscova, cu care prilej s’a pus la punct situația țarilor mici in modul cel mai definitiv, urmând ca în foarte scurt timp acest lucru să se perfecteze. înțelegerea celor trei mari puteri asupra situației ce trebuie creiată in România, este unitară. Atât d. A. I. Vâ 5ski, cât și reprezentanții Statelor Unite și Marii Britanii, in mesagiiledrere e poporului român, de Anul Nou, au afirmat această solidaritate perfectă de a stabili în România și celelalte state balcanice, un regim al democrației reale și active care va promova aceste state pe drumul unei lumi noui și superioare ieșite din cumplitul război fasset. Alături de America, Anglia și, mai ales, alături de marele nostru vecin, Uniunea Sovietică, România va cunoa. La epoca ei de cea mai mare prosperitate, pe toate tărâmurile. Solidarității marilor puteri democratice, trebuie să răspundă unitatea întregului popor român și a tuturor oamenilor ei politici, real democrați. Apelul pe care M- S. Regele, l-a adresat, în noaptea Anului nou, a fost indemn spre această uniune. „Timpurile sunt încă grele, suna apelul Suveranului, nevoile sunt Încă foarte mari și rănile de vindecat sunt mitic. Sunt încredințateH spiritul de dreptate și de Înțelegere al Marilor Națiuni Unite ne va ajuta să încheiem cât mai etitând tratatele de pace, care să ne îngăduie în sânul Națiunilor Unite, să colaborăm și noi la marea operă de așezare a păcei lumei Pentru a putea să ne Îndeplinim datoria, fac apel la unirea tuturor, uităm ceea ce ne desparte pentru a Să ne amiavi numai ceea ce ne apropie: iubirea de țară și hotărirea de a-i făuri un viitor mai fericit la care ne-am câști?st dreptul”. Deci toți strânși In jurul Țării, pentru refacerea ei și pentru ridicarea ei, dincolo de politicianismul de interese personale care a pricinuit și mai pricinuiește încă Țări atât rău. Prilejul oferit poporului român este mare și poporul român nu va pierde acest prilej. Pe temeiul acestei mari speranțe, el a pășit în noul an 1946. Gheorghe Dinu I Mesagiul M. S. REGELUI ?® ® ® 0(îX5X5)0 ¤ ®†® ® ®(îX5 ® 000 ® ® ®†0(î X?Xi)® ® ® 00(S Xi)0 ® ® î,® 5 Xî)0 ® ® ® 000(5 X:X5i0 ® 0 © ®(5 adresat țării de Anul Nou î)® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ®^»® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ®^® ® ®« români. Anul care a trecut a adus sfârșitul războiului. Noul an se deschide sub semnul păcii și al nădejdiilor de mai bine, la care omenirea are dreptul în urma victoriei Națiunilor Unite asupra forțelor asuprirei, intoleranței și agresiunei. Să înălțăm primul gând către Dumnezeu Atotputernicul care a învrednicit și poporul nostru, ca după drumul deschis la 23 August 1944 să-și poată aduce cu hotfiire și curaj, în limitele mijloacelor noastre, partea de contribuție la această victorie. Aceste jertfe ne îndrituesc să privim cu încredere în viitor. Să îndreptăm gândul nostru către iubita noastră armată, care alături de vitezele armate ale Uniunii Sovietice a luptat pentru victoria comună. Pătrunși de o adâncă emoție să ne închinăm cu recunoștință memoriei acelora ce și-au jertfit viata, căzând pe câmpul de luptă. Aduc mulțumirile Mele întregului Meu popor, care cu muncă trudnică a contribuit și ne-a îngăduit să facem față sforțărilor cerute de război și să îndeplinim cu realitate obligațiunile luate. Timpurile sunt încă grele, nevoile sunt încă foarte mari și rănile de vindecat sunt multe. Sunt încredințat că spiritul de dreptate și de înțelegere al Marilor Națiuni Unite ne va ajuta să încheiem cât mai curând tratatele de pace, care să ne îngăduie, în sânul Națiunilor Unite, să colaborăm și noi la marea operă de așezare a păcei lumei. Pentru a putea să ne îndeplinim datoria, fac apel la unirea tuturor. Să uităm ceea ce ne desparte pentru a ne aminti numai ceea ce ne apropie: iubirea de țară și hotărîrea de a-i făuri un viitor mai fericit la care ne-am câștigat dreptul. Numai printr'o adevărată unitate națională vom putea culege roadele sacrificiilor pe care le-am făcut. Dacă vom ști să fim credincioși acestui spirit de unitate și colaborare, dacă vom continua să adâncim legăturile de prietenie și de încredere cu Uniunea Sovietică, cu Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și celelalte State, care și-au asumat marea răspundere a organizării pacifice a sumei, atunci vom putea păși pragul noului an cu deplină încredere în viitorul țărei. Ridicând gândul Meu către Atotputernicul N rog să reverse harul Său asupra popomii și să-i aducă un an nou !. La mulți anii Mesagiile trimișilor Națiunilor Uzer fi adresate poporui româ n Andrei Ianuarevici Vâșinski, prim locțiitor al Comisarului Poporului pentru Afacerile Străine al URSS a declarat: „Am nădejdea că vizita mea va da rezultatele pe care le așteptăm. Vreau să sper că sosirea Anului Nou va aduce cu dânsul lucruri bune și rezolvarea chestiunilor politice care le așteaptă poporul român și România. Salut prietenia cu România și doresc fericirea poporului român”. D. Archibald Clark Kerr, Asadorul Marii Britanii la Mot a spus: „N’am mai fost în mânia. Mă bucur că această vizită. Sper că misiunea stră va f desăvârșită împrejurări folosite pentru fara Dvs. Noi venit cu cele mai bune tențiuni și cred că nu c'navea ce o avem « aibă succes”. D. Averell W. Harriman, Ambsadorul Statelor Unite la Moscova a spus: „Mulțumesc lului Primar al orașt Ploești cât și nopții pentru buna primiri și s'a făcut. Poporul american dorește tot binele pentru poporul român”. COMISIA ALIATĂ A ÎNCEPUT lucrările FEN HUJ APUCAREA HOTĂRÂRILOR DE LA MOSCOVA PRIVITOARE LA ROMÂNIA SOSKA D-LOR A I. VÂȘNSCW, W. A HARRIMAN ȘI ARCHIBALD KERR — AUDIENTA SI DEJUNUL LA M. S. REGELE. PRIMELE ÎNTREVEDERI POLITICE — Reprezentanții celor trei mari puteri, d-nii Andrei I. Vâșinski, W. Averel Harriman și Sir Archibald Clark Kerr au sosit la ajunul Anului Nou in țară, însoțiți fiind de d-ni Serghei Ivanovici Kavtaradze, ambasadorul U. R. S. S. In România, Iorgu Iordan, ambasadorul României la Moscova și un grup de colaboratori diplomației. Ajunși la Ploești, la căderea serii de Luni, și a făcut prima primire oficială, fiind întâmpinați de reprezentanții autorităților locale și de delegații guvernului. La ora 7 seara, trenul special a intrat în gara regală Mogoșoaia, pe peronul căreia se aflau, alături de d. general Emilian Ionescu, prim aghiotant regal, reprezentantul Suveranului ,d. Gh. Tătărescu, d. Vasile Stoica, secretarul general al Ministerului de externe, în numele guvernului, iar din partea Comisiei aliate de control, d-nii general-colonel Susaikov, generalmaior Vinogradov, general Schuyler și vice-amiralul britanic al aerului Stevenson, însoțiți de principalii lor colaboratori. La intrarea trenului în gară, fanfara regimentului regal de gardă a intonat imnurile naționale ale Uniunei Sovietice, Statelor Unite, Marii Britanii și României, după care oaspeții, coborâți din vagoane, au trecut în revistă compania de onoare. De la gara Mogoșoava, d. vice-comisar al afacerilor străine Vâșinski având loc in automobilul d-lui general Susaikov alături de locțiitorul președintelui comisiei aliate de control, s'a îndreptat înspre Ambasada Sovietică de la Șosea. Ambasadorul Statelor Unite, care a sosit în țară împreună cu fiica d-sale, d-ra Katherine Hartmann care este în acelaș timp și secretara d-sale particulară, a plecat cu generalul Schuyler la sediul Misiunii Americane, in timp ce Sir Archibald Clark Kerr, într'un automobil alături de d. Marjoriebanks care îl înlocuește pe d. Le Rougetel, șeful politic al Misiunii Britanice în România, s'a îndreptat spre sediul Misiunii Britanice. Primul contact cu guvernul După ce s-au odihnit, membrii înaltei comisii au și iuat primul contact cu guvernul. Cei dintâi cu cari au conferit au fost d-nii dr. Petru Groza, președintele consiliului și Gh. Tătarescu, după care, către miezul nopții s’au dus la Cercul Militar unde au participat la Revelionul Comisiei Aliate de Control din Capitală. Cu acest prilej, d Andrei Vâșinski, prim locțiitor al Comisarilor Poporului pentru afaceri străine al U. R. S. S. a închinat pentru prosperitatea poporului român și pentru M. S. Regele. A răspuns d. dr. Petru Groza. In ziua Anului Nou In dimineața Anului Nou, reprezentanții marilor puteri aliate s-au înscris la Palatul Regal în registrele din birourile Mareșalatului. In aceeași zi, M. S. Regele a primit pe membrii comisiei, cari i-au adus la cunoștință in mod formal hotărârile Conferinței de la Moscova a celor trei miniștri de afaceri străine, privitoare la România. Conversația a durat aproape o oră. In cursul serii, comisia a avut o lungă conferință cu d. prim ministru Petru Groza și cu membrii guvernului, întrevederile de emitii, înalta comisie și-a continuat lucrările în acelaș ritm activ, stabilind Continuare în pag. 3-a ORDINUL DE ZI CĂTRE ARMATĂ AL M. S. REGELUI din 1 ianuarie 1946 OSTAȘI, "Anul ce s-a împlinit, a încunnunat jertfele noastre prin câștigarea biruinței alături de vitezele armate ale Uniunii Sovietice. Devotamentul, curajul și spiritul vostru de sacrificiu au fost recunoscute și istoria va așeza la loc de cinste contribuția armatei noastre la câștigarea victoriei comune. Sunt sigur că așa cum am știut să câștigăm victoria, vom ști să dobândim și pacea, făurind României noastre iubite un viitor mai fericit. În pragul noului an, îndrept gândul Meu către scumpa Mea armată și urez tuturor ofițerilor, subofițerilor și soldaților un an fericit. La Mulți Ani î MIRAI R. In pagita IV-a: Declarațiile d-lui Costel Tătăranu cu privire la redresarea monetară. Dejunul oferit de M. S. Regele Comisiei Aliate Eri, 7 ianuarie, M. S. Regele Mihai I și M. S Regina-Mamă Elena au oferit un dejun in onoarea Comisiei Aliate aflătoare tn București. Au participat următorii membrii ai Comisiei Aliate: Primul Locțiitor al Comisarului Poporului pentru Afacerile Străine al U. R. S. S. d. A- Ia. Vâșinski, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statelor Unite ale Americei în U. R. S. S. de Nm Averell Harriman cu fiica și Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Regatului Unit în U. R. S. S. Sir Archibald Clark Kerr. Au luat parte de asemenea: Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al U. R. S. S. în România d. S. Kavtaradze, Locțiitorul Președintelui Comisiei Aliate de Control în România generalul-colonel I. Z. Susaikov, Generalul Schuyler, viceamiral de aviație Stevenson și d-nii. Berry și Marjoribanks. Din partea Palatului, au fost de față: Mareșalul Palatului d. Negel, maestrul de ceremonii al Palatului d. General Ullfa, d. consul general Ionescu, Adjutant de serviciu comandor Gherghel, of C**- ’ ordonanță căpitan verd—j* titular al U. r REFLECȚII DE ACTUALITATE In țara noastră mică avem trei oaspeți mari: A. I. Vâșinski, locțiitorul comisarului poporului la afacerile streine al Uniunei Sovietice, Averel Harriman, al Statelor Unite si fie ambasador Archibald Clark Kerr ambasador al Marei Britanii. Acești trei reprezentanți ai celor trei mari puteri care pun azi bazele nouei așezări mondiale, au venit la noi cu o Însărcinare să înlesnească reconstituirea guvernului român după hotărârile conferinței dela Moscova. Misiunea pe care o au de Îndeplinit aici, implică contact cu fruntarii politici ai țării noastre. Aceștia, mai mult sau mai puțin, trebue să fie reprezentanți ai poporului acesta românesc in totalitatea lui națională Prin ei deci este de presupus că cei trei mari oaspeți vor cunoari* In realitate poporul român și aspirațiile lui politice, sociale și naționale. Este un fond in această prezentare a noastră spre a se ști ce este eu noi, nn greu și important examen-Intr’o măsură mai largă decât oricând, soarta țării $1 așezarea ei, depind de noi, de felul nostru de a ne prezenta și de a ne înțelege. Oamenii noștri politici de toate categoriile, in contactul pe care-l vor avea cu cei trei misionari ai omenirei, trebue să se gândească atunci când vor vorbi și In tot ce vor spune că nu au cuvânt decât intru atât cât sunt oameni politici, și deci vorbesc, exprimă Păreri ți pretind, nu un nume propriu și Pentru sacrosancta lor persoană, ci pentru acea ideie și colectivitate pe care o reprezintă și numai în această măsură. Pentru prestigiul nostru vor trebui Înlăturate chestiunile personale, gâlcevi familiare și vechi socoteli politice. Dar aceasta nu e numai o chestiune de obraz, ci și una de conștiință și de datorie pentru țară. Căci după felul de a se comporta uz al oamenilor poliției, după grija de țară pe care o vor arăta, se vor putea acum stabili bazele României, se va decide soarta ei și vom putea intra în acel climat de p?”» și libertate interioară atât de un sar pentru reconstrucția țării. Răspunderea tuturor oamei politici este astăzi colosală. Fiecare om politic trebue să fi ’r. ci, laicizari decisive ci .sta, nu numai ideis" fixă a intlui de partid, dar sensul continui interes și mai mare, ca acela de salvare a Patriei. Dictaturile au păcătuit și mea la distrugere tocmai prin că au pus interese de partid, presus de interesele naționale, și au făcut să depindă soarta țării t - menținerea cu orice chip la cârma ei a unei clici de oameni fără conștiință și care în modabil făceau să se creadă că interesul lor personal este una cu interesul țării. Italia a căzut din cauza acelui elefantezzasis de care a suferit, cu inoculare oficială, partidul fascist, iar Germania a căzut din cauza aceluiaș elefanteziasts a partidului național socialist. Nu este acum momentul de promovat prin abilități de culise, personalități, nici partide, căci acum este vorba de făurit țării instrumentul de conducere optim, care să asigure liniștea lber consimțită înăuntru și încrederea în afară. Așadar, orice vorbă, orice pretenție, cu gândul 1» Patrie. O cer astfel milioanele de români care sufăr, și care nu concep ca oameni sau partide să pun necontenit interesele lor, peste interesul cel mare al tuturor. Altfel „politicul” Își va pierde prestigiul și poate deveni odios, ceia ce constitue o mare primejdie, — cea mai mare, — pentru democrație. D. D. Pătrășcanu arăta într’o minunată schiță „ce cere publicul dela un deputat”Printr’o adâncă și serioasă evoluție, lată mai sus ce cere azi publicul de la un om politic. Demostene Botez . . . „A SOAÎ&i&țăs<j& ziȘ0. ijkne 16.46 LUNA pătruns, Il ulkma zigr jp CERUL variabil^and.din direcția Vest. Schimbarea vrermii din nouri. Ninsoare in regiunile muntoase. Furtună pe mare. Publicarea scrisorilor găsite în momentu arestării lui Ribbentrop ■ ■ LONDRA, 3 (Radio). Cartierul general britanic din Germania a dat ori publicității scrisorile găsite asupra lui Ribbentrop, în momentul arestării lui într'o mică pensiune din Hamburg, scrisori adresate d-lor Churchill și Eden. Ribbentrop caută să insinueze că a lucrat tot timpul pentru realizarea colaborării germano-engleze . El susține că a fost de acord cu Hitler că „o Germanie puternică care ar colabora cu Marea Britanie, ar putea realiza o Europă înfloritoare". Ribbentrop a declarat în momentul arestării lui, că, cu o săptămână înainte de sinuciderea lui Hitler, acesta a scris mai multe scrisori adresate personalităților proeminente britanice, în care arăta că după restabilirea păcii între Germania și Anglia, s-ar putea păși la realizarea unei strânse colaborări și chiar a unei alianțe între cele două state . Uniunea Sovietică este ferm hotărâtă să coopereze la organizarea securității mondiale ■ ■NEW YORK. 3. (Radio). D. Mark Ethridge care a făcut recent o călătorie in Bulgaria și România, ca trimis special al Departamentului de Stat spre a studia condițiile din cele două state, a publicat ori raportul său. D-sa este de părere că U. R. S. S. a făcut la conferința de la Moscova concesiuni punctului de vedere anglo-american» cu privire la statele balca mice. D. Ethridge este încredințat că Uniunea Sovietică este ferm hotărîtă să coopereze la organizarea securității mondiale. 5000 PERSOANE ARESTATE LA IERUSALIM ■ ■ LONDRA 3 (Radio). — Agenția „Reuter“ anunță că poliția palestiniană și trupele britanice au arestat ori la Ierusalim 5000 persoane cu prilejul descinderilor și perchezițiilor făcute în oraș pentru descoperirea autorilor atentatelor teroriste săvârșite în ultimile zile. Vlr, cu prilejul unor percheziții, au fost găsite numeroase arme , aparținând membrilor organizației teroriste Stern. Recepția de la Cercul Militar în onoarea membrilor comisiei interaliate. Sus . D. A. Harriman întreținându-se cu d. A. I. Vâșinschi. Jos, D. A. I. Vâșinschi întreținându-se cu d-nii dr. Petru Groza și Gh. Tătărescu. In tot timpul cât au durat convorbirile de la Moscova, adică vreme de zece zile, nu s’a dat publicității nici un comunicant oficial Abia a zecea zi, și anume în dimineața primei zile de Crăciun, a fost radiodifuzat cel dintâi comunicat, acela care vestea lumii , textul acordului cu privire la tratatele de pace. Iar la 27 Decembrie, seara târziu a venit un al doilea comunicat cu textul complect al înțelegerii dintre cei trei, text în care era înserat și acordul deja publicat mai înainte. Cu drept cuvânt s’ar fi putut întreba lumea (și unii chiar, s’au fi întrebat): ce rost avea, după ce oricum am fost ținuți acea vreme, în neștire, să se dea în prima zi de Crăciun, primul comunicat, când convorbirile fiind pe terminate și rămânând numai să se redacteze comunicatul final, urma ca 48 de ore după aceea, să se afle în tot cazul, rezultatele conferinței ? . Căci, precum lesne s’a putut vedea, acordul dela 25 Decembrie , n’a fost decât prima pt.r’e din textul acordului dela 27. S’a dat o explicație aces'u: lc.pt. lat’o: I întrucât punerea la punct a termenilor comunicatului final cerea o buncă migăloasă și încă laborioase dezbateri (dovadă că miniștrii au mai discutat în această privință, timp de aproape șapte ore în prima zi de Crăciun și alte cinci ore în noaptea de Miercuri spre Joi), d. Byrnes a venit cu propunerea ca să nu te aștepte până va fi redactat tot comunicatul, ci să se aducă lumii, marea veste a înțelegerii, chiar de Moș Ajan „ca un mesaj dătător de nădejdi pentru omenirea întreagă". Și așa s’a făcut. S’a dat publicității ceea ce era deja gata redactat în clipa aceea, adică partea unde se anunța convocarea pentru primăvara care vine a conferinței de pace. Ministrul Statelor Unite a avut o inspirație fericită. Căci, într’adevăr, Crăciunul, iluminat de această veste mare, a adus bucurie în toate sufletele; și un ziar englezesc a scris că miniștrii de externe și au binemeritat de astădată puddingul tradițional. Dar vestea înțelegerii de la Moscova n'a înveselit numai cele trei zile de Crăciun. Sub steaua ei, s’au văzut răsărind în Zilele următoare un șir de alte ințelegeri care au arătat că anul nou pășește pe un drum [UNK] din capul locului însemnat cu pietre albe, cum spuneau Romanii în vechime când vroiau să vorbească simbolic de căile faste. Așa, bunăoară, vizita contelui Sforza la Paris a venit să întărească impresia, recoltată încă de la conferința de la Londra, că între Italia și Franța s’au înfiripat relații cordiale care se strâng pe zi ce trece mai mult. Continuare în pag. IV-a Stația internațională PRIMII PAȘI AI NOULUI AN SITUAȚIE ALIMENTARA DISPERATĂ LA BUDAPEST PARIS, 2 (Rador), — Postul de radio britanic a anunțat că ministrul aprovizionării ungar ar fi declarat ca orașul Budapesta nu mai dispune de alimente decât pentru cel mult 16 zile. Ministrul maghiar a adăugat că se va retrage cartelele alimentare de la 3.000 de persoane