Timpul, octombrie 1946 (nr. 3250-3275)
1946-10-02 / nr. 3250
0SDACTSS ȘI ADMINISTRĂRI* 9?CIRESTA *- Strada Serto«ar Kft. 18 TBI EPONI Redacția și Administrația S.05.144 Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In țară ! In străinătate I Tariful In funcțiune da 3 Sufti ESaöíSCS Ici convențiile poștale Internaționale Funcționarii publici și pensionarii Lei 15.000 — pe 3 luni Pentru band, societăți și autorități 150.000 anual, cu plata diferenței unei eventuale majorări a tarifului. Abonamentele Încep la 1 și 18 ele fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar cont aprobării Direct uvei Generale P. T. T. Nr. 30288/8 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar. ».TIMPUL" 8. A. 8, i. înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov SPOR SAU PRIMĂ? de BADEA MARINESCU . Apă, multă cazuă, s-a acordat funcționarilor publici un spor de salariu de 10 la sută. El era sortit să fie plătit în Septembrie, dar nu se va da decât săptămâna viitoare, adică în Octombrie, desigur pentru a se evita ca slujbașii statului să capete proasta deprindere de a purta în buzunar prea mulți bani dintr'odată și a face cumva iraționare și condamnabile excese de alimentație. Neștiiind că denumirea avea un tâlc perfid, atunci când i s’a zis „primă de activitate“ în loc de spor de salariu, am crezut la început că e vorba de o simplă inadvertență fără urmări. Dar la câteva zile după ce s’a anunțat că funcționarii vor beneficia în sfârșit de acest spor, s-au ivit și pensionarii publici, cari au pretins că au și ei dreptul la o asemenea urcare, de vreme ce ea a fost găsită necesară pentru colegii lor activi și potrivită — de bine, de rău — cu prețul roșiilor, copii, fasolei și cartofilor. Mărturisim că și această argumentație simplă ni s'a părut foarte logică. Ne înșelam însă. Statul a răspuns prompt că sporul acordat funcționarilor nu era de fapt un spor ci o primă de activitate, așa cum bine îi zisese el din capul locului, și că astfel fiind, ea nu poate fi acordată unor inși cari nu mai sunt în activitate. Scurt. Mărturisim că această argumentație ni s’a părut de asemeni foarte logică. E drept că Statul n’a pomenit nimic într’însa de prețul verzei și al prunelor, dar am socotit că și aci trebue să fi fost vreo inadvertență. Fapt este însă că, în momentul de față, funcționarii primesc această primă — sau cum îi zice — pe când pensionarii nu, cu toate că și unii și alții trebuesc să se aprovizioneze dintr-acelaș loc, cu toate că și unii și alții au o biologie asemănătoare, cu toate că și unii și alții sunt la fel de pârliți, cu toate că — în principiu — și unii și alții au acelaș drept la viață. Dintrun alt punct de vedere, valabilitatea solisticei de Stat este de asemeni îndoelnică. După câte știm, acordarea acelei prime a fost determinată de nevoia adaptării salariului la costul vieții sau, mai pe scurt, de scumpete, care e la fel pentru toată lumea, — iar nu de vreo activitate excepțională pe care ar fi depus-o funcționarii și nici de vre o nădejde a Statului că această activitate va fi excepțională pe viitor. Atunci, de ce să-i zică „primă de activitate“? Poate tot așa de bine să fie numit ajutor de înmormântare, subvenție pentru pingele, alocație de bărbierit, supliment pentru susținerea mizeriei sau oricum altfel, principalul e că în bugetul anemic al funcționarului el ocupă acelaș loc și acoperă aceleași minime trebuințe pe care i le-ar acoperi și pensionarului. Atunci, care să fie explicația? Așa, la întâmplare, să presupunem că Statul n’are bani. Dar n’ar fi fost oare mai corect s’o spună pe șleau sau — și mai bine — să fi repartizat disponibilitățile asupra tuturor cetățenilor cari nu așteaptă decât de la el sprijin? 4 PAGINI 300 LEI Iimpul NUREMBERG 30 (Rador). —*■ D. Erin Bourne, corespondent special al Agenției „Reuter“ transmite: Tribunalul internațional pentru judecarea marilor criminali de război naziști a condamnat, prin prima sentință pronunțată Luni, „unele grupări“ criminale ale corpului de conducere a partidului nazist — organizațiunile SS, SD și Gestapo, astfel încât cei peste două milioane de germani, care purtau cămașa brună pentru a teroriza frontul intern german, ar putea fi traduși în fața curților criminale în Germania. Cei 21 de principali acuzați din acest proces, care este cel mai mare din întreaga istorie, stăteau rigizi, ca în poziție de drepți, sub puternica lumină a sirii, în timp ce glasul justiției pronunța primul verdict dintr-o sentință formată din 55.030 de cuvinte. O primă sentință a tribunalului, care ar putea fi considerată ca o achitare, a fost acea prin care a hatorit ca guvernul german, marele stat major german și înaltul comandament al forțelor armate germane, ca și organizația S. A., formată dintr-un milion de membrii și cu ajutorul căreia Hitler a venit la putere, nu sunt organizații criminale. Totuși, această hotărîre nu poate însemna o ușurare pentru Gecring și tovarășii săi de crime, deoarece vocea judecătorului a continuat neînduplecată să declare că „dovada de criminalitate împotriva multor membri ai marelui stat major și înaltului comandament este limpede și convingătoare. Aceștia sunt răspunzători în mare măsură pentru mizeria și suferința ce i’au abătut pe milioanei de bărbați, femei și copii”. Hess a fost lovit se stupoare Solemnitatea acestei prime din cele „două zile istorice ale judecății” a fost întreruptă de strania figură a lui Rudolf Heess, acela care a adăugat totdeauna scene macabre ședințelor tribunalului. In timp ce sentința era citită, el a început să se lovească cu mâna peste frunte. Goering a chemat un interpret. Hess a început să se lege de Continuare din pagina 4-a Box a acuzaților din procesul de la Nürnberg a rămas goală. După zece luni și douăsprezece zile de desbateri, procesul s'a încheiat. Sentințele individuale se dau azi poporul cehoslovac e cal dintâu cari ș a izbitH ca după nici doi ani de la eliberarea sa deplină să-și refacă sorțele ca sleite în atâtia ani de războiu, timp în care a simțit în mod neîntrerupt crima prusacă. Când armata roșie împreună cu armata română alungau hoardele naziste din munții Tatrei, poporul cehoslovac a început lupta sa pentru dezrobire. i CINSTIREA EROILOR CĂZUȚI IN LUPTELE DE STRADA Astăzi se pot vedea pe străzile și bulevardele Capitalei Cehoslovaciei, semne pioase de amintire și recunoștință pentru bravii cetățeni cari s-au sacrificat viața pentru a alunga cu o clipă mai devreme ultimele resturi ale trupelor cotropitoare. 1 In adevăr, nu e stradă, nu este colț, unde trecătorii să nu întâlnească foto în grafia vreunui erou căzut în luptele de c stradă, dedesubtul căreia se află numele și ziua când inima a încetat să-i mai bată. In fiecare zi trecătorii cehi,‘mută să primeneasca floriie San ssi așeze glaistre cu mușcate sau garoafe. Cel mai grăbit trecător, au uită să se oprească o clipă în dreptul portretuluii eroului care a luptat și a căzut pentru liniștea și fericirea celor cari lucrează asăzi la refacerea țării. TOATA LUMEA LA LUCRU ( Spre deosebire de alte capitale europene, la Praga nu ai să întâlnești nici un cetățean rătăcind Pe străzi fără nici o treabă, fiindcă fiecare își are locul și rostul lui bine stabilit în munca ca o întreprinde. Tramvaiele și străzile centrale ’-nu sunt aglomerate în timpul ceasurilor de lucru, fiindcă nimeni nu are nici timpul, nici dreptul să trândăvească, ducându-și viața din expediente, ușor și fără grijile inerente. Aici, în Cehoslovacia, nici un cetățean nu poate locui dacă nu dovedește că lucrează și că trăește din propria lui muncă- Oricine caută să se strecoare de la aceste obligații devenite legi, pare suspect și nu are ce căuta printre cei cari se consacră reconstrucției cât mai rapide și readucerii la starea normală și înfloritoare a acestei țări. Mărețul palat al Târgului de Mostre inaugurat recent, arată că în cele 16 luni de la eliberarea Cehoslovaciei, tot poporul s’a așezat pe o muncă uriașe, pentru a reda economiei naționale în cel mai scurt timp cu putință, tot ce a pierdut, în aproape 8 ani de ocupație și de războiu. Numai așa s’a reușit — după cum ne punea d. Zmrhal, ministrul industriei comerțului, — să se realizeze această uriașă operă de reconstrucție, în toate ramurile vieții economice, culturale și sociale. CÂRȚI- CĂRȚI. CĂRȚI... Ca și în alte sectoare, capitala Cehoslovacei are o vie activitate culturală care se oglindește prin importantul număr de edituri în frunte cu ,,D>bis care este cea mai mare din Praga. De asemenea, ne fiece stradă din cartierele „orașului de aur", ai să întâlniiști câte o librărie cu mari și impunătoare vitrine în care sunt expuse toate noutățile literare ale scriitorilor cehi " Nu este lipsit de interes să reținem faptul — plin de semnificație — că în toate vitrinele, dar absolut toate pe care le-am văzut, sunt expuse lucrări privitoare la opera și personalitatea lui Masarik și Beneș. Interesându-ne dacă se sărbătorește vreun eveniment în legătură cu numele celor doi mari oameni de stat nu s’a răspun, că viața și activitatea lor sunt prilejuri PERMANENTE de cinstire. LIMBA ROMANEASCA LA PRAGA printre asociațiile culturale care activează în mod neîntrerupt în Praga, se află șî Asip, româno-cehoslovacă pentru strângerea legăturilor culturale și economice (Spolecnost pro Kulturita dospoflavske stuykys Rumtinsken) care are în frunte pe doi prieteni ai țării noastre, d-nil Jaroslav Kudernovski, secretai general la ministerul educației, efigen președinte și Bohumil Brozowsky vide prezidinte. Aproape toți membrii acestei anoriaîi — dintre cari doar câțiva ne-au vizitat țara — vorbesc bine românește, disentiile conferinței, care au avut loc la sediul asociației cu delegații oficiali ai României în frunte cu d. Victor Nicolau, secretar general in ministerul industrial președintele comisiei s-au țintit in limba lui Neculce, ca semn de amiciția față de poporul românesc. Această asociație numără aproape 8 gute de membri și are o bibliotecă bogfetă cu cărți românești. Iată, pa scurt câteva aspecte de viață și manifestări din capitala țării prietene și aliate, cari *s cuv’n înscrise pe răboi adulți, am prilejui vizite delegației ofifide a României la inaugurarea celui de al 46-lea târg de mostre. Ar fi de oprit ca multe din stările de acolo să fie examinate și la noi, pentru ca Orientându-ne d’npa ele să înfăptuim la rândul nostru prin muncă sârguincioasă, disciplină și aleasă educație, acea stare înfloritoare spre care năzum cu toții. I Praga, "Septembrie. Președintele BENEȘ APROVIZIONAREA CU COMBUSTIBILI CAPITALEI ȘI MARILOR MSIRII PENTRU IARNĂ Probema cărbunelui și a pucurei pentru populația civilă Când vor avea bucureștenîi gaz meton în casă — interesantele decolorații ale d-lui ministru Ing. Tudor Ionescu — cetățenilor o mare și importantă problemă: războiului sunt iamll pune tuturor Apropierea *° Având în vedere că suntem într'o perioadă în care urmările încă destul de simțitoare, atât prin dustragerile pe care Tudor lemea obligațiunile create în această materie, ne-am adresat d-tar la Tubor Ionministrul minelor și petrolului care ne-a făcut o serie de importante diclore» " , cu privire la toate chestiunile care privase aprovizionarea cu combustibi a «ilustriilor și a caselor de locuit din orașele țării și în special din capitală. Ionescu sunt nevoit să vă spun că ce nu depășește un anumit platfri, cu toate străduințele noastre de a-1 depăși. Bazinul Petroșanilor care dă circa 700, din producția totală a țării n’a depăși cantitatea de 5.000 tone zilnic, deși căutăm prin toate mijloacele să obținem măcar 7.000 tone. Cauzele care stau la pazacestei plafonări a producției sunt de mai multe feluri și anume: lipsa lucrătorilor calificați, cari să poată da un randament maxim iar pe de altă part' urajul mașinilor și uneltelor, uzaj care se face din ce în ce mai simțit, având la vedere că nici piesele și nici mașini] nu pot fi înlocuite. Criza cărbunelui bântie in toată Burapa și numai atunci când vom putea importa materiale necesare industriei cărbunelui, răul va putea fi remediat. Astă? aproape întreaga cantitate de cărbune extras este afectată necesităților căilor ferate. Ba mai mult încă, C. E. R..01 îș complectează golurile de combustibil solid, prin păcură. In ceea ce privește producția de cârme — ne declară d. ministru Tudor S’A APROBAT liiisiHimtiiiiiuiimiiimiiiisiimiHiBiiimaiK REEXAMINAREA iiuiiiiiiiiiiiiniitiiiiiiiiumiiiiiuiamsumiii ELEVILOR REPETENȚI Ministerul Educației Naționale aduce la cunoștința celor interesați că a aprobat reexaminarea elevilor repetenți din cauza unei singure materii. Reexaminarea se va face în condițiunile art. 153 din regulament, adică la școala pe care a urmat-o elevului formată din trei profesori. CUM STĂM CUM FAȘURA Producția de țițeiu a țării scad« țn fierg m ș» 3M»A t ț& din jatorsty toți petrolului — iar la baza acestei scăderi stau aproape aceleași cazne care diminuiiză și producția cărbunelui. Aici problema esențială n o mai constitue lipsa lucrătorilor calificați, ci imposibilitatea de a face foraje noul, care să înlocuiască secarea zăcămintelor existente. Acest fapt nu trebue să ne sperie însă: se fac toate eforturile pentru ca lipsurile să fie suplinite de asemenea manieră. Încât produția țării să fie deocamdată menținută. Este vorba de materialele care ne vin din Cehoslovacia și care au fost deja încărcate pentru țara noastră. E drept că aceste materiale nu sunt suficiente și că vom putea începe lucrul abea în luna Aprilie — după ce un sezon de lucru a fost aproape pierdut dar se nădăjduește că materialele ce urmeaza să sosească din U. 1. S. S. — în afară de cele 5 — 6.000 tone primite — vor da un impuls încurajator industriei noastre petrolifere. Ceea ce vă pot spune, e că anul acesta păcura va fi în cantitate mai mare decât anul trecut, iar lipsa resimțită în ultimul timp se datorește împuținării vagoanelor cisterne, care se întorc foate greu din străinătate. Cărbunele și păcura sunt strâns legate între ele, în sensul că odată cu mărirea cantității de cărbune livrat C. E. R.-ului, ari putea recupera o cantitate importantă de păcură pentru consumul civil. Se recomandă populației să se aprovizioneze cu combustibil din timp, cât mai ține timpul bun, pentru a evita anumite greutăți de Ifc IEI CORPUL ZIARULUI 1 ® Beierșafia română a galerat la Parisi.1 ® Dtescofierirea unui sitii de craia la Ga- emic UITAT In liniște și țară, răsunet mai mare a trecut, in Polonia, a 403-a aniversare a morții celui mai mare din fiii săi — Nicolae Kopernic Nu sunt astronom și actualmente mă interesează mai mult contractul colectiv in presă decât revoluțiunile corpurilor cerești, dar, ca polonez ce sânt, imi arie obrazul de rușinea unei asemenea ,treceri ca vederea"• Oare balastul de comemorări și aniversări să ne apese atât de mult, încât să uităm pe cele mai importante. Singure, orașul natal Torun și provincia Warmia, în care a trăit, nu și-au uitat marele fiu. Introducerea la serbările copernicane in deschiderea, de către Institutul Mazuriei, a unei „Expoziții Copernicane" in castelul Olsztyn. In două săli spațioase din muzeul mazur, s'au adunat toate amintirile căre s’au putut strânge în condițiile actuale. Sunt, deci, reproduceri după vechi gravuri și fotografii ale localităților legate de viața marelui atronim. Torun, Cracovia, Olsztyn, Sîdzbark și Prombork, sunt copii după diplomele științifice ale lui Covernie, sunt ediții vechi ale operelor sale și ale succesorilor săi. Dintre opere, merită atenție specială, prima ediție europeană a „Revoluțiunilor sferelor cerești," în limba polonă, din anul îI.îf. Este caracteristic că ediția polonă a precedat, cu un întreg sfert de veac pe acea germană, ceea ce vorbește elocvent despre pretinsul interes stârnit in Germania de doctrina lui Copernic- Acest interes nu a crescut simțitor decât după ce Copernic intrase, ca să zicem așa, oficial în panteonul celor meritași. Oricum, e cinste să ai în poporul tău un înțelept în plus, fie și furat. Trebuie să admitem, că Nemții au fost meșteri in felurile de a-și însuși comorile altora. Nu ai găsi, în Prusia Orientală, niciun orășel care să nu aibă o uliță botezată după numele marelui astror nom-polon Nemții nici nu presimțeau ce serviciu ne fac: nu mai e nevoie, azi, să polonizăm numele acestor străzi; ele vor rămâne in veci, străzi Copernic• Deschiderea expoziției copemicane la Olsztyn a fost un preludiu la festivitățile mai largi care au avut loc la mormântul astronomului de la Frombork în ziua de 24 Mai. O satisfacție liniștită și plină, de bucurie îmi umplea inima, când alergai cu mașina pe minunata autostradă spre locul de odihnă al unuia din cei mai mari polonezi. Ea era provocată de conștiința că, odată cu provincia Warmia, am recâștigat — pe lângă nenumăratele amintiri poloneze — mormântul compatriotului nostru, care trebue să devină, în anii viitori, un loc de pelerinaj al întregii lumi științifice. Kassim&s* G Cormemsky' 20 DE MILIOANE LIRE STERLINE PENTRU EXPERIENȚA CU PROIECTILELE ZBURĂTOARE BU LONDRA 1 (Radio). Guvernul britanic a hotărât să aloce 20 milioane lire sterline pentru construirea și instalația stațiunilor experimentale de proectile zburătoare în cursul viitorilor ani. Cheltuielile anuale necesitate de aceste stațiuni sunt evaluate la 10 milioane lire sterline. Se va acorda prioritate lucrărilor privitoare la proiectilele ,,dirijate’ contra avioanelor și la proiectilele defensive de lângă bătaie .j U. R. S.S. ÎMPOTRIVA [REII ÎMPĂRȚIRII AUSTRIEI ■ H LONDRA 1 (Radio). 1— După o vizită de 4 zile la Viena, și în zona britanică de ocupație din Austria, John Hynd, ministrul britanic răspunzător de problemele privitoare la zonele britanice din Germania și Austria, a declarat că guvernul britanic speră că Consiliul Miniștrilor de Externe, va încheia cât mai curând posibil un tratat cu Austria. Marea Britanie dorește ca Austria să reia relațiile economice cu celelalte națiuni. Se anunță pe de altă parte că generalul comandament al trupelor sovietice din Austria, la o conferință de presă ținută, ori la Viena, s-a pronunțat contra ideii împărțirii Austriei El a declarat că Uniunea Sovietică dorește o Austrie independentă și democrată, cuman, american e îngrijorat de dezemele DELA FRONTIERELE GRECII a a NEW YORK (Rador). Subsecretarul Departamentului de Stat, Clayton, a declarat eri la o conferință de presă că guvernul Statelor Unite este interesat de situația din Grecia și este îngrijorat de știrile despre dezordinile deste frontiera de nord a Greciei D sa și -a exprimat regretul pentru faptul că Consiliul de Securitate nu a aprobat propunerea Statelor Unite de a se face o anchetă în regiunea frontierii grecești. . CRIZEI DE GUVERN DIN EGIPT B 0 LONDRA 1 (Radio). — Regele Faruk al Egiptului a început consultarile politice în vederea soluționării crizei din guvern, prin demisia lui Sidkq Pata• Regele a încredințat misiunea formării guvernului lui Sefrid Sabre Pașa,unchiul suveranului. Sentința în procesul furtului bijuteriilor familiei di Hessa B 0 LONDRA 1 (Radio). Tribunalul militar american din Frankfurt a pronunțat aseară sentința în procesul marelui furt din castelul Kronberg a bijuteriilor familiei ducale de Hessa, în valoare de un milion și jumătate de dolari. Căpitanul Catherine Durand, soția colonelului Durand, implicat și el în această afacere, a fost condamnat la 5 ani recluziunea MN „ÜE! 10 HAT POT REZOLVA ACELELE DISCUȚII POLITICE 0 a NEW YORK ( rRadar). Fostul ministru de interne al Statelor Unite, Jekess, trecând în revistă, rezultatele obținute de conferința de la Paris, propune o nouă reuniune a „celor trei mari”. , D-sa crede că actuala situație nu poate fi soluționată decât de conducătorii Uniunii Sovietice. Statelor Unite și Marei Britanii și că greutățile care sunt întâmpinate astăzi la conferința păcii nu pot fi înlăturate de Consiliul Miniștrilor de Externe. Barometrul spre favorabil Titlul îmi este inspirat de fiara din discursul de Sâmbătă al d-lui Kevin: „Cred că norii s’au împrăștiat“, frază pe care încă de Duminecă gazetele din străinătate au reprodus-o cu litere groase deasupra textului ce-i răzma cuvântarea din sala primăriei din Wandsworth. De altfel, nu numai ministrul de externe al Marii Britanii ci și mareșalul Smuts, primul ministru al Uniunii Sud Africane, care a luat deunăzi dejunul cu d. Molotov, a făcut alaltă ori declarații liniștitoare. Iar d. Henri Spaak, ministrul de externe al Belgiei și președinte al Adunării Națiunilor Unite a vorbit socialiștilor săi, la Bruxelles, in acelaș sens-Se vede cât de colo că în urma interviewului de azi o săptămână al generalissimului Stalin, diplomații din toate capitalele lumii au început din nou să arboreze în public fețe senine, animate de priviri satisfăcute și de zâmbete optimiste. Orizontul s’a înseninat. Se contează pe zile frumoase la Paris pe timpul care mai rămâne până la data fixată pentru terminarea lucrărilor. O dovadă a atmosferei de destindere și de încredere care a cuprins Palatul Luxemburg in a noua săptămână a conferinței celor 21, ni-o dă și următoarea telegramă pe care am primit-o ieri, cu titlu particular, dela d. Anton Bibescu, fost ministru al României la Washingost și actualmente aflător in capitala Franței: „Declarațiile generalissimului Stalin, urmate de declarațiile concordante Bevin au pus capăt propagandei alarmiste a pescuitorilor în apă tulbure. „Am luat contact cu oamenii răspunzători de succesul conferinței și „miau pus în măsură (sic) să vestesc „un rezultat favorabil al conferinței „care va da omenirii posibilitatea de „a lucra pentru pace și în pace. Prin urmare, din toate părțile, atât din izvor oficial cât din comunicări personale, se ivesc indicații de vreme favorabilă unei încheieri fericite a eforturilor de a scoate lumea din starea de neliniște, de nesiguranță, de nehotărîre, de nevolnicie în care se sbate de cănd din spasmele războiului ucigător a intrat în ducerile făuririi unei ere neni. ’ Dacă oamenii „răspunzători de so.c«ualimtatkstici", observatorii din jurul lor au început să vadă desnodă i încordarea aceea nervoasă care făcea mântui ei în culori mai trandafirii, imposibilă, o judecată calmă și Impreasta se datorește în primul rând — cum idica viziunea sa fie obiectivă am spus — faptului că prin interviewi! Azi lumea s’a lămurit. Dacă nu există generalisimului Stalin, a fost curmată Coiîf 8BISKOS*e BEI plaajeira 4=3 Apelul nostru amn .mracr «navj ■.wrmgwn««»:«Tmr-_~ na Ziarul „TIMPUL“ a publicat acum patru zile un apel în care cetățenii mai cu dare de mână erau solicitați să sprijine opera de ajutorare a locuitorilor din regiunile lovite de secetă, depunând chiar la casieria noastră orice sumă în acest centr . Ne așteptasem ca pilda muncitorilor — mai puțin avuți dar mai inimoși — cari au cedat salariul lor ne o vi în fiecare lună și s'au obligat să întrețină trei copii, să fie urmată imediat de alții și că, dacă nu o solidaritate patriotică nu ne va uni în nenorocire, una omenească va face stît fiftSflSAA nci Î ÎTnfnÎQ satifi: slabi, nemâncați, zdrențuiți. Sunt copiii din Moldova, pe care trebue «H ajutăm cu orice preț. Ca aceștia — cari fac parte din primul lot sosit în Capitală — mai sunt mi, zeci de mii în toată -----țara. Dar, nu, cetățenii Capitalei par a se dovedi tot atât de insensibili față de prăpădul care s'a abătut asupra țării, ca și când ar fi vorba de vreun flagel în China. După patru zile, lista de subscripție a rămas deschisă și albă, desnădăjduitor de albă: nimeni n'a venit să subi scrie un leu, masai* un singur leu ! _ Să o spunem fără înconjur, e o adevărată rușine. Opinia publică nu e © are în stare să'și dea seama că, nu e act , vorba de, un act de caritate convențională, ci de însăși existența fizică a tării . W...■_ ■ - ---- ...art r ----------------------------------- --------------------------------- -------