Timpul, octombrie 1946 (nr. 3250-3275)

1946-10-02 / nr. 3250

0SDACTSS ȘI ADMINISTRĂRI* 9?CIRESTA *- Strada Serto«ar Kft. 18 TBI EPONI­­ Redacția și Administrația S.05.144­­ Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In țară ! In străinătate I Tariful In funcțiune da 3 Sufti ESaöíSCS Ici convențiile poștale Inter­naționale Funcționarii publici și pensionarii Lei 15.000 — pe 3 luni Pentru band, societăți și autorități 150.000 anual, cu plata diferenței unei eventuale majorări a tarifului. Abonamentele Încep la 1 și 18 ele fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar cont aprobării Di­rect­ uvei Generale P. T. T. Nr. 30288/8 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar. ».TIMPUL" 8. A. 8, i. înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov S­POR SAU PRIMĂ? de BADEA MARINESCU . Apă, multă cazuă, s-a acordat funcționarilor publici un spor de salariu de 10 la sută. El era sortit să fie plătit în Septembrie, dar nu se va da decât săptămâna viitoa­re, adică în Octombrie, desigur pen­tru a se evita ca slujbașii statului să capete proasta deprindere de a purta în buzunar prea mulți bani dintr'odată și a face cumva irațio­­nare și condamnabile excese de ali­mentație. Neștiiind că denumirea avea un tâlc perfid, atunci când i s’a zis „primă de activitate“ în loc de spor de salariu, am crezut la început că e vorba de o simplă inadvertență fără urmări. Dar la câteva zile după ce s’a a­­­nunțat că funcționarii vor beneficia în sfârșit de acest spor, s-au ivit și pensionarii publici, cari au pretins că au și ei dreptul la o asemenea urcare, de vreme ce ea a fost găsită necesară pentru colegii lor activi și potrivită — de bine, de rău — cu prețul roșiilor, copii, fasolei și car­tofilor. Mărturisim că și această argumen­tație simplă ni s'a părut foarte lo­gică. Ne înșelam însă. Statul a răspuns prompt că spo­rul acordat funcționarilor nu era de fapt un spor ci o primă de activi­tate, așa cum bine îi zisese el din capul locului, și că astfel fiind, ea nu poate fi acordată unor inși cari nu mai sunt în activitate. Scurt. Mărturisim că­­ această argumen­tație ni s’a părut de asemeni foarte logică. E drept că Statul n’a pomenit ni­mic într’însa de prețul verzei și al prunelor, dar am socotit că și aci trebue să fi fost vreo inadvertență. Fapt este însă că, în momentul de față, funcționarii primesc această primă — sau cum îi zice — pe când pensionarii nu, cu toate că și unii și alții trebuesc să se aprovizioneze dintr-acelaș loc, cu toate că și unii și alții au o biologie asemănătoare, cu toate că și unii și alții sunt la fel de pârliți, cu toate că — în principiu — și unii și alții au acelaș drept la viață. Dintrun alt punct de vedere, va­labilitatea solisticei de Stat este de asemeni îndoelnică. După câte știm, acordarea acelei prime a fost deter­minată de nevoia adaptării salariu­lui la costul vieții sau, mai pe scurt, de scumpete, care e la fel pentru toată lumea, — iar nu de vreo acti­vitate excepțională pe care ar fi depus-o funcționarii și nici de vre­ o nădejde a Statului că această activi­tate va fi excepțională pe viitor. A­­tunci, de ce să-i zică „primă de acti­vitate“? Poate tot așa de bine să fie numit ajutor de înmormântare, sub­venție pentru pingele, alocație de bărbierit, supliment pentru susține­rea mizeriei sau oricum altfel, prin­cipalul e că în bugetul anemic al funcționarului el ocupă acelaș loc și acoperă aceleași minime trebuințe pe care i le-ar acoperi și pensiona­rului. Atunci, care să fie explicația? Așa, la întâmplare, să presupu­nem că Statul n’are bani. Dar n’ar fi fost oare mai corect s’o spună pe șleau sau — și mai bine — să fi re­partizat disponibilitățile asupra tu­turor cetățenilor cari nu așteaptă decât de la el sprijin? 4 PAGINI 300 LEI Iimpul NUREMBERG 30 (Rador). —*■ D. Erin Bourne, corespondent special al Agenției „Reuter“ transmite: Tribunalul internațional pentru judecarea marilor criminali de război naziști a condamnat, prin prima sen­tință pronunțată Luni, „unele gru­pări“ criminale ale corpului de cond­ucere a partidului nazist — organi­­zațiunile SS, SD și Gestapo, astfel încât cei peste două milioane de ger­mani, care purtau cămașa brună pen­tru a teroriza frontul intern german, ar putea fi traduși în fața curților criminale în Germania. Cei 21 de principali acuzați din acest proces, care este cel mai mare din întrea­ga istorie, stăteau rigizi, ca în poziție de drepți, sub puternica lumină a sirii, în timp ce glasul justiției pronunța primul verdict dintr-o sentință formată din 55.030 de cuvinte. O primă sentință a tribunalului, care ar putea fi considerată ca o achitare, a fost acea prin care a hatorit ca guvernul ger­man, marele stat major german și înaltul comandament al forțelor armate germane, ca și organizația S. A., formată dintr-un milion de membrii și cu ajutorul căreia Hitler a venit la putere, nu sunt organi­zații criminale. Totuși, această hotărîre nu poate însem­na o ușurare pentru Gecring și tovarășii săi de crime, deoarece vocea judecătoru­­lui a continuat neînduplecată să declare că „dovada de criminalitate împotriva multor membri ai marelui stat major și înaltului comandament este limpede și convingătoare. Aceștia sunt răspunzători î­n mare măsură pentru mizeria și sufe­rința ce i’au abătut pe milioanei de băr­bați, femei și copii”. Hess a fost lovit s­e stupoare Solemnitatea acestei prime din cele „două zile istorice ale judecății” a fost întreruptă de strania figură a lui Ru­dolf Heess, acela care a adăugat tot­deauna scene macabre ședințelor tribu­nalului. In timp ce sentința era citită, el a început să se lovească cu mâna peste frunte. Goering a chemat un in­terpret. Hess a început să se lege de Continuare din pagina 4-a Box a acuzaților din procesul de la Nürnberg a rămas goală. După zece luni și douăsprezece zile de desbate­ri, procesul s'a încheiat. Sentințele individuale se dau­ azi poporul cehoslovac e cal dintâ­u cari ș a izb­itH ca după nici doi ani­ de la eli­­berarea sa deplină să-și refacă sorțele c­a sleite în atâtia ani de­ războiu, timp în­­ care a simțit în mod neîntrerupt crima­­ prusacă.­­ Când armata roșie împreună cu ar­­­­mata română alungau hoardele naziste din munții Tatrei, poporul cehoslovac­­ a început lupta sa pentru dezrobire. i CINSTIREA EROILOR CĂZUȚI IN­­ LUPTELE DE STRADA­­ Astăzi se pot vedea pe străzile și bu­­levardele Capitalei Cehoslovaciei, sem­­­­ne pioase de amintire și recunoștință­­ pentru bravii cetățeni cari s­-au sacri­­­­ficat viața pentru a alunga cu o clipă mai devreme ultimele resturi ale tru­­­­pelor cotropitoare. 1 In adevăr, nu e stradă, nu este colț,­­ unde trecătorii să nu întâlnească foto­ î­n grafia vreunui erou căzut în luptele de c stradă, dedesubtul căreia se află nu­­­­mele și ziua când inima a încetat să-i­­ mai bată. In fiecare zi trecătorii cehi,‘m­­u­tă­­ să primeneasca floriie San ssi așeze gla­­i­stre cu mușcate sau garoafe.­­ Cel mai grăbit trecător, au uită să se­­ oprească o clipă în dreptul portretului­i eroului care a luptat și a căzut pentru liniștea și fericirea celor cari lucrează asăzi la refacerea țării.­­ TOATA LUMEA LA LUCRU ( Spre deosebire de alte capitale eu­­­­ropene, la Praga nu ai să întâlnești nici­­ un cetățean rătăcind Pe străzi fără nici o treabă, fiindcă fiecare își are locul­­ și rostul lui bine stabilit în munca ca o întreprinde. Tramvaiele și străzile centrale ’-nu sunt aglomerate în timpul ceasurilor­­ de lucru, fiindcă nimeni nu are nici timpul, nici dreptul să trândă­vească, ducându-și viața din expedien­te, ușor și fără grijile inerente. Aici, în Cehoslovacia, nici un cetă­țean nu poate­ locui dacă nu dovedește că lucrează și că trăește din propria lui muncă- Oricine caută să se strecoare de la aceste obligații devenite legi, pare suspect și nu are ce căuta printre cei cari se consacră reconstrucției cât mai rapide și readucerii la starea normală și înfloritoare a acestei țări. Mărețul palat al Târgului de Mostre inaugurat recent, arată că în cele 16 luni de la eliberarea Cehoslovaciei, tot poporul s’a așezat pe o muncă uriașe, pentru a reda economiei naționale în cel mai scurt timp cu putință, tot ce a pierdut, în aproape 8 ani de ocupa­ție și de războiu. Numai așa s’a reușit — după cum ne­­ punea d. Zmrhal, ministrul industriei comerțului, — să se realizeze acea­stă uriașă operă de reconstrucție, în toate ramurile vieții economice, cultu­rale și sociale. CÂRȚI- CĂRȚI. CĂRȚI... Ca și în alte­ sectoare, capitala Ce­­hoslovac­ei are o vie activitate cultural­ă care se oglindește prin importantul nu­­măr de edituri în frunte cu ,,D>­bis care este cea mai mare din Praga. De asemenea, ne fiece stradă din car­tierele „orașului de aur", ai să întâlni­i­ști câte o librărie cu mari și impună­toare vitrine în care sunt expuse toate noutățile literare ale scriitorilor cehi­ " Nu este lipsit de interes să reținem faptul — plin de semnificație — că în toate vitrinele, dar absolut toate pe ca­re le-am văzut, sunt expuse lucrări privitoare la opera și personalitatea lui Masarik și Beneș. Interesându-ne dacă se sărbătorește vreun eveniment în legătură cu numele celor doi mari oameni de stat nu s’a ră­­spun­, că viața și activitatea lor sunt prilejuri PERMANENTE de cinstire. LIMBA ROMANEASCA LA PRAGA printre asociațiile culturale care acti­vează în mod neîntrerupt în Praga, se află șî Asip, româno-cehoslovacă pentru strângerea legăturilor culturale și eco­nomice (Spolecnost pro Kulturit­a dos­­poflavske stuykys Rumtinsken) care are în­­ frunte pe doi prieteni ai țării noa­stre, d-nil Jaroslav Kudernovski, secre­­tai­ general la ministerul educației, efige­n președinte și Bohumil Brozowsky vide prezidinte. Aproape toți membrii acestei anoria­î­i — dintre cari doar câțiva ne-au vi­zitat țara — vorbesc bine românește, disentiile conferinței, care au avut loc la sediul asociației cu delegații ofi­­ciali ai României în frunte cu d. Victor Nicolau, secretar general in ministerul industrial președintele comisiei s-au ți­ntit in limba lui Neculce, ca semn de amiciția față de poporul românesc. Această asociație numără aproape 8 gute de membri și are o bibliotecă bo­­gfetă cu­ cărți românești. Iată, pa scurt câteva­ aspecte de viață și manifestări din capitala țării prietene și aliate, cari *s cuv’n înscrise pe răboi adulți, am prilejui vizite delegației ofi­­fide a României la inaugurarea celui d­e al 46-lea târg de mostre. Ar fi de oprit ca multe din stările de acolo să fie examinate și la noi, pentru ca Orien­­tându-ne d’npa ele­ să înfăptuim la rân­­dul nostru prin muncă sârguincioasă, disciplină și aleasă educație, acea stare înfloritoare spre care năzu­m cu toții. I Praga, "Septembrie. Președintele BENEȘ APROVIZIONAREA CU COMBUSTIBIL­I CAPITALEI ȘI MARILOR MSIRII PENTRU IARNĂ Prob­ema cărbunelui și a pucurei pentru populația civilă­­ Când vor avea bucureștenîi gaz meton în casă — interesantele decolorații ale d-lui ministru Ing. Tudor Ionescu — cetățenilor o mare și importantă problemă: războiului sunt iamll pune tuturor Apropierea *° Având în vedere că suntem într'o perioadă în care urmările încă destul de simțitoare, atât prin dustragerile pe care Tudor lem­ea obligațiunile create în această materie, ne-am adresat d-tar la Tubor Ion­­ministrul minelor și petrolului care ne-a făcut o serie de importante diclore» " , cu privire la toate chestiunile care privase aprovizionarea cu combustibi a «ilus­­triilor și a caselor de locuit din orașele țării și în special din capitală. Ionescu sunt nevoit să vă spun că ce nu depășește un anumit platfri, cu toate străduințele noastre de a-1 depăși. Bazinul Petroșanilor care dă circa 700­, din producția totală a țării n’a depăși cantitatea de 5.000 tone zilnic, deși cău­tăm prin toate mijloacele să obținem mă­­car 7.000 tone. Cauzele care stau la paz­­acestei plafonări a producției sunt de mai multe feluri și anume: lipsa lucrăto­rilor calificați, cari să poată da un ran­dament maxim iar pe de altă part' urajul mașinilor și uneltelor, uzaj care se face din ce în c­e mai simțit, având la vedere că nici piesele și nici mașini] nu pot fi înlocuite. Criza cărbunelui bântie in toată Bura­pa și numai atunci când vom putea im­porta materiale necesare industriei căr­bunelui, răul­ va putea fi remediat. Astă? aproape întreaga­ cantitate de cărbune e­x­tras este afectată necesităților căilor fe­­rate. Ba mai mult încă, C. E. R..01 îș complectează golurile de combustibil so­lid, prin păcură. In ceea ce privește producția de câr­me — ne declară d. ministru Tudor S’A APROBAT liiisiHimtiiiiiuiimiiimiiiisiimiHiBiiimaiK REEXAMINAREA iiuiiiiiiiiiiiiniitiiiiiiiiumiiiiiuiamsumiii ELEVILOR REPETENȚI Ministerul Educației Naționale aduce la cunoștința celor interesați că a aprobat reexaminarea elevilor repetenți din cauza unei singure materii. Reexaminarea se va face în condițiu­­nile art. 153 din regulament,­ adică la școa­­la pe care a urmat-o elevul­ui formată din trei profesori. CUM STĂM CUM FAȘURA Producția de țițeiu a țării scad« țn fie­­rg m ș» 3M»A t­ ț& din jatorsty toți petrolului — iar la baza acestei scăderi stau aproape aceleași cazne care diminuii­­ză și producția cărbunelui. Aici problema esențială n­ o mai consti­­tue lipsa lucrătorilor calificați, ci impo­sibilitatea de a face foraje noul, care să înlocuiască secarea zăcămintelor existente. Acest fapt nu trebue să ne sperie însă: se fac toate eforturile pentru ca lipsurile să fie suplinite de asemenea manieră. În­cât produ­ția țării să fie deocamdată men­­ținută. Este vorba de materialele care ne vin din Cehoslovacia și care au­ fost deja încărcate pentru țara noastră. E drept că aceste materiale nu sunt suficiente și că vom putea începe lucrul abea în luna A­­prilie — după ce un sezon de lucru a fost aproape pierdut dar se nădăjduește că materialele ce urm­ea­za să sosească din U. 1­. S. S. — în afară de cele 5 — 6.000 to­­ne primite — vor da un impuls încura­jator industriei noastre petrolifere. Ceea ce vă pot spune, e că anul acesta păcura va fi în cantitate mai mare decât anul trecut, iar lipsa resimțită în ultimul timp se datorește împuținării vagoanelor cisterne, care se întorc foa­te greu din străinătate. Cărbunele și păcura sunt strâns legate între ele, în sensul că odată cu mărirea cantității de cărbune livrat C. E. R.-ului, ar­i putea recupera o cantitate importantă d­e păcură pentru consumul civil. Se re­­comandă populației să se aprovizioneze cu combustibil din timp, cât mai ține timpul bun, pentru a evita anumite greutăți de Ifc IEI CORPUL ZIARULUI 1 ® Beierșafia rom­ână a galerat la Par­isi.1 ® Dte­scofierirea unui sit­­ii de craia la Ga- emic UITAT In liniște și țară, răsunet mai ma­re a trecut, in Polonia, a 403-a ani­versare a morții celui mai mare din fiii săi — Nicolae Kopernic Nu sunt astronom și actualmente mă interesea­ză mai mult contractul colectiv in presă decât revoluțiunile corpurilor cerești, dar, ca polonez ce sânt, imi arie obrazul de rușinea unei asemenea ,­treceri ca vederea"• Oare balastul de comemorări și aniversări să ne apese atât de mult, încât să uităm pe cele mai im­portant­e. Singure, orașul natal Torun și pro­vincia Warmia, în care a trăit, nu și-au uitat marele fiu. Introducerea la serbările copern­icane in deschiderea, de către Institutul Mazuriei, a unei „Expoziții Copernicane" in castelul Olsztyn. In două săli spațioase din muzeul mazur, s'au adunat toate a­­mintirile căre s’au putut strânge în condițiile actuale. Sunt, deci, reprodu­ceri după vechi gravuri și fotografii ale localităților legate de viața ma­relui at­­ronim. Torun, Cracovia, Olsz­tyn, Sîdzbark și Prombork, sunt copii după diplomele științifice ale lui Co­­vernie, sunt ediții vechi ale operelor sale și ale succesorilor săi. Dintre o­­pere, merită atenție specială, prima ediție europeană a „Revoluțiunilor sfer­­elor cerești," în limba polonă, din a­­nul îI.îf. Este caracteristic că ediția polonă a precedat, cu un întreg sfert de veac pe acea germană, ceea ce vor­­bește elocvent despre pretinsul in­teres stârnit in Germania de doctrina lui Copernic- Acest interes nu a crescut simțitor decât după ce Copernic in­trase, ca să zicem așa, oficial în pan­teonul celor meritași. Oricum, e cinste să ai în poporul tău un înțe­­­lept în plus, fie și furat. Trebuie să admitem, că Nemții au fost meșteri in felurile de a-și însuși comorile al­tora. Nu ai găsi, în Prusia Orientală, niciun orășel care să nu aibă o uliță botezată după numele marelui astror nom-polon Nemții nici nu presimțeau ce serviciu ne fac: nu mai e nevoie, azi, să polonizăm numele acestor străzi; ele vor rămâne in veci, străzi Copernic• Deschiderea expoziției copemicane la Olsztyn a fost un preludiu la festi­vitățile mai largi care au avut loc la mormântul astronomului de la From­­bork în ziua de 24 Mai. O satisfacție liniștită și plină, de bucurie îmi umplea inima, când alergai cu mașina pe minunata autostradă spre loc­ul de o­­dihnă al unuia din cei mai mari po­lonezi. Ea era provocată de conștiința că, odată cu provincia Warmia, am recâștigat — pe lângă nenumăratele amintiri poloneze — mormântul com­patriotului nostru, care trebue să de­vină, în anii viitori, un loc de peleri­naj al întregii lumi științifice. Kassim&s* G Cormemsky' 20 DE MILIOANE LIRE STERLINE PENTRU EXPERIENȚA CU PROIECTILELE ZBURĂTOARE B­U LONDRA 1 (Radio).­­ Guvernul britanic a hotărât să aloce 20 milioane lire sterline pentru construirea și instalația stațiunilor experimentale de pro­­ectile zburătoare în cursul viitorilor ani. Cheltuielile anuale necesitate de a­­ceste stațiuni sunt evaluate la 10 milioane lire sterline. Se va acorda prioritate lucrărilor privitoare la proiectilele ,,dirijate’ contra avioanelor și la proiectilele defensive de lângă bătaie .j U. R. S.S. ÎMPOTRIVA [REII ÎMPĂRȚIRII AUSTRIEI ■ H LONDRA 1 (Radio). 1— După o vizită de 4 zile la Vie­na, și în zona bri­tanică de ocupație din Austria, John Hynd, ministrul britanic răspunzător de problemele privitoare la zonele britanice din Germania și Austria, a decla­rat că guvernul britanic speră că Consiliul Miniștrilor de Externe, va încheia cât mai curând posibil un tratat cu Austria. Marea Britani­e dorește ca Au­stria să reia relațiile economice cu c­elelalte națiuni.­­ Se anunță pe de altă parte că generalul comandament al trupelor sovietice din Austria, la o conferință de presă ținută, ori la Viena, s-a pronunțat con­tra ideii împărțirii Austriei El a decl­arat că Uniunea Sovietică dorește o Au­strie independentă și democrată, cuman, american e îngrijorat de dezemele DELA FRONTIERELE GRECII a a NEW YORK­­ (Rador). Subsecr­etarul Departamentului de Stat, Clay­ton, a declarat eri la o conferință de presă că guvernul Statelor Unite este interesat de situația din Grecia și este îngrijorat de știrile despre dezordinile deste frontiera de nord a Greciei D­ sa și -a exprimat regretul pentru faptul că Consiliul de Securitate nu a a­­probat propunerea Statelor Unite de a se face o anchetă în regiunea fron­­tierii grecești. . CRIZEI DE GUVERN DIN EGIPT B 0 LONDRA 1 (Radio). — Regele Faruk al Egiptului a început consultar­­ile politice în vederea soluționării crizei din guvern, prin demisia lui Sid­­kq Pata• Regele a încredințat misiunea formării guvernului lui Sefrid Sabre Pașa,un­chiul suveranului. Sentința în procesul furtului bijuteriilor familiei di Hessa B 0 LONDRA 1 (Radio). Tribunalul militar american din Frankfurt a pro­­nunțat aseară sentința în procesul marelui furt din castelul Kronberg a bijuteriilor familiei ducale de Hessa, în valoare de un milion și jumătate de dolari. Căpitanul Catherine Durand, soția colonelului Durand, implicat și el în această afacere, a fost condamnat la 5 ani recluziunea MN „ÜE! 10 HAT POT REZOLVA­ ACELELE DISCUȚII POLITICE 0 a NEW YORK ( rRadar). Fostul ministru de interne al Statelor Unite, Jekess, trecând în revistă, rezultatele obținute de conferința de la Paris, pro­pune o nouă reuniune a „celor trei mari”. , D-sa crede că actuala situație nu poate­ fi soluționată decât de conducătorii Uniunii Sovietice. Statelor Unite și Marei Britanii și că greutățile c­are sunt întâmpinate astăzi la conferința păcii nu pot fi înlăturate de Consiliul Mini­ștrilor de Externe. Barometrul spre favorabil Titlul îmi este inspirat de fiara din discursul de Sâmbătă al d-lui Kevin: „Cred că norii s’au împrăștiat“, frază p­e care încă de Duminecă gazetele din străinătate au reprodus-o cu litere groa­se deasupra textului ce-i răzm­­a cu­vântarea din sala primăriei din Wands­worth. De altfel, nu numai ministrul de ex­terne al Marii Britanii ci și mareșalul Smuts, primul ministru al Uniunii Sud Africane, care a luat deunăzi dejunul cu d. Molotov, a făcut alal­tă ori decla­rații liniștitoare. Iar d. Henri Spaak, ministrul de ex­terne al Belgiei și președinte al Adunării Națiunilor Unite a vorbit socialiștilor săi, la Bruxelles, in acelaș sens-Se vede cât de colo că în urma inter­­viewului de azi o săptămână al genera­­lissimului Stalin, diplomații din toat­e capitalele lumii au început din nou să arboreze în public fețe senine, animate de priviri satisfăcute și de zâmbete optimiste.­­ Orizontul s’a înseninat. Se contează pe zile frumoase la Paris pe timpul care mai rămâne până la data fixată pentru terminarea lucrărilor. O­­ dovadă a atmosferei de destindere și de încredere care a cuprins Palatul Luxemburg in a noua săptămână a con­ferinței celor 21, ni-o dă și următoarea telegramă pe care am primit-o ieri, cu titlu particular, dela d. Anton Bibescu, fost ministru al României la Wash­ing­­ost și actualmente aflător in capitala Franței: „Declarațiile generalissimului Sta­­­lin, urmate de declarațiile concor­dante Bevin au pus capăt propa­gandei alarmiste a pescuitorilor în apă tulbure. „Am luat contact cu oamenii răs­punzători de succesul conferinței și „m­iau pus în măsură (sic) să vestesc „un rezultat favorabil al conferinței „care va da omenirii posibilitatea de „a lucra pentru pace și în pace. Pr­in urmare, din toate părțile, atât din izvor oficial cât­­ din comunicări personale, se ivesc indicații de vreme favorabilă unei încheieri fericite a efor­turilor de a scoate lumea din starea de neliniște, de nesiguranță, de nehotărîre, de nevolnicie în care se sbate de cănd din spasmele războiului ucigător a in­trat în ducerile făuririi unei ere neni. ’ Dacă oamenii „răspunzători de so.c­­«ual­imtatkstici", observatorii din jurul lor au început să vadă desnodă­ i încordarea aceea nervoasă care făcea mântui ei în culori mai trandafirii, imposibilă, o judecată calmă și Impre­­asta se datorește în primul rând — cum i­dica viziunea sa fie obiectivă am spus — faptului că prin interviewi! Azi lumea s’a lămurit. Dacă nu există generalisimului Stalin, a fost curmată­ Coiîf 8BISKOS*e BEI plaajeira 4=3 Ape­lul nostru amn .mracr «navj ■.wrmgwn««»:«Tmr-_~ na Z­iarul „TIMPUL“ a publicat acum patru zile un­­ apel în care cetățenii mai cu dare de mână erau so­licitați să sprijine opera de ajutorare a locuitorilor din regiunile lovite de secetă, depunând chiar la casie­­ria noastră orice sumă în acest cent­­r . Ne așteptasem ca pilda muncitorilor — mai puțin a­­vuți dar mai inimoși — cari au cedat salariul lor ne o vi în fiecare lună și s'au obligat să întrețină trei copii, să fie urmată imediat de alții și că, dacă nu o solidaritate patrio­­tică nu ne va uni în nenorocire, una omenească va face stît fiftSfl­S­AA nci Î ÎTnfnÎQ satif­i: slabi, nemâncați, zdren­țuiți. Sunt copiii din Moldova, pe care trebue «H ajutăm cu orice preț. Ca aceștia — cari fac parte din primul lot sosit în Capitală — mai sunt mi, zeci de mii în toată -----țara. Dar, nu, cetățenii Capitalei par a se dovedi tot atât de insensibili față de prăpădul care s'a abătut asupra ță­rii, ca și când ar fi vorba de vreun flagel în China. După patru zile, lista de subscripție a rămas deschisă și albă, desnădăjduitor de albă: nimeni n'a venit să sub­i scrie un leu, masai* un singur leu ! _ Să o spunem fără înconjur, e o adevărată rușine. Opi­nia publică nu e © are în stare să'și dea seama că, nu e act , vorba­ de, un act de caritate convențională, ci de însăși­­ existența fizică a tării . W...■_ ■ - ---- .­­.­.art r ----------------------------------- --------------------------------- -------­

Next