Timpul, noiembrie 1946 (nr. 3276-3288)

1946-11-01 / nr. 3276

BVetKKȘVl ""-T Binds Sărind« Nfc U Redacția șl Administrația 3.05.44 m*F0IÍ* Tipografia 8^48^83 ABONAMENTE Jff Ia ta ri> , , la străinătate 1 1 Tariful Iu funcțiune de 3 lin?­ S8.QGO Iei convențiile postale inter­­naționale funcționarii publici si pensionarii tel 13.OCO — pe 3 luni pintru bănci, «ocietăți «1 autorități lîo.GOO anual, cu toate diferenței unei eventual» majorări a tarifului- Abonamentele Încep la I «1­15 ale fiecărei tuni Ta« de t­ancare plătită la numerar cont. aprobării Mrecțiunei Generale P. T. T. Nr M286/5 Mai 193Î . Cont CEC. Poștal No. 1322 ■ Proprietan „S­I­M­P­U­L" S. A B. înscrie sub fir. 302 Trib. flliv­­­t 4 mm 3Q0 LEI Prevestiri V­­ran­ea­­ a răcorit rîmb­ton, fie o săptămână o ploaie de toamnă cade pe tot cuprinsul țării, munții sunt acoperiți de zăpadă și prin unele părți au înghețat apele. De altfel și in Ca­­pitală, zilele trecute, am putut vedea, peste băltoacele făcute de ploaie, o pojghiță de ghiață pre­vestitoare a iernii care se apropie. Cum ne găsește această iarnă? Să recunoaștem că nu în cea mai încântătoare situație. Aprovizionările s’au făcut cu greu, dacă nu chiar de­loc, atât din lipsa stocurilor masive, cari să asigure aceste aprovizionări, cât și din faptul că, brusc, alimentele, zarzavaturile, fructele și-au du­blat și­­ triplat chiar prețurile. Drastica lege de severă sancțio­nare a speculanților, pare-se că nu-i intimidează de loc pe specu­lanți, acești șacali ai populației ne­­voiașe, mai ales. Am putea lua, pe rând, toate lucrurile indispensabile pentru iarnă, și vom ajunge la dureroasa constatare că ele n’au putut fi aduse în cămările și magaziile go­spodăriilor. Lemnele excesiv de scumpe, transportul lor ele­ asemeni la pre­țuri de jaf au fost și sunt din ce in ce mai vârtos inabordabile pentru bietul cetățean cu o leafă microscopică față de costul lor. Petrolul se găsește și el cu greu­tate, Aragazul, la fel ca să nu mai pomenim de cartofii cari au ajuns 8000 lei kg. Brânza untul, laptele, smântână și celelalte pro­duse lactate pentru cari Comisa­riatul prețurilor a fixat dii pre­țuri maximale, în pofida acestor prețuri oficiale se găsesc la pre­țuri triple de cum se vindeau astă vară. Fructele la fel. Care trebue să fie bugetul u­­nei famili, spre a putea să și pro­cure strictul necesar pentru a fi mari­tarea ei, când diferențele sunt atât de înspăimântătoare? Cum se descurcă oamenii? Iată o întrebare pe care ne-o punem noi, pe care și-o pune fie­care și pe cari trebue să și-o pu­nă mai cu seamă cei responsabili să și-o puie și să treacă fără cruțare la măsurile ce se impun. Să se creeze organe represive ca­re să sancționeze cu severitate lă­comia acelora cari, cu cei din ur­mă cinism, continuă să urce fără nici o rațiune de la oră la oră pre­țurile și să jefuiască populația. In special la pâine, unde unii brutari se dedau la adevărate acte de sălbăticie prin felul cum în­țeleg s’o fabrice și s’o distribue. Este un apel pe care îl face populația—o populație de aproape un milion și jumătate de suflete — guvernului. Să se ia măsuri. Măsuri cât mai urgente de aprovizionare și de pedepsirea speculanților. Incorporarea contingentului 1941 Seria iiI-a se va prezenta la Cercurile teritoriale la î Decembrie a. I. Ma­rele Stat Major face cunosc­ut că încorpo­rarea seriei 3­ a cruți contingentul de re­1946, se va fiscs pe data de î Deceni serie (94­. 2) La acea dată urmează a se prezen­ți­, la, cercurile teritoriale de origini toți tinerii contr- 1946 (născuți în anul 1924) cari se mai află la vatră in afară de cei aflați lăsați la vatră de unități ca amâ­nați medical sau clacați inapți pentru serv. militar la incorporarea Seriei I-a­­și a 2-a, cei trecuți in prisosul de con­tingent ca susținători de familie prin a­­probări individuale date de Mărețe Stat Major cei amânați pentru studii in a­­nul 1946/1917. ^TIPIE«!! GĂRI SE VOR PREZENTA LA CERGIU­­RILE TERITORIALE SI In consecință se­ vor prezenta la cercurile teritoriale de origine, toti ti­nerii din dtg. 1946, din următoarele ca­tegorii: cei cari nu au fost chemați până în prezent la incorporare; nesu­pușii la incorporare din Seria I-a­și, ri­a: tinerii lăsați de către unități la­­ vatră prisosul de contingent ca debili din punct de vedere fizic, clasați ser­viciul auxiliar și susținători de familie, cei recrutați in absența precum si cei omiși de pe tabelele de recensământ .1 Transportul tinerilor de la vatră la careurile teritoriale se va face !» co­­mune, în grupe, cu trenurile în circula­ție, în vagoane amenajate în acest scop, pe baza ordinelor de chemare emise de cercurile teritoriale. Tinerii contingen­tului 1948 cari se găsesc în categoriile celor cari trebue să se prezinte la în­corporare sunt obligati să se prezinte la cercurile teritoriale respective chiar dacă nu primesc ordine de­ chemare. 5) Cei cari nu se vor prezenta în ter­menul legal (5 zile de la data încorpo­rării) vor fi dați „nesupuși“ Si urmă­riți conform legilor. LASAREA LA VATRA A CTCx. IMS 8) Oamenii din contg. 1945 și mai ve­chi cari am satisfăcut termenul de ser­viciu militar și cari se mai găse­a încă sub arme vor fi lăsați la vatră pe mă­sură ce se prezintă la încorporare tine­rii d­e. 1346 seria 3-a. 7) Tinerii recruți din contingentul 1946 cari nu au fost încorporați până în pre­zent și cari doresc a face serviciul mi­litar la unitățile Diviziilor Tudor Vladi­­mirescu și Horia, Cloșca și Crișan, vor face declarații cercurilor teritoriale res­­pective, atunci când se prezintă la în­corporare, arătând unitatea de volun­tari unde doresc să facă serviciul mi­­li­tar­ 1 ÎNROLAREA VOLUNTA­­­RILOR 8) Odată cu încorporarea seriei a 3-a­1 de recruți confr. 1946 se pot înrola vo­luntari numai la Diviziile Tudor Vladi­­mir­escu și Horia, Cloșca șI Crișan și numai din contingentul 1917 (născuți în ‘■anul 1925). Cei interesanți se vor prezenta personal ca cereri direct­e unitățit­e unde do­resc si se înroleze ca voluntari, depu­­nând totodată ți actele art. 114 din R. fi­ B. 1942,prevăzute de, a fost fixată durata stagiului militar Concom­itent cu încorporarea seriei a treia a contingentului 194S — între 1__15 Decembrie a. c. vor fi lăsați la vatră, —­ după elan au anunțat forurile în drept — toți ostașii din contingen­ ț­­ele 1945 și mai vechi. Nu vor fi eliberați, însă, de sub ar­me ostașii din seriile I-a și a I-a ale contingentului, 1946, de­oarece, după «mm se arată, durata stagiului mili­­­tar a fost fișată la un an de zila. 8) Congresul Turismului Internațional din Londra Suprimarea vizelor de tranzit și ieșire din țară.-Ușurări în obținerea devizelor.- Hotărârile luate CONGRES — — UN INTERVIEW CU In cursul acestei luni s’a ținut, la­­ Londra primul Congres Internațional Turistic de după războia. Au partici­pat 40 de state, între care și România, care a fost reprezentată de d. dr. Fr. Sekulman, directorul Oficiului Națio­nal de Turism. In acest Congres s'a discutat posi­bili­ta­tea reluării turismului interna­țional și înlăturarea piedicilor ce i se pun. S’au luat hotărâri importante care vor umple de bucurie pe triști. După cumplitul război care a di­strus drumuri și a despărțit popoare, care a desorganizat viața oamenilor, reluarea traficului turistic este încă un pas pentru normalizarea vieții, înlâturându-se dificultățile­­ pe care le-au de întâmpinat acei ce vor să se deplaseze dintr’o țară în alta. Cum despre acest Congres nu s’a a­­flat nimic în vălmășagul atâtor eveni­mente ne-am adresat d-lui dr­ Sch­ul­­man, delegatul României la Congres, înapoiat în țară, și ne spare cum s'au desfășurat dezbatere și fa­ce rezultate s'a ajuns. Plin de bunăvoință, d-sa ne-a spus: ,— Congresul s’a ținut in marea sală din ,,Country­ Hall‘, Parlamentul local al Londrei, care se află peste drum da Camera Comunelor, în același salt, un­de s’a ținut acum un an și jumătate Congresul Federației tr­on­dials a Siridi­­­­cetelor. Dezbaterile s'au desfășurat într’o at­mosferă de cordialitate, aștL etan­șa de bine unor amfitrioni. Aci­s’au, întâlnit, ca intr’un conclav al lor, reprezentanții a 10 de națiuni, din toate continentele, strânși și invite la călătorii în țării, fer Bineînțeles că acești amfitrioni au discutat problemele primordiale cari se pun astăzi turismului internațional Și despre greutățile existente. Principala piedică, așa cum a susți­­nut majoritatea delegaților, este aceia a obținerii vizelor de transit și rele de țț­ră din țară. Li s’a propus, pur și sim­plu, desființarea lor. Abolirea­ viselor Unii delegați au mers și mai depar­te, cerând abolirea tuturor vizelor și înlocuirea pașapoartelor cu simple carnete de identitate, conținând toate datele necesare identificării călători­lor. Mai mulți delegați, cari au în­tâmpinat dificultăți la obținerea vize­lor și a devizelor necesare deplasării lor la Londra, au propus soluțiile prac­tice, făgăduind că vor stărui pe lângă guvernele lor să obțină ușurări pen­tru vizitatorii străini. Cum obținerea devizelor este una Comis «Mare ]n pagina 4 a Dr. DR. SCHULMANN, DEL­EGATUL ROMANIEI LA Vasul britanic „Queen Elizabeth“, «­re a plecat la 16 Octombrie în prima sa călătorie transatlantică de după ră­zboiu- 0 ti­p scrie laelastică și ireală Sin țara Aurului Am fost într’o fantastică și într’o ireală călătorie! In patrulaterul aurifer al Munților Apuseni ochii noștri au văzut infernul. Coborâți la mari adâncimi in prăpăstiile de aur ale Pământului, am trăit sece­­te din viața intensă, necunoscută a oamenilor stranei din uzine. Am pu­­t ințelege duritatea de stâncă a locatarilor acestor munți și izbucnirea m­arilor răscoale de aici, dealungul veacurilor. Unul Intre aceștia s’a apropiat de noi. Drumul spre aur are un car­actor de la vni. De la Turda unde mijloacele ra­pide ale civilizației »e­ au adus călătoria devine lentă, misterioasă. Da-ine „moș­cănită“ au aflat, in autobuz»» spre Tur­da, de la o elevă din­ Cluj ai cărei ochi mari erau adumbriți de cozorocul șepcii. In gara orașului, dincolo de lnrile nor­male ale căi ferate, se află izolate ca pentru un joc de copii, drumul îngust al trenului munților. Staționează aci câte­va vagoane jucării pentru evidențierea mai puternică a glumii. Ti se pare aproa­pe imposibil ca cineva să între în acest :ar­­ al piticilor căutători de aur în abi­surile munților. Și totuși vagoanele, — trenul acesta este singurul la care mai există vagoane clasă ca înainte de răz­­boiu, — sunt pline de o lume gigantică de guliveri, moțul Gherman Dumitru­­ din Câmpeni, având cincizeci șincuă de ani și ochii al­baștri ca cerul, întâlnirea noastră cu pri­mul mor avea să ia caracterul unui sim­bol căci în sufletul său am putut desifra talia inimii oamenilor munților. Dela el am­i înțeles de ce aci s’au întâmplat în se­colele XIII, XIV și XV acele tumultus rusticorum, dece pe „Horia nu l-a îngro­pat nimeni și sufletul lui sboară pribeag și astăzi într'unul din vulturii Carpați­­lor.“ Gherman Dumitru căzut prizonier la Ruși în războiul mondial trecut a fost printre Românii care și-au pus brasada roșie de luptător în armatele revoluției El a luptat împotriva Cazacilor albi la Rostov pe Don și în contra Albilor la Astrahan într'o bătălie de patrusprezece zile. De acolo de pe Volga, spune el, „ s’au ridicat gloatele spre soare pentru o­­ viață mai bună.­­ S’a întors din imensitatea­ Rusiei cu­­noscându-i bine limba și cu ochii arși de noua vedere asupra lumii. In munții lui, Gherman a așteptat mereu. In timpul războiului acestuia el spunea că pe Ru­sia nu a bătut-o nimeni și nu va bate-o în veci iar acel care acum și-o râde de cel mic va fi vas de steaua lui! In data de 23 August al a văzut începutul ade­­văratului războiu: „Să dăm to cap Neamțului striga „bătrânul“ mânios de a nu mai putea pleca la luptă. Au plecat în schimb cei trei copii ai ei. Mî­Căniți. Acuma Gherman Dumitru este liniștit. El știe că vântul, a început răscolitor și că marea lui adiere schimbă fața pămân­tului. In timpul acesta după două ore de aș­teptare a apărut „mocănița". Locomoti­va trenului piticilor poate fi împinsă cu mâna dar ea este totuși o fidelă repro­ducere la soars 1/5 a mastodonților fero­viari, îmbufnată, tușește, sforă’e, strănu­tă, gata de plecare. Noaptea trecută ră­măsese în pană, pierdută undeva în munți mai multe ore iar acum dorea parcă o reabilitare. Conducătorul unui asemenea tren nu putea fi decât­ alt to­­­­pil mai mare. Este Tudor Pamfi­l de 12 ani care mai va îngădui pe drum să oprim trenul pentru fotografiere în col­țurile cele mai pitorești. Un fluier scurt și încet plecăm spre singura poartă care deschide Țara Moților Încercuită de munți, aceia a Ari­eșului. Acest rău­ nă­valnic în primăvară ar merita o carte ca aceia a lui Arcoux sau Geo Bogza. Pe valurile lui au venit toate ecourile claus­tratei țări apele lui repezi au purtat furtuna răscoalelor. Alături de el, tova­răș de totdeauna este singurul drum­ de pătrundere în inelul de aur al munților, ce a despicat adânc înălțimile munților Apuseni. La­­ dreapta drumului de fier se profilează acum calmele înălțimi ale Bi­horului. Cheile Turzii sunt ca o uriașă despicătură de sabie la orizont. Trecem încet p­­e lângă gări al căror nume amin­tește prin rezonantă de munți sau de ape: Buru, Vidolin, Sărcina, Bistra. In drep-G Mi între'8 in padina 3-a C* Uneau 5t județul *rges.s’a i­naugurat zilele trecute fabrica de ehe ^restes „23 August'S ; șarm EXPRESUL VIE­NA BUCUREȘTI a fost pus In circulație VIENA 30 (Rador).­­ Expresul Viena-Budapesta a fost pus Marți in circulație, pentru a circula de trei ori pe săptămână, între Viena- Budapesta-Belgrad-Bucuresti, în continuarea liniei expresului­­ Arlberg. Sunt în curs negocieri cu Ceho­slovacia, pentru reluarea traficului de călători între Viena și Praga, IN CORPUL ZIARULUIî ■ O sesiune excepțională pentru elevii paari Soik­i ET’s, P Declarat MlejfMul Moto- Adora STRADA LOVINESCU de Petru Comarnescu Duminică s'a dezvelit placa co­memorativă pusă pe fațada casei din Bulevardul Elisabeta 95 A, unde a locuit in ultimii ani criti­cul E. lovinescu, redactându-și cărțile sale și ascultând cu o în­gerească răbdare lectura atâtor « manuscrise» de valoare inegală, pe care scriitori consacrați­ ca și începători veneau să i le citeas­că. Astfel de plăci comemorative își au rostul, făcând pe trecătorii grăbiți din dinamicul nostru Bu­curești să se oprească o clipă din viersul lor rapid și să mediteze asupra­ unei vieți de cărturar în­chinată artei superioare și gân­dului către valorile eterne. E bitte ca generațiile ce vin­ŭă vadă, datorită inscripțiilor, locul unde s’au ținut ședințele junimii și a trăit Titu­s Maiorescu (pe strada Dimitrie Sturdzd), locul un­de a pictat atâtea flori tn came­­ra­l de suferință pictorul Luchian (pe strada N. Bălcescu, fostă pri­măverii), locul unde in ultimii ani a scris și însuflețit producția literară criticul E. Lovinescu- E bine, chiar dacă oamenii aceștia nu s'au născut în aceste case și o bună parte din activitatea lor au desfășurat-o locuind in alte păr­ți. (Pentru Lovinescu era mult mai important sediul din str. Cămpineanu, unde a locuit vre­me mai îndelungată și unde ce­naclul său fusese și mai rodn!t.)). Dar amintirea unor astfel de creatori ar trebui statornicită și prin alte modalități, t­it afară fi­rește de lectura op­erii lor și de prezența lor în cursurile liceelor și universităților. E bine ca stră­zi să le poarte numele și, de ace­ea, ami salutat toți, cei care eram ă" țață la solemnitatea de Tmmu­­n că, vestea dată de reprezentantul d-lui Primar General al Capita­lei că una din străzi va purta nu­mele de £­ Lovinescu. Când a­­vem atâtea artere principale, pur­tând nume de oameni inexistenți ca valoare și se semnificație său tn orice caz, mai puțin creatori decât artiștii și criticii, e bine ca măcar o străduță întortocheată sau lăturalnică să poarte nume­le criticului și animatorului. Idealul ar fi ca străzile orașelor noastre să dea mai mare impor­­tanță creatorilor, dar la aceasta nu se poate ajunge dintriodată. Dacă un strein ar judeca impor­tanța oamenilor după importan­ța străzilor ce le poartă numele, desigur că ar putea crede că ! Fache Protopopescu a fost mai însemnat decât Eminescu, Brezo­­ianu mai important decât picto­rul Grigorescu, o oarecare Zoe și un oarecare Alexandru mai în­semnați decât pictorul Andreescu sau decât criticul IbrăUeanu, ca­re nici nu știm dacă au străzi cu numele lor, cum desigur nu au nici Gherea, Zarifopol, B. Fundo­­ianu, ca să nu vorbim de Enescu și Brâncuși- artiști in viață, de­și marilor genii li s-ar putea, in viață fiind, acorda privilegiul de a-ți vedea o stradă purtăndu-te numele, așa cum se face uneori cu oamenii politici sau cu mili­tarii excepționali Gherea, Ibrăileanu, Zarifopol au fost tot atât de însemnați pentru cultura români cât și Lo­vinescu. E bine ca străzi din Bu­curești și provincie să le poarte num­ele, amintind, măcar sonor, de existenta lor. Iar in provincie, străzile ar trebui să-și aibe plăci indicatoare cu numele întreg al celui pomenit și urbanistic. La Iași sunt străzi cu nu­mele de Carp, Codrescu, Buzdugan, neș­­tiind uneori la ce personalități se referă aceste nume. Mai multă atenție și sistematizare in opera de venerare obștească a creatori­lor țării nu ar strica. W!——" 1 HI.............. sssssssm Destindere în urma Internaționala declarațiilor Generalissimului Stalin WASHINGTON SO (Rader), nm­ite na­­rațiile generalissimului Stalin eS Uniu­nea Sovietelor nu posedă bomba ato­mică, că va fi nevoe de aproape șapte ani pentru reconstruirea regiunilor de­vastate din Uniunea Sovietelor Și că forțele sovietice din Europa se ridică in total numai la 60 divizii, ele urmând sfi fi reduse In curând la 1O, au contri­buit in mod direct la o destindere im­­­portanță a încordării am­ericano-soviet­ce, mm sânt­­ de părere cercurile diplo­matice nor­damericane din Washington. In așteptarea unei declarații oficiale, personalitățile autorizate de la Washing­ton cred că, indiferent de multiplicita­tea problemelor ce rămân a fi rezolva­­e între Statele Unite Și Uniunea SoA­­stele, declarațiile generalisimului Sta­­lin sunt un factor importări­ pentru o mai bună înțelegere internațională, SOARELE răsare 6,51. Apune 17,7. LUNA nouă ziua 7-a. JUPITER în conjunctie cu soarele­ CERUL senin in Ardeal In restul­­ țării neguri ți ploi. Sffieri I Noemme 1940 ~A*BUL X­­ No. 3275 " SAU PRELUNGIREA DESB­A­TERILOR SECRETE DIN CAMERA AUSTRIACĂ BE LONDRA 31 (Radio). — A seară au luat sfârșit la Viena *«■*>■­­tarile secrete care au durat două zile la Camera austriacă. S’a adoptat is­pas imitate o rezoluție la care se cere restabilirea li­­bertăților și independența Austriei, repatrierea prizonierilor de războia și a persoanelor strămutate, precu­m și admiterea Austriei în organizația Naticunilor Unite. CONSULTĂRILE POLITICE DE LA ATENA I­I LONDRA 31 (Radio), anunță din­ Atena că primul ministru Tsaldaris continuă consultările politice in vederea lărgirei bazei tmuvernului elen. Secretarul regelui d R­n­setn­, a ficat demersuri mainage, intreținân­­du-se cu fostul regent Damaschinos, ți d-na Sofulis și Zenas. Se declară că toate partidele pe Wee, intre care ți partidul monarhist, sunt pentru o nouă consultare popula­ră. Foștii prim miniștri Papandreu> Veni­zelos si Canelopulos cer formarea, unui guvern prezidat de o persoană extra-parlamentară (mitropoitul Daata­­schinos) In timp ce fostul premier Sofulis, se consideră indicat a prezida un guvern de uniune naționali. , PUNCTUL DE VEDERE BRITANIC CU PRIVIRE LA ADMINISTRAREA GERMANIEI B B­LOS­TRA 31 (Rad­­a). — Ras­punzând in numele guvernului ca prim telul desbaterii asupra situației inter­naționale care a avut loc­uri­ in Came­­ra Lorzilor. Lordul Cancelar a decla­rat că Germania trebue dezarmata ast­­fel încâ­t să nu mai poată amenința pacea mondială. E necesar in acelas timp să se dea Germaniei p­osibil cate­a de a întreține singură econ­onic­ește, căci In caz contrar întregul standard de viață al Europei se va resimți Dar.S nu se realizează unitatea economică a Germaniei, acordul dela Potsdam va trebui revizuit ! Lordul Cancelar a mai declarat că Marea Britanie nu va tolera micșor­­­rea teritoriului Austriei. PROTEST ALBANEZ LA LONDRA ÎMPOTRIVA INTRĂRII UNOR VASE BRITANICE DE RĂZBOI IN APELE ALBANIEI , dra ® ® LOS­DR­A 31 (Radio).­­­ Guvernul albanez a protestat eri la Con­­mpotriva pătrunderii neintăr­date a unor oase de războia britanice in apele teritoriale albaneze in ziua de 22 Octombrie când două gătoare s’au lovit de mine, fiind grav avariate. .Yatez arată că in acea distru­zi­e pase de războiri britanice au intrat fără autorizație în apele albaneze, violând suveranitatea Albaniei. Guvernul albanez a adresat o telegramă d-lui Trygve Lie, secretarul ge­­naral al O.N.U-lui, prin care protestează contra pătrunderii unor vase de răz­­boia britanice tn apele albaneze. " ' Plângerea albaneză mai arată că avioane britanice zboară fără autoriza­­ție deasupra teritoriului albanez. MORȚI §1 RĂNIȚI IN URMA ATENTATELOR DIN PALESTINA B­E LORDRA 31 (Radio). —­ So­ui atentate cu bombe au fost săvârșite dr­ in Palestina. In apropiere de Ierusalim, două autocamioane cu soldați britanici au fost aruncate în aer de mine 3 soldați au fost omorâți și 13 grav răniți. 3 bombe au făcuti explozie tn gara Ierusalim, provocând importante pagube materiale Bombele a­u fost plasate de extremiști evrei, care le-au adus tn două taxi­uri protejate de mitraliere. In apropiere de Tel Aviv, 2 solda­ți britanici au fost răniți. * in centrul Ierusalimului s'a desc­operit un depozit secret de arme.­­ Interzicerea circulației a fost extinsă la Ierusalim de la ora 13 până la 7 dimineața. ________ _ _ Dejun la Moscova în onoarea Patriarhului României MOSCOVA 30 (Rador) — Coresponden­ta! Agenției RADOR transmiți: D. Oh­­ Karpov, președintele consiliului pentru chestiunile bisericei protoslavnice ruse de pe lângă consil­ului - miniștri al URSS , oferit la 29 Octombrie la sediul consiliului, un dejun in cinstea IPSS Pa­triarhul N­codem al României si a intre­­gei delegații însoțitoare. Au luat parte Patriarhul Alesei, Mitropo­litul Nicolae al Moscovei, Episcopul Ser­­ghie al­ Odesei, Prrscopul Ieronim al Chi­­șinăului, precum si alți reprezentanți ai biseriiei ruse, d-nji Beliosev, locti­torul președintelui și Blinov, vice­președintele consiliului pentru chestiunile bisericii ruse profesor Iorgu Iordan ambasadorul Româ­niei și alte personalități. D Karcov, luând cuvântul, a insistat asupra Însemnătății vizitei IPSS Patriar­hului Nicodem pentru legăturile dintre cele două biserici și cele două popoare și a închinat pentru șeful bisericii româ­ne. IPSS Patriarhul Nicodem, răspunzând, a susci­t­at vechile legături de pristesie dintre cele două biserici și țări vecine. leg­râturi întrerupte un moment prin ames­­­tecul unui dușman comun, dar reluate­ la urma actului de cure] al Maiestății Sale Regelui Mihai. IPSS Patriarhul a Închinat apoi în să­nătatea marelui conducător al Uniunii [4* vieri­ce Generaliss’mul Stalin La acestea, d Kareev a toastet pentru Maiestatea Sa Regele Mit­cii și pentru pri­­mul m­in­istru român dr. Petru Gro»­­Au mai vorbit părintele Vasca, secre­tarul general al ministerului cultelor, E­­piscopul Nicolae Popovici al Oradiei care a exprimat recunoștința­­ transilvănenilorr față de guvernul soviet­c pentru anularea dictatului de la Viena, și Patriarhul Ale­nei al Moscovei care și-a exprimat. b­ucu­­­ria pentru prima viztă a unei­ delegații ’so­­ralti prelați români in Uniunea Sovi­eti­că. * Masa a avut loc Într’o atmosferă de prietenie sino­rg ( ERA ATOMIC de EDUARD HERRIOT fost prim-ministru al Franței Conferința Păcii, deși intere­s problema bombei atomice bomb safilă și plină de surprize muină diversele combinații poli­­—­­— —— .—Z,­Z 1­4—» tic.« Are loc o cursă de viteză în care o parte din umanitate poa­te servi drept preț­ne-a prezentat totuși decât un aspect superficial al realității. In afara conversațiilor fertile in incidente, s'au petrecut sau se pregătesc fapte care vor decide de viitorul omenirii, în­tr'o epocă in care șefii militari iși păstrează autoritatea dato­rită recentelor servicii aduse. Și Germania, eterna necunos­cută, primejdia ce o reprezintă o țară a cărei tăcere nu trebue interpretată ca o acceptare a ins­trângerii suferite, comrdică o si­tuație având ca aparență numai elementele exterioare. Dar nu numai lumea materia­lă a fost tulburată și riscă de a mai fi de către recentele desco­periri. Acum 10 ani, marele Jean Perrin, punându-și la punct lu­crările­­­ despre atomi, descria această lume a electronilor in­fluențați de un element infim, după cum soarele influențează evoluția planetelor, stabilește legătura între descoperirile sale și teoriile filozofilor heleni, pre­vederile lui Democrit din Abde­­ra, poemul veșnic actual al lui Lucretius. N­ auzim explicân­­du-ne că Universul material, în prodigioasa sa bogăție, reprezin­tă un tot format din elemente identice, calmul aparent al unui fluid e o iluzie a simțurilor noa­stre, dar în realitate înseamnă agitație dezordonată și conti­nuă, albastrul cerului se dator­rește structurei discontinue a materiei, ne făcea să întrevedem în micimea de necrezut a ato­milor, un furnicar de elemente asemănătoare celor descoperite de astronomi dincolo de spațiile CoKâîm­­aate în cantna 4-a D. Edouard HEKRIOT

Next