Timpul, noiembrie 1946 (nr. 3276-3288)
1946-11-01 / nr. 3276
BVetKKȘVl ""-T Binds Sărind« Nfc U Redacția șl Administrația 3.05.44 m*F0IÍ* Tipografia 8^48^83 ABONAMENTE Jff Ia ta ri> , , la străinătate 1 1 Tariful Iu funcțiune de 3 lin? S8.QGO Iei convențiile postale internaționale funcționarii publici si pensionarii tel 13.OCO — pe 3 luni pintru bănci, «ocietăți «1 autorități lîo.GOO anual, cu toate diferenței unei eventual» majorări a tarifului- Abonamentele Încep la I «115 ale fiecărei tuni Ta« de tancare plătită la numerar cont. aprobării Mrecțiunei Generale P. T. T. Nr M286/5 Mai 193Î . Cont CEC. Poștal No. 1322 ■ Proprietan „SIMPUL" S. A B. înscrie sub fir. 302 Trib. fllivt 4 mm 3Q0 LEI Prevestiri Vranea a răcorit rîmbton, fie o săptămână o ploaie de toamnă cade pe tot cuprinsul țării, munții sunt acoperiți de zăpadă și prin unele părți au înghețat apele. De altfel și in Capitală, zilele trecute, am putut vedea, peste băltoacele făcute de ploaie, o pojghiță de ghiață prevestitoare a iernii care se apropie. Cum ne găsește această iarnă? Să recunoaștem că nu în cea mai încântătoare situație. Aprovizionările s’au făcut cu greu, dacă nu chiar deloc, atât din lipsa stocurilor masive, cari să asigure aceste aprovizionări, cât și din faptul că, brusc, alimentele, zarzavaturile, fructele și-au dublat și triplat chiar prețurile. Drastica lege de severă sancționare a speculanților, pare-se că nu-i intimidează de loc pe speculanți, acești șacali ai populației nevoiașe, mai ales. Am putea lua, pe rând, toate lucrurile indispensabile pentru iarnă, și vom ajunge la dureroasa constatare că ele n’au putut fi aduse în cămările și magaziile gospodăriilor. Lemnele excesiv de scumpe, transportul lor ele asemeni la prețuri de jaf au fost și sunt din ce in ce mai vârtos inabordabile pentru bietul cetățean cu o leafă microscopică față de costul lor. Petrolul se găsește și el cu greutate, Aragazul, la fel ca să nu mai pomenim de cartofii cari au ajuns 8000 lei kg. Brânza untul, laptele, smântână și celelalte produse lactate pentru cari Comisariatul prețurilor a fixat dii prețuri maximale, în pofida acestor prețuri oficiale se găsesc la prețuri triple de cum se vindeau astă vară. Fructele la fel. Care trebue să fie bugetul unei famili, spre a putea să și procure strictul necesar pentru a fi maritarea ei, când diferențele sunt atât de înspăimântătoare? Cum se descurcă oamenii? Iată o întrebare pe care ne-o punem noi, pe care și-o pune fiecare și pe cari trebue să și-o pună mai cu seamă cei responsabili să și-o puie și să treacă fără cruțare la măsurile ce se impun. Să se creeze organe represive care să sancționeze cu severitate lăcomia acelora cari, cu cei din urmă cinism, continuă să urce fără nici o rațiune de la oră la oră prețurile și să jefuiască populația. In special la pâine, unde unii brutari se dedau la adevărate acte de sălbăticie prin felul cum înțeleg s’o fabrice și s’o distribue. Este un apel pe care îl face populația—o populație de aproape un milion și jumătate de suflete — guvernului. Să se ia măsuri. Măsuri cât mai urgente de aprovizionare și de pedepsirea speculanților. Incorporarea contingentului 1941 Seria iiI-a se va prezenta la Cercurile teritoriale la î Decembrie a. I. Marele Stat Major face cunoscut că încorporarea seriei 3 a cruți contingentul de re1946, se va fiscs pe data de î Deceni serie (94. 2) La acea dată urmează a se prezenți, la, cercurile teritoriale de origini toți tinerii contr- 1946 (născuți în anul 1924) cari se mai află la vatră in afară de cei aflați lăsați la vatră de unități ca amânați medical sau clacați inapți pentru serv. militar la incorporarea Seriei I-ași a 2-a, cei trecuți in prisosul de contingent ca susținători de familie prin aprobări individuale date de Mărețe Stat Major cei amânați pentru studii in anul 1946/1917. ^TIPIE«!! GĂRI SE VOR PREZENTA LA CERGIURILE TERITORIALE SI In consecință se vor prezenta la cercurile teritoriale de origine, toti tinerii din dtg. 1946, din următoarele categorii: cei cari nu au fost chemați până în prezent la incorporare; nesupușii la incorporare din Seria I-ași, ria: tinerii lăsați de către unități la vatră prisosul de contingent ca debili din punct de vedere fizic, clasați serviciul auxiliar și susținători de familie, cei recrutați in absența precum si cei omiși de pe tabelele de recensământ .1 Transportul tinerilor de la vatră la careurile teritoriale se va face !» comune, în grupe, cu trenurile în circulație, în vagoane amenajate în acest scop, pe baza ordinelor de chemare emise de cercurile teritoriale. Tinerii contingentului 1948 cari se găsesc în categoriile celor cari trebue să se prezinte la încorporare sunt obligati să se prezinte la cercurile teritoriale respective chiar dacă nu primesc ordine de chemare. 5) Cei cari nu se vor prezenta în termenul legal (5 zile de la data încorporării) vor fi dați „nesupuși“ Si urmăriți conform legilor. LASAREA LA VATRA A CTCx. IMS 8) Oamenii din contg. 1945 și mai vechi cari am satisfăcut termenul de serviciu militar și cari se mai găsea încă sub arme vor fi lăsați la vatră pe măsură ce se prezintă la încorporare tinerii de. 1346 seria 3-a. 7) Tinerii recruți din contingentul 1946 cari nu au fost încorporați până în prezent și cari doresc a face serviciul militar la unitățile Diviziilor Tudor Vladimirescu și Horia, Cloșca și Crișan, vor face declarații cercurilor teritoriale respective, atunci când se prezintă la încorporare, arătând unitatea de voluntari unde doresc să facă serviciul militar 1 ÎNROLAREA VOLUNTARILOR 8) Odată cu încorporarea seriei a 3-a1 de recruți confr. 1946 se pot înrola voluntari numai la Diviziile Tudor Vladimirescu și Horia, Cloșca șI Crișan și numai din contingentul 1917 (născuți în ‘■anul 1925). Cei interesanți se vor prezenta personal ca cereri directe unitățite unde doresc si se înroleze ca voluntari, depunând totodată ți actele art. 114 din R. fi B. 1942,prevăzute de, a fost fixată durata stagiului militar Concomitent cu încorporarea seriei a treia a contingentului 194S — între 1__15 Decembrie a. c. vor fi lăsați la vatră, — după elan au anunțat forurile în drept — toți ostașii din contingen țele 1945 și mai vechi. Nu vor fi eliberați, însă, de sub arme ostașii din seriile I-a și a I-a ale contingentului, 1946, deoarece, după «mm se arată, durata stagiului militar a fost fișată la un an de zila. 8) Congresul Turismului Internațional din Londra Suprimarea vizelor de tranzit și ieșire din țară.-Ușurări în obținerea devizelor.- Hotărârile luate CONGRES — — UN INTERVIEW CU In cursul acestei luni s’a ținut, la Londra primul Congres Internațional Turistic de după războia. Au participat 40 de state, între care și România, care a fost reprezentată de d. dr. Fr. Sekulman, directorul Oficiului Național de Turism. In acest Congres s'a discutat posibilitatea reluării turismului internațional și înlăturarea piedicilor ce i se pun. S’au luat hotărâri importante care vor umple de bucurie pe triști. După cumplitul război care a distrus drumuri și a despărțit popoare, care a desorganizat viața oamenilor, reluarea traficului turistic este încă un pas pentru normalizarea vieții, înlâturându-se dificultățile pe care le-au de întâmpinat acei ce vor să se deplaseze dintr’o țară în alta. Cum despre acest Congres nu s’a aflat nimic în vălmășagul atâtor evenimente ne-am adresat d-lui dr Schulman, delegatul României la Congres, înapoiat în țară, și ne spare cum s'au desfășurat dezbatere și face rezultate s'a ajuns. Plin de bunăvoință, d-sa ne-a spus: ,— Congresul s’a ținut in marea sală din ,,Country Hall‘, Parlamentul local al Londrei, care se află peste drum da Camera Comunelor, în același salt, unde s’a ținut acum un an și jumătate Congresul Federației trondials a Siridicetelor. Dezbaterile s'au desfășurat într’o atmosferă de cordialitate, aștL etanșa de bine unor amfitrioni. Acis’au, întâlnit, ca intr’un conclav al lor, reprezentanții a 10 de națiuni, din toate continentele, strânși și invite la călătorii în țării, fer Bineînțeles că acești amfitrioni au discutat problemele primordiale cari se pun astăzi turismului internațional Și despre greutățile existente. Principala piedică, așa cum a susținut majoritatea delegaților, este aceia a obținerii vizelor de transit și rele de țțră din țară. Li s’a propus, pur și simplu, desființarea lor. Abolirea viselor Unii delegați au mers și mai departe, cerând abolirea tuturor vizelor și înlocuirea pașapoartelor cu simple carnete de identitate, conținând toate datele necesare identificării călătorilor. Mai mulți delegați, cari au întâmpinat dificultăți la obținerea vizelor și a devizelor necesare deplasării lor la Londra, au propus soluțiile practice, făgăduind că vor stărui pe lângă guvernele lor să obțină ușurări pentru vizitatorii străini. Cum obținerea devizelor este una Comis «Mare ]n pagina 4 a Dr. DR. SCHULMANN, DELEGATUL ROMANIEI LA Vasul britanic „Queen Elizabeth“, «re a plecat la 16 Octombrie în prima sa călătorie transatlantică de după războiu- 0 tip scrie laelastică și ireală Sin țara Aurului Am fost într’o fantastică și într’o ireală călătorie! In patrulaterul aurifer al Munților Apuseni ochii noștri au văzut infernul. Coborâți la mari adâncimi in prăpăstiile de aur ale Pământului, am trăit secete din viața intensă, necunoscută a oamenilor stranei din uzine. Am put ințelege duritatea de stâncă a locatarilor acestor munți și izbucnirea marilor răscoale de aici, dealungul veacurilor. Unul Intre aceștia s’a apropiat de noi. Drumul spre aur are un caractor de la vni. De la Turda unde mijloacele rapide ale civilizației »e au adus călătoria devine lentă, misterioasă. Da-ine „moșcănită“ au aflat, in autobuz»» spre Turda, de la o elevă din Cluj ai cărei ochi mari erau adumbriți de cozorocul șepcii. In gara orașului, dincolo de lnrile normale ale căi ferate, se află izolate ca pentru un joc de copii, drumul îngust al trenului munților. Staționează aci câteva vagoane jucării pentru evidențierea mai puternică a glumii. Ti se pare aproape imposibil ca cineva să între în acest :ar al piticilor căutători de aur în abisurile munților. Și totuși vagoanele, — trenul acesta este singurul la care mai există vagoane clasă ca înainte de războiu, — sunt pline de o lume gigantică de guliveri, moțul Gherman Dumitru din Câmpeni, având cincizeci șincuă de ani și ochii albaștri ca cerul, întâlnirea noastră cu primul mor avea să ia caracterul unui simbol căci în sufletul său am putut desifra talia inimii oamenilor munților. Dela el ami înțeles de ce aci s’au întâmplat în secolele XIII, XIV și XV acele tumultus rusticorum, dece pe „Horia nu l-a îngropat nimeni și sufletul lui sboară pribeag și astăzi într'unul din vulturii Carpaților.“ Gherman Dumitru căzut prizonier la Ruși în războiul mondial trecut a fost printre Românii care și-au pus brasada roșie de luptător în armatele revoluției El a luptat împotriva Cazacilor albi la Rostov pe Don și în contra Albilor la Astrahan într'o bătălie de patrusprezece zile. De acolo de pe Volga, spune el, „ s’au ridicat gloatele spre soare pentru o viață mai bună. S’a întors din imensitatea Rusiei cunoscându-i bine limba și cu ochii arși de noua vedere asupra lumii. In munții lui, Gherman a așteptat mereu. In timpul războiului acestuia el spunea că pe Rusia nu a bătut-o nimeni și nu va bate-o în veci iar acel care acum și-o râde de cel mic va fi vas de steaua lui! In data de 23 August al a văzut începutul adevăratului războiu: „Să dăm to cap Neamțului striga „bătrânul“ mânios de a nu mai putea pleca la luptă. Au plecat în schimb cei trei copii ai ei. MîCăniți. Acuma Gherman Dumitru este liniștit. El știe că vântul, a început răscolitor și că marea lui adiere schimbă fața pământului. In timpul acesta după două ore de așteptare a apărut „mocănița". Locomotiva trenului piticilor poate fi împinsă cu mâna dar ea este totuși o fidelă reproducere la soars 1/5 a mastodonților feroviari, îmbufnată, tușește, sforă’e, strănută, gata de plecare. Noaptea trecută rămăsese în pană, pierdută undeva în munți mai multe ore iar acum dorea parcă o reabilitare. Conducătorul unui asemenea tren nu putea fi decât alt topil mai mare. Este Tudor Pamfil de 12 ani care mai va îngădui pe drum să oprim trenul pentru fotografiere în colțurile cele mai pitorești. Un fluier scurt și încet plecăm spre singura poartă care deschide Țara Moților Încercuită de munți, aceia a Arieșului. Acest rău năvalnic în primăvară ar merita o carte ca aceia a lui Arcoux sau Geo Bogza. Pe valurile lui au venit toate ecourile claustratei țări apele lui repezi au purtat furtuna răscoalelor. Alături de el, tovarăș de totdeauna este singurul drum de pătrundere în inelul de aur al munților, ce a despicat adânc înălțimile munților Apuseni. La dreapta drumului de fier se profilează acum calmele înălțimi ale Bihorului. Cheile Turzii sunt ca o uriașă despicătură de sabie la orizont. Trecem încet pe lângă gări al căror nume amintește prin rezonantă de munți sau de ape: Buru, Vidolin, Sărcina, Bistra. In drep-G Mi între'8 in padina 3-a C* Uneau 5t județul *rges.s’a inaugurat zilele trecute fabrica de ehe ^restes „23 August'S ; șarm EXPRESUL VIENA BUCUREȘTI a fost pus In circulație VIENA 30 (Rador). Expresul Viena-Budapesta a fost pus Marți in circulație, pentru a circula de trei ori pe săptămână, între Viena- Budapesta-Belgrad-Bucuresti, în continuarea liniei expresului Arlberg. Sunt în curs negocieri cu Cehoslovacia, pentru reluarea traficului de călători între Viena și Praga, IN CORPUL ZIARULUIî ■ O sesiune excepțională pentru elevii paari Soiki ET’s, P Declarat MlejfMul Moto- Adora STRADA LOVINESCU de Petru Comarnescu Duminică s'a dezvelit placa comemorativă pusă pe fațada casei din Bulevardul Elisabeta 95 A, unde a locuit in ultimii ani criticul E. lovinescu, redactându-și cărțile sale și ascultând cu o îngerească răbdare lectura atâtor « manuscrise» de valoare inegală, pe care scriitori consacrați ca și începători veneau să i le citească. Astfel de plăci comemorative își au rostul, făcând pe trecătorii grăbiți din dinamicul nostru București să se oprească o clipă din viersul lor rapid și să mediteze asupra unei vieți de cărturar închinată artei superioare și gândului către valorile eterne. E bitte ca generațiile ce vinŭă vadă, datorită inscripțiilor, locul unde s’au ținut ședințele junimii și a trăit Titus Maiorescu (pe strada Dimitrie Sturdzd), locul unde a pictat atâtea flori tn cameral de suferință pictorul Luchian (pe strada N. Bălcescu, fostă primăverii), locul unde in ultimii ani a scris și însuflețit producția literară criticul E. Lovinescu- E bine, chiar dacă oamenii aceștia nu s'au născut în aceste case și o bună parte din activitatea lor au desfășurat-o locuind in alte părți. (Pentru Lovinescu era mult mai important sediul din str. Cămpineanu, unde a locuit vreme mai îndelungată și unde cenaclul său fusese și mai rodn!t.)). Dar amintirea unor astfel de creatori ar trebui statornicită și prin alte modalități, tit afară firește de lectura operii lor și de prezența lor în cursurile liceelor și universităților. E bine ca străzi să le poarte numele și, de aceea, ami salutat toți, cei care eram ă" țață la solemnitatea de Tmmun că, vestea dată de reprezentantul d-lui Primar General al Capitalei că una din străzi va purta numele de £ Lovinescu. Când avem atâtea artere principale, purtând nume de oameni inexistenți ca valoare și se semnificație său tn orice caz, mai puțin creatori decât artiștii și criticii, e bine ca măcar o străduță întortocheată sau lăturalnică să poarte numele criticului și animatorului. Idealul ar fi ca străzile orașelor noastre să dea mai mare importanță creatorilor, dar la aceasta nu se poate ajunge dintriodată. Dacă un strein ar judeca importanța oamenilor după importanța străzilor ce le poartă numele, desigur că ar putea crede că ! Fache Protopopescu a fost mai însemnat decât Eminescu, Brezoianu mai important decât pictorul Grigorescu, o oarecare Zoe și un oarecare Alexandru mai însemnați decât pictorul Andreescu sau decât criticul IbrăUeanu, care nici nu știm dacă au străzi cu numele lor, cum desigur nu au nici Gherea, Zarifopol, B. Fundoianu, ca să nu vorbim de Enescu și Brâncuși- artiști in viață, deși marilor genii li s-ar putea, in viață fiind, acorda privilegiul de a-ți vedea o stradă purtăndu-te numele, așa cum se face uneori cu oamenii politici sau cu militarii excepționali Gherea, Ibrăileanu, Zarifopol au fost tot atât de însemnați pentru cultura români cât și Lovinescu. E bine ca străzi din București și provincie să le poarte numele, amintind, măcar sonor, de existenta lor. Iar in provincie, străzile ar trebui să-și aibe plăci indicatoare cu numele întreg al celui pomenit și urbanistic. La Iași sunt străzi cu numele de Carp, Codrescu, Buzdugan, neștiind uneori la ce personalități se referă aceste nume. Mai multă atenție și sistematizare in opera de venerare obștească a creatorilor țării nu ar strica. W!——" 1 HI.............. sssssssm Destindere în urma Internaționala declarațiilor Generalissimului Stalin WASHINGTON SO (Rader), nmite narațiile generalissimului Stalin eS Uniunea Sovietelor nu posedă bomba atomică, că va fi nevoe de aproape șapte ani pentru reconstruirea regiunilor devastate din Uniunea Sovietelor Și că forțele sovietice din Europa se ridică in total numai la 60 divizii, ele urmând sfi fi reduse In curând la 1O, au contribuit in mod direct la o destindere importanță a încordării americano-sovietce, mm sânt de părere cercurile diplomatice nordamericane din Washington. In așteptarea unei declarații oficiale, personalitățile autorizate de la Washington cred că, indiferent de multiplicitatea problemelor ce rămân a fi rezolvae între Statele Unite Și Uniunea SoAstele, declarațiile generalisimului Stalin sunt un factor importări pentru o mai bună înțelegere internațională, SOARELE răsare 6,51. Apune 17,7. LUNA nouă ziua 7-a. JUPITER în conjunctie cu soarele CERUL senin in Ardeal In restul țării neguri ți ploi. Sffieri I Noemme 1940 ~A*BUL X No. 3275 " SAU PRELUNGIREA DESBATERILOR SECRETE DIN CAMERA AUSTRIACĂ BE LONDRA 31 (Radio). — A seară au luat sfârșit la Viena *«■*>■tarile secrete care au durat două zile la Camera austriacă. S’a adoptat ispas imitate o rezoluție la care se cere restabilirea libertăților și independența Austriei, repatrierea prizonierilor de războia și a persoanelor strămutate, precum și admiterea Austriei în organizația Naticunilor Unite. CONSULTĂRILE POLITICE DE LA ATENA II LONDRA 31 (Radio), anunță din Atena că primul ministru Tsaldaris continuă consultările politice in vederea lărgirei bazei tmuvernului elen. Secretarul regelui d Rnsetn, a ficat demersuri mainage, intreținându-se cu fostul regent Damaschinos, ți d-na Sofulis și Zenas. Se declară că toate partidele pe Wee, intre care ți partidul monarhist, sunt pentru o nouă consultare populară. Foștii prim miniștri Papandreu> Venizelos si Canelopulos cer formarea, unui guvern prezidat de o persoană extra-parlamentară (mitropoitul Daataschinos) In timp ce fostul premier Sofulis, se consideră indicat a prezida un guvern de uniune naționali. , PUNCTUL DE VEDERE BRITANIC CU PRIVIRE LA ADMINISTRAREA GERMANIEI B BLOSTRA 31 (Rada). — Raspunzând in numele guvernului ca prim telul desbaterii asupra situației internaționale care a avut locuri in Camera Lorzilor. Lordul Cancelar a declarat că Germania trebue dezarmata astfel încât să nu mai poată amenința pacea mondială. E necesar in acelas timp să se dea Germaniei posibil catea de a întreține singură econonicește, căci In caz contrar întregul standard de viață al Europei se va resimți Dar.S nu se realizează unitatea economică a Germaniei, acordul dela Potsdam va trebui revizuit ! Lordul Cancelar a mai declarat că Marea Britanie nu va tolera micșorrea teritoriului Austriei. PROTEST ALBANEZ LA LONDRA ÎMPOTRIVA INTRĂRII UNOR VASE BRITANICE DE RĂZBOI IN APELE ALBANIEI , dra ® ® LOSDRA 31 (Radio). Guvernul albanez a protestat eri la Conmpotriva pătrunderii neintărdate a unor oase de războia britanice in apele teritoriale albaneze in ziua de 22 Octombrie când două gătoare s’au lovit de mine, fiind grav avariate. .Yatez arată că in acea distruzie pase de războiri britanice au intrat fără autorizație în apele albaneze, violând suveranitatea Albaniei. Guvernul albanez a adresat o telegramă d-lui Trygve Lie, secretarul genaral al O.N.U-lui, prin care protestează contra pătrunderii unor vase de războia britanice tn apele albaneze. " ' Plângerea albaneză mai arată că avioane britanice zboară fără autorizație deasupra teritoriului albanez. MORȚI §1 RĂNIȚI IN URMA ATENTATELOR DIN PALESTINA BE LORDRA 31 (Radio). — Soui atentate cu bombe au fost săvârșite dr in Palestina. In apropiere de Ierusalim, două autocamioane cu soldați britanici au fost aruncate în aer de mine 3 soldați au fost omorâți și 13 grav răniți. 3 bombe au făcuti explozie tn gara Ierusalim, provocând importante pagube materiale Bombele au fost plasate de extremiști evrei, care le-au adus tn două taxiuri protejate de mitraliere. In apropiere de Tel Aviv, 2 soldați britanici au fost răniți. * in centrul Ierusalimului s'a descoperit un depozit secret de arme. Interzicerea circulației a fost extinsă la Ierusalim de la ora 13 până la 7 dimineața. ________ _ _ Dejun la Moscova în onoarea Patriarhului României MOSCOVA 30 (Rador) — Corespondenta! Agenției RADOR transmiți: D. Oh Karpov, președintele consiliului pentru chestiunile bisericei protoslavnice ruse de pe lângă consilului - miniștri al URSS , oferit la 29 Octombrie la sediul consiliului, un dejun in cinstea IPSS Patriarhul Ncodem al României si a intregei delegații însoțitoare. Au luat parte Patriarhul Alesei, Mitropolitul Nicolae al Moscovei, Episcopul Serghie al Odesei, Prrscopul Ieronim al Chișinăului, precum si alți reprezentanți ai biseriiei ruse, d-nji Beliosev, loctitorul președintelui și Blinov, vicepreședintele consiliului pentru chestiunile bisericii ruse profesor Iorgu Iordan ambasadorul României și alte personalități. D Karcov, luând cuvântul, a insistat asupra Însemnătății vizitei IPSS Patriarhului Nicodem pentru legăturile dintre cele două biserici și cele două popoare și a închinat pentru șeful bisericii române. IPSS Patriarhul Nicodem, răspunzând, a suscitat vechile legături de pristesie dintre cele două biserici și țări vecine. legrâturi întrerupte un moment prin amestecul unui dușman comun, dar reluate la urma actului de cure] al Maiestății Sale Regelui Mihai. IPSS Patriarhul a Închinat apoi în sănătatea marelui conducător al Uniunii [4* vierice Generaliss’mul Stalin La acestea, d Kareev a toastet pentru Maiestatea Sa Regele Mitcii și pentru primul ministru român dr. Petru Gro»Au mai vorbit părintele Vasca, secretarul general al ministerului cultelor, Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei care a exprimat recunoștința transilvănenilorr față de guvernul sovietc pentru anularea dictatului de la Viena, și Patriarhul Alenei al Moscovei care și-a exprimat. bucuria pentru prima viztă a unei delegații ’soralti prelați români in Uniunea Sovietică. * Masa a avut loc Într’o atmosferă de prietenie sinorg ( ERA ATOMIC de EDUARD HERRIOT fost prim-ministru al Franței Conferința Păcii, deși interes problema bombei atomice bomb safilă și plină de surprize muină diversele combinații poli—— —— .—Z,Z 14—» tic.« Are loc o cursă de viteză în care o parte din umanitate poate servi drept prețne-a prezentat totuși decât un aspect superficial al realității. In afara conversațiilor fertile in incidente, s'au petrecut sau se pregătesc fapte care vor decide de viitorul omenirii, într'o epocă in care șefii militari iși păstrează autoritatea datorită recentelor servicii aduse. Și Germania, eterna necunoscută, primejdia ce o reprezintă o țară a cărei tăcere nu trebue interpretată ca o acceptare a instrângerii suferite, comrdică o situație având ca aparență numai elementele exterioare. Dar nu numai lumea materială a fost tulburată și riscă de a mai fi de către recentele descoperiri. Acum 10 ani, marele Jean Perrin, punându-și la punct lucrările despre atomi, descria această lume a electronilor influențați de un element infim, după cum soarele influențează evoluția planetelor, stabilește legătura între descoperirile sale și teoriile filozofilor heleni, prevederile lui Democrit din Abdera, poemul veșnic actual al lui Lucretius. N auzim explicându-ne că Universul material, în prodigioasa sa bogăție, reprezintă un tot format din elemente identice, calmul aparent al unui fluid e o iluzie a simțurilor noastre, dar în realitate înseamnă agitație dezordonată și continuă, albastrul cerului se datorrește structurei discontinue a materiei, ne făcea să întrevedem în micimea de necrezut a atomilor, un furnicar de elemente asemănătoare celor descoperite de astronomi dincolo de spațiile CoKâîmaate în cantna 4-a D. Edouard HEKRIOT