Timpul, decembrie 1946 (nr. 3302-3314)
1946-12-01 / nr. 3302
M BiS|U ȘI A OUINISTR A CIX etCCKSȘTl, _ Strada Säriadu Nr. U TELEFON; Tipografia fi. 4 St.98 ABON4SH.V U (d (art ) 3 terci S8,000 fes Io «trăloătale i Tariful In funcțiune de convenții]* poștale Internationale Funcționam publici si pensionari Le* In.OtXi — pe 3 luni Pentru bănci, sncheiați și autorități iStIOOC anual, cu plata diferentfei unei eventuala majorări a tarifului Abonamentele încep la 1 .115 ale fiecărei ani Taxa de trancare plătită in operar cor.t , scării Direcțiunei Generale P. I . Nr. Sovxs S Mai 1835 Cont CEC Postal No. 1321 Proprietar: ,,TIMI’ l'L' s An înscria sub Nr 202 Tubliffe Redacția și Administrația 3.0JS:444 PAGINI 300 IEI «I Mikmmiik ATOMICA de BADEA lâAHI&ESCU in dimineața aceea de vară, când văzâfihu! Hiroshimei s’a dezagregat sub prima explozie atomică, a trecut mai bine de un an Dar nici unul din cetățenii modești și anonimi ai lumii cari alcătuesc carnea de tun a oricărui război, nu știe astăzi mai mult decât atunci despre acest nou fel de moarte, întrebuințată cu o ciudată parcimonie, bomba atomică pare să nu-și fi devorat mou toate victimele la care are dreptul. Căci armele nu se demodează, ele se aiurează de sânge Și cum un omenire este întotdeauna destul tzrul, băneața, care ucidea individual și prea aproximativ, au cedat locul dinamitei, tancului avionului cu douăsprezece, guri de foc, mitralierei electrice* cu șase mii de gloanțe pe minut. Dar se pare că nu este de ajuns. Acastei mijloace aproape loiale de omor în massă li se substituie altele, incontrolabile și nelămurite, implacabile și exacte in misiunea lor, ca o tornadă pe ocean și ca ascuțișul promt și nemilos al trăsnetului. Misterioase iradiații pe care trupul, rămae In imperfecțiunea primară de a se »»Ara, nu le ține pîstr”’*' decât odată cu moartea; subtile infiltrați celulare c are , modifică și va!lti!7W4 sig.mțF'fi'’' in aerul total limpede pe care bomba l-a sfâșiat o clipă; dela pâlc și familie, moartea se întinde peste străzi, orașe și ținuturi, intr’un metodic apocalips care devorează totul și care are discreția de a nu lăsa pete roșii. Este, poate, destinul omenirii acela de a-și pregăti științific pieirea definitivă, perfecționând grabnic mijloacele de suprimare dar întârziind să te perfecționeze și pe "el" de ap», iar«- c- «ra bombei *f«-• —-o, medicina nu știe încă să înlăture elanul a«»idipa» d* R* »a rămas la sare amară, clește și cuțit iar penicilina ni se pare o providențială minunăție, care s’ar fi potrivit de font cu mijoacele de omor ale evului mediu. Se cere de pretutindeni dezarmarea atomică: unii o văd sub aspectul unei înarmări atomice generale, alții sub acela al distrugerii stocului existent de bombe, paleative, amânări. In prime, ipoteză nu s-ar putea obține niciodată garanția că unul din deținători n’ar găsi, la un moment dat, destule, justificări pentru a deslănțui —•‘•««•Henmî •, iar într'a doua, e lesne de presupus că cine a gustat din suprema dominație pe care o conferă posesiunea câtorva bombe, nu ști să și se procure la nevoie. Cât despre distrugerea formulei, ea ar fi utopică și inutilă: știința a ajuns în acel stadiu dialectic când o formulă veche va putea fi neîndoielnic înlocuită printr-una nouă. De vreme ce pe înțelepciunea și solidaritatea oamenilor nu se poate conta, nu ne rămâne să nădăjduim, în ignoranța noastră, că va fi fost poate vorba de niște simple plesnitori... . NOtli PHIMIJIH HIKMANUIL INI FAIA AN DEPUS n. s. Biofili um a fost remaniat guvernul. Partidul național popular și național - țărănesc (Alexandrescu) nu fac parte din cabinetul remaniat Consiliul Politic al Blocului Partidelor Democrate comunică: Vineri 29 Noembrie a. c„ la orele 18 a avut loc o conferință a reprezentanților tuturor partidelor din Blocul Partidelor Democrate. Conferința a fost prezidată de d. prim ministru dr. Petru Groza, președintele Frontului Plugarilor. Conferința a luat în desbatere situația creiată prin rezultatele obținute in alegerile dela 19 Noembrie a c. Ca urmare a schimburilor de vederi cât și a desbaterilor, conferința a ajuns in unanimitate la hotărârea regrupării guvernului in următoarea formă. Președințile Consiliului dr.Miniștrii d. Dr. PETRU GROZA (Frontul Plugarilor) Vice Prendinte al Consiliului de Miniștrii si, GH, TAT AR ESC!!, (P. M. L.). Ministrul Afacerilor interne: d. TEOHARI GEORGESCU (P.C.R.). j Ministrul Justifiei: d. LUCREȚIU PATRAȘCANU (P. C. R.) Ministrul Economiei Naționalei •!. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ (P. C. N.). Ministrul Comunicații Ier* ti» Profesor Inginer N. PROFIRI (P. C. RJ. Ministrul Editc»ției Naționale: d. ȘTEFAN ¥ ÎM TEC (P. S. ».). Ministrul Muzeiil Asigurărilor Sociale! d. LOTAR RADACEANU (P. S R.J. Ministrul Minelor și Petrolului! J. prof. TUDOR IONESCU (V. s. R . Ministrul Afacerüoi Străine; d. GHEORGHE TATARESCU , P. v. / d. Ministrul Finanțelor, d. AL. ALEXANDRIN (P. L.) Ministrul Lucrărilor Publice; d. GH. G. VANTU (P. X. L.). Ministrul Artelor, d. ION PAS (P. S. D.). Ministrul Agriculturii și Domeniilor, d. Prof. TRAIAN SAVULESCU (Frontul Plugarilor). Ministrul Cooperației: d. ROMULUS ZARONI (Frontul Plugarilor). Ministrul Informațiilor: d. OCTAV LIVEZEANU ( Frontul Plugarilor). Ministrul Cultelor: d. RADU ROSCULEȚ (PXL) Ministerul Sănătății: dna Dr. FLORICA BAGDADAȘAR. Minivarele Reaboíu: d. General de Armată LASCAR MIHAIL. SUBSECRETARIATE DE STAT Președinția Consiliului de miniștri: «I. EMIL BODNARAȘ (PC. R.) ‘Ministerul Afacerilor Interne: d-nii: ION BURCA (P S. D.) și MARIN FLORESCU (PN. L ). Ministerul Economiei Aution’.a e: d-nii: l. GH. MAURER (P C. R ). BUCUR SCHIOPUL : autul Piia?vilor) Ministerul Educației Nationale: d-nii: MIRON NICULESCU (P. S. 13) și CONSTANTIN TUNGANEANU (P. j N ) .■ Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale, în lotul P C.R. Ministerul Agriculturii și Domeniilor <1 CONSTANTIN AGIU Frontul Plugarilor. Ministerul Comerțului, d. ION .CIOLAN fP. N .). Ministerul de Războni, d general de divizie adjutant P. D ' AIACEANTA. Naționalitățile în lotul Frontul Plugarilor. Conferința reprezentanților Blocului Partidelor Democrate a luat net cu deosebită satisfacție de declarațiile reprezentanților Partidului Național Popular și Partidului Național Țarănesc (Anton Alexandrescu) că, deși nu pot participa la guvern, portofoliile oferite acestor partide considerându-le a fi in disproporție cu forța lor politică, totuși rămân în întregime solidare cu Blocul Partidelor Democrate, sprijinind prin grupul parlamentarilor lor opera guvernului de sub președinția d-lui dr. Petru Groza până la înfăptirea Platformei Program a Blocului Partidelor Democrate. Reprezentanții partidelor Național Liberal, a Frontului Plugarilor, Comunist Român și Social Democrat au făcut declarații unanime de sprijinire totală a guvernului de sub președinția d-lui Dr. Petru Groza, și de menținere a Blocului Partidelor Democrate, unica forță chemată a înfăptui în totalitatea sa Plafoma Program. E prim ministru Dr. Petru GROEA D. GHEORGHIU-DEJ ministrul economiei naționale PHEory H. GÎNU U.R.S S. în 1946 PRIN PALATELE ȚARILOR DIN KREMLIN Saloanele 'mîpar'iata Capele!© tar tor. Sala cu arm ©. Huîsul tronul îor. sala Presid umy u Suprem și a Prei’digmy!«' U.R.S.S Palatele splendide ale țarilor de odinioară, ridicate lângă aceste m »ai puțin splendide biserici și între zidurile groase și înalta ale estoniei Kremlinului, sunt astăzi niște uluitoare muzee prin conținutul lor de opera de artă, bogății și vestigii ale epocii țariste. Tot sel sa afli instalat astăzi Sediul Sovietului Suprem și al Sovietului Uniunii Republicailor Socialiste Sovietice, așa cum ne indică și placa de marmoră la intrarea in palat, și masive majuscale de aur. lîând pn rând, țari cari au domnit în Rusia au mărit și au umplut de bogăție palatele ridicate pe locul unde erau — pe atunci — construite casele de lemn al" Jobili'or SĂLILE IMPERIALE O servă enormă și dreaptă de marmoră ne întâmpină din vestibul. In teonul scării se așteaptă Țarul Alesxandru a III l-a, înconjurat de boerii de a Itădată. Prima impresie e u:’ te irc. Am avut senzații ca impsul Tablou al lui liga Benin, pus pe peretele din f-U scării, ezit Ins*«! grupul natural de oameni ș; țar. In grup undeva in stafete lui. n? arată ghidul j! putemi vedea chiar pe Repin» rare sa firșcasi turn hir schițe pentru r.re.st tabiet. I'er mi avem timp să admirăm prea mu?' Grîriile aurite. inr.nsile ras te ■«•ista înalte de ? -3 mete tapițeria, de biocarti, colonadele de rai,raiuri, ns uluiesc. Călăuza ne introduce, rând pe rând, în vestele sa■^...î*îâi faip £ !îî ca»In ® £=a O vedere a palatului din Kremlin de pe podul peste Mosova. ) cori a fost remaniat guvernat De la început este necesară o precizare: nici o clipă nu a fost scrb de demisia guvernului, sau de formarea unui nou minister. Cabinetul prezidat de d. dr. Petru Groza a suferit numai o remaniere, în conformitate cu rezultatul alegerilor și cu nevoia ’ concetării cabinetului în locurile rămase vacante. Reconstructireabinetului Groza s-a putut face în condițiuni perfecte prin înlesnirea dată de partidul național popular și partidul national țărănesc (Alexandrescu) care s au retras din sfuțeni pe motivul că li s‘au atribuit mai puține portofolii decât au avut înainte, rămânând însă mai departe în Bloc până la desăvârșirea Platformei. Astfel, cele patru mari partide care compun guvernul și-au împărțit portofoliile în mod egal Comuniștii au patru ministere: economia națională, comunicațile, internele și justiția și trei subsecretariate de stat la economie, muncă și Președinție- Socialiștii: munca cu asigurările sociale, educația națională, artele și minele și petrolul, iar trei subsecretariate la economie, interne și educația națională. Liberalii: externele, lucrările publice, finanțele și cultele iar subsecretariate de stat la interne, educația națională și cooperație-Frontul Plugarilor, Președinția, Cooperația, Informațiile, Agricultură și trei subsecretariate la economie, agricultură și naționalități. Mai care de obsesvat că fiecărui partid din Bloc i s-a rezer-Continuare in pagina 3-a m Ilin otărită, pe semne, să facă — sau, acolo unde e cazul’ sa desăvârșească educația muzicală a abonaților săi, cu chstanța plătită la zi, Societatea de Radio și-a luat de multă vreme, nobila sarcinii de a ne lua — cum s’ar zice din pat — cu ceea ce In programul radiodifuzat se cheamă,muzica dimineții". Muzica aceasta formează un capitol aparte, care nu prea ne dă pace, de vreo câtva timp. Dacă ai răgaz, înainte de a porni în oraș după treburi — gândind că oricum vei pierde destulă vreme în stafie, până ce să iei tramvaiul — și deschizi aparatul de radio• ca »« afli vești de ultimă oră, nu va trebui să aștepți mult ca să te simți prins — e drept avertizat — în plasa unor melodii cari fac parte din ceea ce — cum am spus se cheamă,muzica rfmineții”. " — Uneori, plăcile puse își ating scopul. Muzica difuzată — vioaie, sărtăreață, antrenantă, — am zici chiar optimistă, creiând o stare de bună dispoziție atât de prielnică omului care pornește la lucru. Nici ceartă un tramvai, nici acrează debirou, in atelier, la slujbă în genera Alteori, insă, muzica « parcă anume pusă ca să fi vie nu știu cum, de dimineață, pe nemâncate. Te ia eu plictis3 se agață de tine cu sdcâieli și, când izbutești s’o pornești spre treburi, ți e gândul la frazele muzicale și cam la ce ar fi voit compozitorul să spună posterității, prin intermediul nemuritoarei sale opere. Alteori, ăsta, e destul de des> din păcate, — și în loc ca ziua să înceapă sub semne surâzătoare te pomenești pornind pe stradă stare de adevărată melancolie într’o care ăsta să fie rostul ,,muzicii dmineți’’ ? iii* ----------------------------------- Pedeapsa cu moartea pentru speculanți în Ungara BUDAPESTA 23 (Rafter). — «Lege» marțială economică, prevăzând cd minumarea la moarte a tuturor persoanelor vinovate de scumpirea prețurilor de bunurile fie primă necesitate, a fost adoptată Vineri de consiliul de miniștri maghiaar în urma intervenției comitetelor orășenești socialiste și comuniste din regiunea Buda» STATUE UNITE POSEDA 9« BOMBE ATOMICE Earu! Daily Express a publicat într-un număr recent preciziuni, pe cari le declară autentice, cu privire la caracteristicile bombei atomice, despre care scrie că ar fi iun«? de 7,sa metri și că ar conține 180--«vreo 4â-18 kgr.) de plutonium repar finit în două lingouri, plasate la cele două extremități tubului. Propagarea fix exterior a radiațiunilor periculoase ale plutoniumului a fost citată pr n cămăși groase de plumb, că V se datorează marea greutate a lbi»bs?. In momentul lanătii, căderea bombei este întârziata d fi d uâ. parașute cu ancore flotante. Articolul in chestiune este semnat de d. Champman Pincher expertul in chestiunile militare al ziarului și este ilustrat de o schemă în care se arată mecanismul bombat.Schița c arată in forma unei trpici marine, prevăzută cu patru nuci arici-carp Autorul socotește că Statele Lute fabrică șase bombe atomice, pe Urnă. Dacă se ține tont fie cele două bombe lansate asupra Japoniei și celelalte două cari au servit la experiențele a«la Bikini, America posedă ar un stoc de 86 bombe atomice. Un purtător de cuvânt al misterului de război al Statelor Unite citind articolul din ..Daily Krv’° și decin ! că ..piștii'. .!» revelații auriv b .n. br. atomice nu pot fi .decât balom» ' da încercai'ruinat» pentru a citn.să ..ste r»acțiune. Statelor Unite". Purtătorul de cuvânt reamintești» da "Citația făcută la Casa A11-a. lup care nici o bombă atomică n'a fost trimisă"" în Anglia și subliniază că nu ește posibil în aceste comițiuni la ziarul să poată obține reformația piaoni sau .asupra acestui subiect care rămân hibă ■»A seset absolut. ■M* .vr. Puretatea I Datam. 1941' ARL'L X - Noa 33012 “ SOARELE răsare 740. Apri 1049. LuffA nouă ultima zi-CERUL inourat Temperatura staționară. Tendință de prelungire a toamnei in Decembrie. Manea liniștită. i•"i DEMOBILIZARĂ UNOR TRUPE SOVIETICE DIN GERMANIA BB BERHN 30 (Radio). Din cauza demobilizării unor efective din zona sovietică de ocupație din Germaniei toate vagoanele de mărfuri din această zonă au fost rechiziționate de autorități pentru 5 zile. Ar fi vorba de evacuarea a 6 divizii și 4 brigăzi, din Taranjia și Saxonia. GUVERNUL AMERICAN PREDĂ STATELOR BALCANICE FLOTA DUNĂREANĂ ■U LONDRA 30 (Radio). Conform hotărârii late acum câteva săptămâni de Guvernul Statelor Unite, autoritățile americane de ocupație din Germania și Austria au predat Ungariei 184 vase fluviale staționate pe Dunăre, care aparțin acestei țări și fuseseră capturate în timpul războiului. În celaș timp, au fost identificate 161 vase fluviale aparținând Iugoslaviei, care vor fi înapoiate în cel mai scurt timp. Cehoslovacia va primi 25 vase. Nu au fost până acum identificate 16 vase fluviale. CONSECINȚELE GREVEI MINIERILOR AMERICAN ASUPRA INDUSTRIEI DIN EUROPA BE NEW YORK 30 (Radio). In urma grevei generale a minierilor americani pierderile Europei occidentale sunt evaluate la un milion de tone cărbuni lunar. Industriile italiene au primit ordin de a-și reduce producția la jumătate. In Franța, numeroase uzine au fost închise pe 5—6 săptămâni pentru a se economisi cărbuni. CONSTITUIREA UNUI GUVERN DE LARGĂ CONCENTRARE IN GRECIA B M LONDRA 30 (Radio). — Agenția „Reutern anunță din Atena că primul ministru Tsaldaris a convocat aseară un consiliu de miniștri extraordinar. Se anunță că Tsaldaris a luat contact cu fruntașii opoziției in vedearea constituirii unui guvern de largă concentrare. Șeful guvernului a avutlungi întrevederi cu șeful partidului liberal Sofulis și cu fruntașul liberal Bendis. Noul guvern ar urma să fie prezidat de Tsaldaris sau de Sofulis. In cazul când se va ajunge la un acord ca noul cabinet să fie prezidat de Tsaldaris, Sofulis va fi vice-președinte al consiliului. 114 CRIMINALI DF. JUDECAȚI DE TRIBUNALELE RĂZBOI NAZIȘTI VOR FIOLONEZE ■ B LONDRA 30 (Radio). — Ere au fost predați autorităților SO»perioare poloneze 114 criminali de război naziști capturați in zona americană de ocupație din Germania. Ei urmează să fie judecați de tribunalele poloneze, fiind acuzați de masacrarea a sute de mi de persoane. Printre ei se află și fostul șef al poliției din Danzig și fostul șef al poliției din Cracovia. Învinuiți de o serie de bestialități . AGRAVAREA SITUAȚIEI INIRAPIEE LONDRA 30 (Radio). — Primul ministru persan Kavath Sultaneti a telegrafiat guvernatorului din Azerbaidjan că deputății care vor fi ateși i, această provincie nu vor fi autorizați să pătrundă în parlamentul din Teheran in cazul când trupele guvernamentale vor fi împiedicate de a intra în Azerbaidjan pentru a supraveghia felul cum se fac alegerile generale. Se anunță in acelaș timp că populația din Azerbaidjan lucrează în mod febril la fortificarea frontieră pentru a împiedica pătrunderea trupelor guvernului din Teheran. PREȘEDINTELE TRUMAN DESPRE REPARAȚIILE CARE VOR FI IMPUSE JAPONIEI ■ ■ NEW YORK 30 (Radio). — Președinele Truman a făcut ou declarații asupra reparațiilor care vor fi supuse Japoniei. Reparațiile vor fi foarte severe, pentru ca Japonia să nu mai poată face un războiu de agresiune. Astfel, trei sferturi din producția de oțel, fier și uraniu vor merge la aliați jn contul reparațiilor. Marina comercială japoneză va fi redusă in mod considerabilă. 'tiaiaffl#aaa Și totuși se vor înțelege.. . de I. FLAVIUS Nu va fi nimeni care să nu ghicească, la cine mă refer în această frază din titlu, unde subiectul e chiar subînțeles: secretul lui Polichinelle. Dacă am spus. .,și totuși“ e că în ultima vreme, pe urma divergențelor ivite la UNO, mulți comentatori diplomatici au pierdut din tăria convingerilor pe care aveau, cu privire la eficacitatea orgalenizației și la șansele unui acord, 'larg ți durabil' între cei mari,, începând să încline spre scepticism, daca nu chiar deadreptul spre pesimism. Așa, de pildă, marea publicațiune franceză ,,Le Monde“ afirma că, atmosfera conciliantă de la UNO e numai de suprafață. In realitate ascunde mari divergințe.” Iar redactorul diplomatic al ziarului laburist ,Jrang Herald’’, d Ewer, se străduia dăunăzU chipurile pentru a combate ,,fatalul care ne amenință, să susție pesimism’ că dacă marile puteri nu vor rămâne a ăsta încă nu înseamnă că singura unite, alternativă ar fi războiul. Cu alte cuvinte pentru el apărea deja ca un fapt tem că ’.Șansele unei identități de pedeli între statele independente sunt Infinitesimple,ti căuta din răsputeri să ne consoleze, încercând să ne convingă că nu treime să nedem neapărat în disensiunile dintre învingători, ■ germenii celui de al treilea război mondial. Iată două exemple (aș putea cita douăzeci) în care se resfrânge tendința unora di a abandona poziția speranței ai de a începe ‘a se obicinui pin gândul că Unitatea este imposibilă și înțelegerea, o chimera .. In rubrica aceasta a unui ziar egru, prin forța împrejurărilor, nu are nici difuziunea, nici icoul cțlor de limbă franceză sau engleză, am apus necontenit, dacă pri fi s’o numiți naivitatea, eu spun credința, de a manifesta nestrămutată convingere in înțelegerea o finală a marilor puteri. Firește, ceealei spunem noi aici nu poate impune ca mărețil coi acompaniat de orgă pe care din absidă Occidentului îl fac să răsune pontifii presei mondiale Dar, nu odată s’a întâmplat ca să biruie credința umil exprimată de un pios fără odăjdii și fără strălucire într’un colț neobservat de capelă ascunsă pe sub bolta lăturalnică a unei catedrale. Nu-i vorba, insă, numai de o credință Și o convingere, neîntemeiată decât pe domnii și intuiție. F. vorba în primul rând de o concluzie, la oricine pe bază de realități, poate cure ajunge, dacă nu se lasă abătut dela examenul ad'ectiv al situația, de idei preconcepute or; de impresii de moment. Recunosc că până acum rezultatele nu sunt de natură să servească de argument tazei înțelegerii Dar nu e medie nu cum să nu știe din proprie experiență sau din auzul că in cumul desfășurării unei maladi, fazele pot fi și. .unt adesea îngrijorătoare. Ceea ce snportă Și creare, ochiul trebue să întrevadă este încotro se îndreaptă boa ’la, spre un răznodământ fatal ori spre un final fericit rit. criza internațională, in disprețul febrei, pulsului neregulat, ronmisiunilor pe care le constatăm va ■ lean . t« ■ lup pâni la armă, socotim noi. «» sfârșit bun. ur Si o, socotim, sprijinindu-ne pe măldarele considerente: Toți factorii hotărâtori de la conducerea Statelor mari au afirmat cât se poate de limpede, de precis și de direct că menținerea păcii e asigurata, exclusiv de uni latra intre giganticile puteri învingătoare. Mi s’ar putea spune: una că afirmi, alta— s’o crezi Și alta s’o vrei, la care răspund: dacă șefii celor trei sau patru mari puteri ar fi afirmat cele de mai sus (și le-au afirmat) fără s’o creadă, ei s’ar fi presat la un joc extrem de primejdios ;findcă ar înrădăcinat , adânc în mintea și sufletitul oamenilor credința că pacea e într’adevăr indisolubil legată de înțelegerea între cei mari și prin urmare din momentul în care aceasta înțelegere nu s’ar mai face sau s’ar rupe, nu i s’ar mai putea scoate din cap că războiul a devenit nimănui inevitabil. Și ar fi de ajuns ca lumea să și-l închipuie inevitabil pentru ca el să și devie inevitabil. Or, e absurd ca să ne oprim la ipoteza că actualii cărmuitori ai lumii ar Continuare în pagina 4-a r • •• • ... B. Winston CHURCHILL listplineșite astăzi 72 mi,’