Timpul, aprilie 1947 (nr. 3399-3420)
1947-04-02 / nr. 3399
4 IJIDACțIA Și administrația BUCUREȘTI, _ Strada Sarinda. M*. IS /Selefon, rredacția și Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In tarft , la străinătate : Tariful In funcțiune de convențiile poștale internaționale Funcționarii publici și pensionarii Lei 50 ouu pe 3 luni pentru bănci, societăți Și autorități 500 000 anual. Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T Nr. 30288/5 Mai 1930 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 iMtm. , Proprietari „TIMPUL“ s. A K. înscris sub Nr. 202 Trib. Ofov 3 luni 60,S(10 lei D SINISTRAȚII Pile DEMOSTENE BOTEZ deputat Ioan D. Ioan a luat conducerea acțiunei pentru o mai eficace finanțare a celor sinistrați. Lisa sinistraților duce și ea, paralel, o acțuune mai integrală, pentru acordarea unor drepte despăgubiri de răsboi, celor sinstrați. Finanțare sau despăgubiri; iată cele două teme care se înfruntă. Prima ceva mai simpatică oficialității, cea de-a doua, ca, tot ce este, oricând, mai radical, e mai puțin bine văzută. Intre timp, printre aceste dispute Principale, se profită pentru a se lăsa sinistrații în voia soartei. Se știe bine ce-i un sinistrat. UJnii o știu din dicționare și din vocabularul creiat de marile minerii ale războiului, alții o știu, concret, din experiență proprie pe pielea lor. Aceștia, când se uită în oglindă sau se văd într-o vitrină, văd un sinistrat în carne și oase. Sinistratul este omul ales de soartă ca să suporte cu avutul lui, — de mute ori chiar cel strict necesar vieții, avea năpastă a distrugerii de răsboi. O bombă de avion, o lovitură de tun, întâmplarea de a se fi nimerit cu casa sau cu gospodăria lui chiar pe câmpul de bătae, i-au distrus tot. Și a rămas, de multe ori, și gol pușcă, și fără adăpost dacă nu, cu aceia? ocazie și lipsit de toți ai lui, acoperit de dărâmături. Acești oameni nenorociți, loviți în plin de-o simplă întâmplare ce a ocoli pe ceilalți dimprejur, sunt destul de mulți. Nunsă atâtia încât o dreaptă și legitimă a țione de solidaritate națională să mai poată salva Este evident că între sinstrați sunt, — cu nesocotirea egalității vremurilor, — diverse clase. Sunt unii al căror avut a fost complet distrus, după cum lupt alți care o fac pe sinistrații pentru ca, cine știe, — să poată Profita puțintel-De aceia, pentru a se așupa o operă de ajutorare eficace acea majoritate de sinstrati ,minori“ care totuși ?„a scăpat foarte ușor, ar trebui să se retragă singură de la competițiune, și să răipână acei care eu adevărat au suferit Este absolut nevoe aici de multă înțelegere,de bun simț, de măsură și de înlăturarea deci că răsboiul nu a putut fi pentru unii un sacrificui ceva mai mare. Dar odată acest triaj făcut, atât prin simțul de măsură a fiecărui sinistrat, cât și, eventual, prin organele oneste, cetățenești, in afară de orice critică (eventual aduse din Confirmare iîissaf SiBua 4-« CO NFERÜNTA DELA MOSCOVA Unitatea economica a Germaniei in disecția ședinței de era a Consiliului miniștrilor de externe MOSCOVA 31 (Radar). Corespoxidantul Agenției FRANCE PRESSE comunică : Consiliul miniștrilor de externe în ședința de Luni dimineața, s-a ocupat de chestiunile privitoare la unitatea economică și la repart,iile din partea Germaniei. D. Bevin a distribuit un memoriul expunând principiile politice și economice ce trebue să prezideze la empartizarea Germaniei în cea de a doua fază a perioadei de control adică după conferință Principiile politice sunt cele pe caree. Kevin le-a expus să pt. trecută Principiile economice sunt următoarele : „Putinile de ocupație vor avea drept scop să complecteze eliminarea potențialului de război german să facă Germania în stare să repare stricăciunile pricinuite aliaților să efectueze orice alta o restabilire a economiei ei, care se va dovedi necesară. î. Pentru a atinge în cel mai scur timp o economie echilibrată care să permită Germaniei să-și reglejnstiteze importul cu produsul exportului ei“. 2. Pentru a asigura un cel mai timp posibil Inapoerea către putarilei de ocupație a sumelor avisale pentru importul necesar pentru populația germană. 3. Pentru ca Germania să joace rolul ei în restabilirea unei economii sănătoase în întreaga Eure,?ă. Până cel mai târziu la 1 Iunie 1947 Consiliul de control va trebui sa cadă de acord asupra amănutelor unui presei in vederea ; 1. Aplicarea totală imediată a principiilor de la Potsdam cari prescriu că Germania să He tratată ca o unitate ecnomică. 2. Distribuirea intre puterile de ocupație a sarcinilor financiare asumate până acuma și cari vor fi asumate de ele în viitor Principiile financiare ?.i acest scop vor fi stabilita în cursa actualei conferințe. Cu începere de la 1 iunie 194T, toate restricțiile cu privire la circulația mașterilor între diferitele zone din Germania, vor fi desființate și resursele diferitelor regiuni, precum și importurile vor fi folosite în folosul întregii Germanii. Un program comun de export și import va fi întocmit pentru Germania întreaga urmând să intre în vigoare dela 1 iulie 1947. „De îndată ce va fi întocmită, o administrație centrală germană va asuma această sarcină Acest program va fi întocmit cu scopul de a se atinge în timpul cel mai scurt posibil un expertenta suficient al exportului asupra importului. Se va ține seama de necesitatea de a se spori la maximum producția de cărbuni și randamentul agricol și de a restabili sistemul de transporturi REPARAT al SE Ridicarea industriei germane va fi efectuată in conformitate cu un plan progresiv, ținându-se seama de necesitățile de exportare de cărbuni cu destinația țările eliberate, în special, procentul sporirii producției oțelului va fi subordonat necestății exportărilor de cărbuni. Noua stare și utilajul destinat să fie ridicat în contul reparațiilor, vor fi întocmite de către Consiliul de control aliat până cel mai târziu la 1 iulie 1947 ?e baza planului revizuit referitor la nivelul ndustriei. ye] i fe«?r SΫ?,r.a.re îs» pa$hia 4-a Consiliul Miniștrilor de Externe, a început discutarea celei mai importante probleme — organizarea politică provizorie a Germaniei. Toate cele patru delegații și-au expus punctele lor de vedere în legătură cu statutul fostului Reich. — După cum a observat, pe drept cuvânt, Secretarul de Stat al U.S A. „punctele de vedere expuse au mai multe lucruri comune". Totuși trebue să menționăm două momente intervenite în cursul dezbaterilor Mai întâi faptul că delegațiile franceză, engleză și americană au expus numai principiile de bază ale problemei, în timp ce Uniunea Sovietică a prezentat un plan de acțiune detailat, pentru rezolvarea acesteia. Apoi, in timp ce propunerile celorlalte delegații urmăreau scopurile strânse, având în vedere numai interesele țărilor respective, declarația ministrului de externe al Uniunii Sovietice, d- V. Molotov, manifestă o grijă deosebită pentru desvoltarea istorică a întregii Europe. Federalizarea Germaniei, asupra căreia insistă atât de mult d. Bidaud, ministrul zs B. LEOMTIEV de externe al Franței, «pare francezilor ca cel mai bun mijloc pentru evitarea unti nou agresiuni germane După cum a arătat însă Molotov, această soluție ar constitui numai un avantaj provizoriu pentru aliați. După cum se știe Cin istorie, agitația în jurul 'unirii Germaniei a fost folosită deseori tocmai de militariștii germani ptru a-și atinge scopurile lor. O desmam rre artificată a țarii ar putea da Germania la mișcări șov'ne naștere ln j și revanșarde și ar putea cauza apariția unor noui Hitleri. Obiecțiunile ministrului de externe al Marei Britanii,J. Brin, împotriva creerii unui guvern central german este fie "tată numă de interesele eoiste ale Angliei Anglia ar dori să afbe de-a face mai curând cu autoritățile locale din Ruhr, care nu ar putea rezista cererilor ei, decât cu un guvern central german. Uniunea Sovietică privește problema germană cu o așa mare lărgime de vederi Fa dorește sa creeze în locul fostului' Reich rihtat 1st r Germanie noua democratica si iubitoare de pace. Nici libertățile democratice, nici atmosfera in Germania daca se vor crea acesteia condițiunile cari au domnit, înainte de Bismark. Atitudinea Uniunii Sovietce in această direcție nu este nouă. Se știe că in CC- spre uș*. țiiiiy'î'fiytiiiidiil , Stalin din 1 Mai 1945, se spujinea.. printre altele : „U iiunea Sovietică a triumfat. Cu acestea ea nu se gândește nici să toate desmembreze, nici să nimicească Germania“ Uniunea Sovietica propune următoaele : să se constitue în Germania o republică democratică, cu un parlament bicameral pentru întreaga țară și un guvern central in acelaș timp însă trebue să se asigure drepturile constituționale ale provinciilor cuprinse înladulru genițelor Germaniei. Atât constituția întregei Germanii, cât și constituțiile provinciilor, trebue sâ fie elaborate pe baze democratice cere sâ asigure exercitatea tuturor libertăților democratice — libertatea cuvântului, a presei, a cultelor, a întrunirilor și a sindicatelor. Alegerile trebue să se facă pe baza dreptului de vot egal, direct și secret, după sistemul proporțional. Delegația sovi etica a făcut propuneri concrete și în ceea ce privește osatura viitoarei Germanii, pentru început, ea , propus să se înființeze numai deparmentele administrative centrale care u fost hotărîte încă la Conferința de la Berlin. Ulterior, pe baza unei constituții provizorii elaborate de Consiliul de control, ar urma să se efectueze alegeri care să dea viitorul guvern german provizoriu-In ceea ce privește constituția provizorie germană, delegata sovietică a sugerat ideea ca la alcătuirea ei să se țină seama de constituția Weimaniană. CiMitir*ware în patisra a 4-a Viitorul Germaniei Corespondență specială pexima „TIMPUI." — j Lucrările edilitare trebuesc executate de la periferie spre centru Suntem in preajma campania de lupte de majoritatea primarilor Bucureș. crări edlitare. . tilor s'au împământenit—datorită in Ministerul Afacerilor Interne, în știm cărui criteriu — anumite condi cadrul programului de reconstrucre a Țării din Platforma BPD, in comună țiun, care impun preferințe deosebite pentru centrul orașului, lăsând in înțelegere cu Priarul General al Capitalei, a hotărât întocmirea tuturor Proedector pentru lucrările edilitare urgente, ce urmează a fi exccutate încă in campania de lucru a anului curent. Serviciile tehnice ale primăriilor lucrează din zori și sumedenie de proiecte ce tind să civilizeze Bucureștii, raspar în fiecare zi, așteptând să fie aduse la îndeplinire pe măsura urgenței și a fondurilor disponibile Ceia ce voim sa relevăm în aceste rânduri, este modul în care sunt concepute și lansate aceste proecte, cari se înmulțesc și desorientează pe cetățenii desobișnuiți de vechile metode ale gospodarilor cari se mulțumeau să anunțe cât mai multe înfăptuiri și să realizeze cât mai puține. Un buh gospodar nu este cel care se î ngrijește de o singură parte a orașullui, ci acel care reușește — prin muncă și chibzuință — să deretice întreaga așezare ocupată de aglomerațiuni omenești, oferind tuturor, posibiîtități de viață cari să cadreze cu vremurile de azi. . In executarea programelor alcătuieruntă mizerie populația nevoită să locuiască, în marginea urbei. Până astăzi — în afară de m c excepții cari nu pot fi considerate ea ,,realizăr “ — întreaga atenție s‘a resfrânt asupra centrului, lustruindu'l până la saturație, inpopețonândul cu tot ce s‘a găsit mai decorativ, îmbâcsîndu-l cu fardul sărbătoresc al tuturor conceptelor și transformându-l prin aceste multiple sclivi’selj _ un«ir‘un »devărat mozaic de culori, lumini și artficii. Și în timp ce curg și se lăbărțează în centrul orașului toate miragele unei pretinse civilzații. La marginea lui se lăfăesc aceleași goale maidane înoată in noroi aceleași strâmbe ulițe și se părăgnesc într'un rural întuneric toate bojdeucile în cari mai ardircă feșința. Situația aceasta trebuie să înceteze Lucrările edilitare trebuiesc execu Iitate de la periferie spre centru Suburbani ®, azi înglobate în sfera administrativă a Municipului București, trebue să cunoască o deosebită atenție din partea conduceri municipale. Știu că se proectează — in primul rând — refacerea trotuarelor din Întreaga Capitală. Cerem să se înceapă aceste lucrări cu suburbanele care trebuesc reapărat înzestrate cu trotuare, majoritatea lor fiind lipsite de orice pavaj Febra constructivă comunală trebue să se intundä pe întreg cuprinsul Bucureștilor și căii mai puțin în centru. Să introducem lampă, apă și pavaj în suburbane și periferie și vom însăinăteși o jumătate din Capitala Țării. De pe urma cărea se va resimți șt restul Capitalei V. PrîțUS J 4 PASI LE! 1000 1. In corpul ziarului: ; CAMERA A VOTAT LEGEA « PRETURILOR $1 SALARIILOR U FRBIA ȘCOLARILOR n pârc ds licieni tineri, cu o vădită revoltă a năvălii, orf, in redacție. •.Domnule nu tinde d. director și fiindcă nu ne lăsăm, azi n‘am putut intra în clasa“ Și, spunându-ne, acest lucru, jubr sau parcă. — Și nu e legal, nu există nici o dispoziție oficialâ, e gustul fl lui director. — Dar e tifos, măi băieți, am încerce! noi săi potolim. — Știm, dar, vedeți sărică ei toți deodată, și tare competenți, păduchele de corp este agentul tifosului, ăla da cap — nu! Și in director vrea să ne tundă numai pe cap. E o nedreptate, o ambiție! Maivem două luni — sunt elevi in a 8-a la Mihai Viteazul și nu mai suntem liceeni, suntem da pe acum mulți dintre noi funcționari, circulam in lume și nu vrem sa fim chilugi. Plini de demnitate de oameni maturi, cum se presimțeam, cu frezele in vânt preopinenții noștri ne-aa implorat să rugăm pe această cale pe d. Ministru al Educației , Nationali să temperez.’ zelul cazon al d-iu. direccor, Facem rugămintea direc! Claudian, directorul cu pricina: d-lui ’ —Iacă V, chica A-la …rector a dă-le cu D. D. T. Vei li Si <t-ta liniștit, și nu vei răni orgoliul lor, SECER. MASURI ARCHEȘTTEIn fața întinderii epidemiei de tifos exantematic e nevoe de o urgentă distribuție a săpunului prin cooperative și economate. Prețul săpunului pe piață nu este accesibil funcționarului și muncitorului. Ministerul Economiei Naționale ar trebui să sprijine efortul Ministerului Sănătății, punând la dispoziție toate cantitățile de săpun disponibil Aceiași solicitudine pentru întreținerea curățeniei pe străzi, treaae să o arate Ministerul Armatei, care trebue să pună la dispoziție întregul parc de vehicule pentru transportul gunoielor de pe străzi și din curțile cimerilor . Pentru că și murdăria orașului întreține focarele de tifos. Mai multă înțelegere intra departamente și mai cu seamă nuc, multa înțelegere a situației grave în vara ne găsim. Se impune ca un imperativ social peste care sa eu trecem duîmin'ă. Guvernul e dator să dea sprijin acelor unități adimise.’shattve, chiar dacă nu sunt conduse de pnaisui tij regimului, jien’.r.esH'u e verba mie; da politi ’ că> mii de popularitate, e în joc vi«, ia cetățenilor Genitale. _____ i i de a .POMPEIU Membru al Academiei Române e la Cluj ne-a venit,zilele trecute, știrea încetării din viată a profesorului Nicolae Abramescu de la Universitatea locală. Nicolaie Abramescu a fost mai intait profesor secundar, la Galați. Cărțile lui Abramescu (și aci e, chiar de la început, partea de faimă la cariera lui) cărțile răspândiseră numele printre profesori și printre elevi, scrise clar, pe înțeles, atrăgătoare ele au continuat să fie mereu — folosite și mult apreciate. Un fost ele, intrau liceu din provincie, unii spunea ca'ă, cu emoție, că la multe școale, chiar dacă manualul de Au/Cbru, ofcial recomandat, nu era cel al lui Abramescu, Algebra de Abramescu era procurații și consultată cu real folos Sepocites pentru un autor de cărți didactice, mai bună recunoaștere, mai bună recompensă? Când prin realipirea Ardentului s’a organizat românește Z în‘versitatea în Cluj, Abramescu a fost chemat ca suplinitor și apoi “timit titular la una din catedrele Facultății de Științe. Acolo iși găsește Abramescu câmpul larg deschis pentru desfășurarea activității lui ca devotat slujitor al Științei. Iar acum, când s’a încheiat lucrarea lui ca profesor și ca om de Știința — dacă căutăm un cuvânt potrivit pentru a caracteriza, cât mai Exact, felul cum a muncit și a hăit Abramescu, în Universitate, mi se pare că miri a ei un calificativ i se potrivește, între toate: skmtament desăvârșit! El și-a închinat, fără rezervă, toată ființa. Iu fizică și morală ținui singur ideal: învățământul superior! Cât respect avea Abmrnescu pentru misiunea căreia se consacrase știu toți cei ce l-au cunoscut de aproape: un fapt. va fi de ajuns pentru a muta rectitudinea lui dăscălicească / Colept profesori priíeriți"hu fU'' ei copi)in de studenți în facultate. Și, Doamne!, de multe ori deliate probleme se pun conștiinței unui profesor, la concursuri, la exame ne, la notări și recomandări ! Ei bine, Abramescu găsise mijlocul, de a rămâne și bun coleg și bun prieten dar și profesor corect. El se știa mai întini de toate (și, deci mai presus de toate) profesor Contimiare ss» g*a«i|iisa 4-a SPANIA PROCLAMATĂ STAT MONAHISIS M B LORDRA. 1 (Radio). Aseară, cu prilejul amorsării terminării războiului civil din Spania, generalul franco a a rostit un lung discurs, la sfârșitul carua a anunțat ca spa ■ îda va deveni monarhie. i)e-r duLIege în acest scop va fi pe Franco!va fi«el absSulut și al* Consiliului Se Regență. Sestituim Consiliu Regență, format din : preș* dintele Cortesurilor, Primar ! Spaniei, șefi satului major al forțelor terestre, navale și aeriene, președintele Tribunalului Suprem, un consilier ales de Cortesan și doi consilieri numiți de șeful statului. CUM VA FI DISTRIBUN AUTORIUL BRITANICE L LONDRA 1 (Radio) - Agenția Reuter anunță că cele 500 tone de alimente trimise de Marea Britane pentru ajutorarea populației infometate din România vor serv la alimentarea pe timp de 40 de zile a 21.000 copii Peste vârsta de 14 ani, a 2080 de studenți și a 21.000 adulți din județele Iași și Covurlui. In comunicarea autorităților engleze de presă se mai anunță că, copii sub vârsta de 14 ani se află sub ingrijirea un emisiuni suedeze. MAESTRUL GEORGE lINISIU A DAT DOUA LOJI CERTE LA NEW-YORK IN EOLOSUL HHÜUNILOR INEOMETATE G H! NEW YORK 1 (Radio) — Maestrul George Enescu a dat Duminecăi și Luni seara două concerte la New York în folosul copiilor din regiunile înfometate ale României. în cursul ceremoniei la care maistrul Românei l-a decorat, maestrul Enescu și-a exprimat gratitudinea pentru ajutorul pe care Statele Unite îl acordă României. Ziarul ,,New York Times“ anunță că în luni viitoare Enescu va da două concerte în Statele Unite în folosul instituțiilor de cartate americane. SENATORII WENDENBERG PROPUNE. UN AMENT DAMENT IN CHESTIUNEA»REtO-TURCA NEW YORK 1 (Radio). — 8s ctitor ii Wattdenberg, președintele comisiei de afaceri strains a Senatului american, a declarat că va propune un amendament la proectul de lege al președintelui Truman pentru acordarea de asistență financiară Greciey și Turciei Vasidelsberg va propune ca ajutorul să poată fi retras în următoarele cazuri: 1) Când această retragere ar fi cerută de guvernul grec (sau turc). 2) Dacă ar fi cerută de Consiliul de securitate al Națiunilor Unite prin vot procedural sau de Adunarea Generală a ONU-ui prin votul majorit :(V:. ^ _ 3) De că preț.edmitela Tran* an este de părere că «capul urmărit a fost atins sau că e inimbl de a fi atins„ INSULELE DODITANEZ AU SOSI ODAIE GRECIEI EI LONDRA ” (Raâor). — Autoritățile m'itare britanice au înmânat erl autor, tătlor grecești ;nu.eje Dodecanez, care vor trece sub suveranitatea Greciei abia, după ce toate statele care au fost în războiu cu Italia vor ratifica tratul de pace cu această țară. Dodecanezul, care cuprinde un grup de 50 de insule, a aparținut Turciei și a fost cedat Italiei în 1912, înainte de primul războiu mondial. Populația insulei este jn majoritate greacă. Politica de după convertire de I FLAVIUS Generalul George Catlett Marshall a luat conducerea Departamentului de Stat la 21 Ianuarie. Spre deosebire de predecesorul său, și șapte sute de mii de dolari, G .d. James Byrne,, care, în important eleralul Eisenhower declară că Statele U- chestiuni externe, lua avizul d-lui Tom , nite trebue să fie pregătite. Senatorul Connally, președintele comisiei de a . Warren Austin, delegatul nord amerifaceri străine a Senatului și al d-lui jolan în Consiliul de Securitate, reconsol Bloom care prezida aceeași comni-firmă adeziunea sa la planul al cătuie la Cameră (ambii fruntași ai partidului democrat), generalul Marshall avea de acum înainte să se sfătuiască cu senatorul Vandenberg și cu disputatul Joseph Martin, am!).! rep.iblican; ! cari, in urma răsturnării ma.." !!“ti în Congres, deveniseră preș din locul primilor doi. Or, senatorul Arthur Vandra", președinte in același timp al Scurtului, își expusese numai cu puțina zi .lie înainte de instalarea generalului Marshall la Externe, felul său de a vedea politica în afară a Statelor Unite, într'un discurs ținut la Cleve jland. In cadrul unor dezbateri publice asupra misiunei ce revine Americei în diplomația mondială. Acest discurs a fost interpretat în presa americană ca fiind programul din care noul ministru de externe trebuia să se inspire. Iată ce scria despre el Marinin, redactorul diplomatic al ziarului „Pravda‘‘ într'un articol publicat la 27 ca . 28 Ianuarie, în Vandenberg cere ,fermitate“, faă de Uniunea Sovietică și ,cu toate că după ,,fermitate“, el vorbește der „relații amicale“, înțelesul acestei tereminologii pe buzele d-lui Vandenberg să nu lasă nici o umbră de îndoială"“. >1 Programul acesta de „expansiune imperialistă“ — cum l-a numit agenisția sovietică ,,Tass“, a fost înfățișat jl forumului internațional de la Cleveland și la 19 ianuarie. La 21, generalul Marshall a depus „ jurământul și a cerut un răgaz ,de cât ceva zile să se pue la orient cu probblemele de arzătoare actualitateA trecut săptămâna, și, a doua zi , j ' chiar după ce catolicii și protestanții , tu sărbători conversiunea sfântului A tc: tot Pavel, a început să se manieriste prin diferite și sporadice acte și declaratii mai mult, sau mai puțin în •estit,e cu pecetea os calități, acea plitică de fermitate pe care o deninemarinm în „Pravda“ ! E de Bernard Baruch în chestiunea energie, atomice, plan pe care Sovietele îl combătuseră și pe care, din nou, la 2 Februarie, Ciatrov îi criticase într'un comentariu din ,,Pravda“ Lucrări'o comisia fixată de UNO pentru dezarmare, încep să meargă greu, Țri șe- i date câte șase-șapte ore (efectiv șapte ore), fără să se poată face un pas înainte fiindcă delegatul american deloră că a ajuns la maximum concesiilor- Insuși generalul Minehall afirmă la prima conferință de presă că va trebui să se maii aștepte cu dezarmarea până se va f-.+"- ----o! întâi cu tratatele de pace. Și, ca un recordar al acestor dee.a.»ț. se închee la 12 Februarie un acord militar cu Canada pentru „încurajarea“ standardizării armamentului și instrucției între cele două «to+e, stindar cu acela ’rit cu Anglia și pe care geui O rtic,novici ;■ - aspru, cu opt zie înainte, 'a radio Moscova. ..! a 'un cuvânt, dim oh. 4 .prima lună a nouei conduceri, marcată Prin dcuzația gravă adusă Sovietelor, de d. Sean Acheson, subsecretar de stat la Robert Patterson, ministrul apărării externe, într-o ședință a comisiei senaționale, cere o armată de un milio«’ natoriale, — acuzație care a și făcut de oameni și un buget de șase miliarde obiectul unei note a d-lui Molotov către generalul Marshal, — s'a putut simți revirimentul produs în diplomația Statelor Unite. De unde se vede că mesagiul adresat Congresului de președintele Truman, la 12 Martie, n‘a fost, un ,țLeus « masccihina“. ! Dar această constatare nu este sufficient* JffilH. Nu este de ajuns să arătăm că manifestările din ultima vreme ale politicei Statelor Unite se leagă între ele și că mesagiul care a stârnit atâta vâlvă și a făcut, să curgă valuri ?in cerneală, se încadrează în tactica fortei pe față afirmată de acei cari au adoptat-o. întrebarea este, dacă această metodă a fost oportună, dacă, în urma concluziilor depuse de Comisia internațională pentru studierea chestiunilor europene, ea poate contribui la temperarea zelului acelora care scontează. Cert'[Li'iaste în pagina 4-a] Tinerele ameriane se plângi că tinerii sunt prea serioși. Junele Americane nu sunt mulțumite. Ele nu pricep de ce tinerii lor compatrioți reveniți din război nu se mai gândesc la trecutije sgomotoase distracții și escapade, așa zise de logodnă, ci vor să se căsătorească imediat in dorința de a duce o vată liniștită Fetele se plâng de faptul că simt prea repede cerute în căsătorie. Doctorul Herbert D. Lantson de la universitatea din Boston, a studiat fond această problemă importantă. „Tinerii Americani voi înșisă, mâniați pe junele noastre compac r V.e. (a scris el într'o lucrare l»1g difuzată peste ocean) fiindcă, nu vă gândit decât să aveți o su.s.Ele au impresia cât voi voiți să câștigați timpul pierdut“.. După noi aceasta nu ar fi un motiv de regret din partea fetelor AA-JLJUJ Senatorul VANDENBERG t t r'rea Bmta sauOKm; ;■