Tineretul Liber, octombrie 1993 (Anul 5, nr. 1059-1084)

1993-10-16 / nr. 1072

Timemétít tSfaețr Pagina 3 Sâmbătă 16 octombrie 1993 FPP MUNTENIA PROPUNE: O METODA PENTRU STOPAREA FURTURILOR Conform Legii nr. 58/1991, numită și Legea Privatizării, circa 6 200 de societăți comerciale cu capital integral de stat trebuie să fie privatizate. în acest map au fost tristr­uite Fondul Proprietății de Stat (FPS) - deținător a 70% din capitalul social al societăților și reprezintă interesele statului­­ și cinci Fonduri BBS tote Proprietății Private (FPP) - deținătoare a 30% din capitalul social și reprezintă interesele a 15,5 milioane de acționari (posesorii de certificație de a­lt­a proprietate). Prin privatizare, 30% din capitalul social al societăților comerciale va fi acordat gratuit posesorilor de certificate de proprietate, prin Ban schimbarea lor va acțiuni, de acest proces urmând să se ocupe FPP-uri. Restul de 70% din acțiuni vor putea fi achiziționate de doritori (investitori români )j sau străini, persoane fizice sau juridice.» prin cumpărare, deci copita cost, la un preț ce se negociază cu acționarul care vi­nde (FPS). Până când acțiunile BI vor fi vândute, profiturile obținute de societățile comerciale se împart acționarilor sub formă de dividende. Bineînțeles, după achitarea tuturor obligațiilor și­ fiscale față de stat și stabilirea fondurilor care rămân la dispoziția societății. Evident, 70% din profit revine FPS și 30% FPP-ului la care este arondată |f||j societate comercială. In mod normal, interesele celor doi acționari trebuie să fie convergente - profituri cât mai mari, pentru că dividendele vor fi cât mai pH consistente, ceea ce duce la creșterea gradului de atractivitate a societății, deci aceasta va fi mai ușor de privatizat. RĂSPUNDEREA pentru GESTIUNE Numai că problema este simplă din punct de vedere teoretic. Și asta la prima vedere. După cifrele de ultimă oră, 5 916 societăți comerciale au fost transferate de la Ministerul Finanțelor către acționarii de drept­­ FPS și FPP. Aceasta înseamnă circa 95-97%, dar e doar pe hârtie. Pentru că în fapt, FPS și FPP-urile nu și-au intrat în atribuții­­ decât în puține cazuri, prea puține, au fost constituite noi Adunări generale ale acționarilor și noi Consilii de Administrație (CA). încă funcționează vechile Consilii ale împuterniciților Mandatați ai Statului (CIMS), care nu îi reprezintă pe “patronii” de drept. Este foarte adevărat, cu timpul împuterniciții Mandatați ai Statului vor fi înlocuiți în Adunările generale ale acționarilor cu reprezentanți ai FPS și FPP. Chiar dacă mulți dintre cei care astăzi fac parte din CIMS-uri vor fi reprezentanți ai FPS sau FPP, nu-i dat. Specialiștii nu se nasc peste noapte, însă modul de reprezentare va fi pus pe alte baze decât până acum, prin contract între două părți. Persoana ce va reprezenta noii acționari în Adunările generale semnează contractul în calitate de persoană fizică și nu are nici o legătură cu faptul că lucrează într-un minister sau altul. In plus, există și o nouă motivație, de fapt singura valabilă: banul! Atât persoane din conducerea FPP­­Urilor, cât și de la FPS, consideră că au existat și încă mai există încălcări ale legii din partea membrilor CIMS sau CA. Aceste organe nu trebuie descărcate de gestiune, până nu vor fi verificate și să-și asume răspunderea pentru modul de gestionare. Nimeni nu poate prelua o gestiune până nu este totul în regulă. Mai mult, la ultima conferință de presă de la FPS s-a discutat chiar și de răspunderea penală. Dl. avocat Virgil Ciobanu, membru­­ în Consiliul de Administrație al FPS, a declarat: “Răspunderea penală este cea mai grea într-o societate. Nu întotdeauna este­­ de bun augur. Să nu ne grăbim cu răspunderea penală, pentru că este un domeniu foarte delicat, chiar neproductiv. Dar dacă sunt fapte care au contingență penală, ne putem sesiza și pena. Nu acesta este scopul nostru, ci să punem lucrurile la punct acolo unde sunt probleme. Și așa am trăit până în 1989 spectrul unei țări de infractori...” SUBEVALUAREA * O PRACTICA FRECVENTA PRIN CARE STATUL ESTE FURAT Unul din punctele pe care se marșează în ultima vreme îl constituie majorările de capital. E vorba, în primul rând, de majorările de capital privat, ceea ce duce la apariția de noi acționari în cadrul unei societăți comerciale, pe lângă FPS și FPP. Așa cum ne-a declarat dl. Mihai Iord­ache, director la Departamentul Acționariat din cadrul FPP Muntenia, “dacă un CIMS aprobă o majorare de capital și o emitere de acțiuni, Justitia o poate găsi valabilă, inclusiv noi. Numai că de modul în care se face, răspunde Consiliul de Administrație”. Problema e dacă majorările de capital au fost făcute în spiritul legii. Odată cu începerea acțiunii de privatizare a societăților comerciale mici, unde se pretează mai ușor participarea capitalului privat, s-a constatat că nu în puține cazuri au fost nereguli. Unele chiar mari de tot, în primul rând este vorba de Subevaluare, înainte de a face o nouă emisiune de acțiuni, ca urmare a majorării capitalului,­­ este necesară stabilirea valorii de vânzare a unei acțiuni, care nu este totuna cu valoarea nominală. Din acest motiv este necesară, și prevăzută în lege, o nouă evaluare. Evident, evaluarea trebuie să fie făcută de o firmă specializată, recunoscută și abilitată. De exemplu, o firmă a fost înregistrată la constituire cu un capital social de 1 milion de lei, împărțit în 200 de acțiuni a câte 5 000 lei. După doi ani de funcționare cu profit are un activ net (bani în conturi și bunuri, din care­ se scade valoarea tuturor obligațiilor de plată) de 200 milioane lei. Dacă o persoană din afara societății mai depune 2 milioane lei ca aport la capitalul social, pe lângă milionul existent, ea va deține 66% din capital? Nu, ar fi absurd, pentru că va “pune mâna” pe 133 de milioane cu doar 2 milioane. Este foarte clar că, pentru a deține 66%, va trebui să depună 400 milioane. Valoarea acțiunii nominale este de 5 000 lei, dar valoarea reală (de vânzare) este de 1 milion. Activul net se împarte la numărul de acțiuni și se obține valoarea noii acțiuni, în cazul pe care l-am luat ca exemplu: 200 milioane lei împărțite la 200 de acțiuni, înseamnă 1 milion lei/acțiune. La prima vedere pare ceva la “mintea cocoșului”, dar să nu vă mirați că sunt zeci de cazuri în care nu s-a procedat așa. Chiar în ziarul nostru am publicat un caz asemănător. Dacă majorările de capital s-au făcut înaintea apariției reglementărilor legale, nimeni nu poate face nimic. Problema e ca majorările care au fost făcute la o dată ulterioară apariției normelor legale să respecte reglementările. DIFERENȚA DINTRE CAPITALUL SUBSCRIS ȘI CAPITALUL vArsat Să considerăm că au fost respectate reglementările legale, a fost majorat capitalul social, iar prețul de vânzare al acțiunii a fost stabilit in urma evaluării. Au apărut noi acționari și, în mod normal, au dreptul la dividende, ca orice acționar. Dar asta în funcție de aportul real al fiecăruia. Una este capitalul subscris și alta capitalul vărsat. Adică pot spune “contribui și eu cu o sumă de bani, dar o voi depune în tranșe, pe o perioadă de atâtea luni sau atâția ani”. E clar că baniii pe care trebuie să-i primesc ca dividende nu pot fi decât proporțional cu suma depusă. Pare normal la prima vedere. Au fost adoptate următoarele notații: ANCO • activul net contabil inițial (înainte de prima majorare de capital social cu participare privată); ANC1.2 • activul net contabil înainte de majorarea a II-a, respectiv a III-a; Cpl.2, vărsat ? capitalul privat vărsat la nu? Dar ce ziceți de un director care a subscris capitalul în luna noiembrie și a încasat dividendele în ianuarie pentru un an întreg? Și cum vi s-ar părea că directorul nici măcar nu a depus vreun leu? Deci cu zero lei investiți a câștigat la fel cu un acționar care a avut, într-adevăr, toți banii vărsați. Sperăm că nu peste mult timp să vă relatăm cu amănunte acest caz. Ce s-a făcut în această situație? METODA PROPUSĂ DE FPP MUNTENIA Sa nu credeți că aceste cazuri au fost descoperite oricum, ci doar în clipa în care respectivele societăți s-au prezentat la FPP Muntenia pentru privatizare. Deși era concepută o procedură pentru privatizare, ea a fost completată pentru a lua în calcul și majorările de capital anterioare. Metoda propusă presupune stabilirea activului net contabil pentru fiecare moment anterior adiției de capital privat, precum și Cp1,2,3 - diferența dintre capitalul privat subscris și capiului privat vărsat la majorarea I, a II-a, respectiv a III-a; Xsi ,2,3,1 • procentul de participare aferent capitalului de sat din activul net contabil; Xp1,2,3,1 • procentul de participare aferent capitalului social privat din activul net contabil: cunoașterea valorilor capitalurilor adiționate, din care sumele efectiv vărsate la data majorării. Fiecare majorare de capital prin adiție de capital privat are loc după încheierea perioadei de depunere a întregii sume subscrise în etapa anterioară (evident, începe cu cea de a doua majorare). Momentele la care se calculează activul net contabil se consideră ca fiind datele înscrierii la mențiunile la Registrul Comerțului. Iată că procesul de privatizare întâmpină greutăți neprevăzute: Chiar această metodă propusă de FPP Muntenia zilele trecute nu este decât o încercare de a adapta și perfecționa din mers metodologia privatizării. Pentru verificarea majorărilor de capital anterioare FPP Muntenia și FPS au sesizat Ministerul Finațelor. Oare câți directori și membri de CSMS vor suporta rigorile legii? STELIAN DAMOV Schema« majorarea I, a II-a, respectiv a IlI-a; Republica Cehă la TIB/93 .Cehia este cea mai capitalistă țară din lume consideră dl. Vaclav Klaus, premierul Cehiei . Pentru prima dată Republica Cehă participă la TIB ‘93, sub forma­­ unui birou de informații ale Ministerului Industriei și Comerțului. De­­ asemenea, aici expune și întreprinderea Cehă de Comerț Exterior iGlasexport Co. Ltd., care reprezintă uzina producătoare Kavalier. I în cei câțiva ani care au trecut de la “revoluția de catifea”, prin care su trecut Cehoslovacia, multe lucruri s-au schimbat, unele chiar­­­ubstanțial. La 1 ianurie 1993 această țară s-a împărțit în două state­­ independente, din care unul este Republica Cehă. Noul stat de pe­­ harta Europei, în scurt timp a devenit port­drapelul estului, devansând­­ Ungaria, spre disperarea vecinilor noștri de dincolo de Tisa. Cineva­­ spunea că în acest moment vezi mai mulți americani pe străzile Pragăi , decât pe Champs Elysee. în Cehia, toată lumea este de acord că este necesar să se avanseze cât mai rapid și energic pe calea reformelor. Principala soluție aleasă a fost privatizarea întreprinderilor de stat­e mici și mijlocii. Un alt principiu fundamental al redresării, a fost colaborarea între firmele din Cehia și antreprenori din străinătate, lăsându-se la o parte sloganurile naționaliste de tipul “Noi nu ne vindem țara”. Talentul cehilor pentru comerț și industrie, care a fost mult reprimat de regimul trecut, se deșteaptă din nou la viață și oamenii sunt entuziasmați de posibilitățile și perspectivele noi. Dl. Vaclav Klaus, președintele guvernului Republicii Cehe, este considerat unul din cei mai importanți reformatori din estul Europei. Tranziția propusă de dl. Klaus, chiar dacă dureroasă, s-a dovedit a fi una corectă și optimă pentru nevoile poporului ceh. Oamenii au putut constata că, în ciuda unor probleme ivite de-a lungul tranziției, rezultatele au început să apară și că există un viitor. Vecinătatea culturală și geografică a Republicii Cehe cu Apusul Europei desigur că a înlesnit stabilirea multor relații bilateral avantajoase, întâlnirile comerciale sunt prompte și concrete, în plus, cehii sunt oameni calmi, sârguincioși, care știu întotdeauna să aprecieze o purtare corectă și mai ales discretă. Republică Cehă acordă tuturor investitorilor diverse perspective, o bază excepțională de producție, strategic amplasată, rapid și ușor accesibilă. Cumulând toate aceste condiții începem să înțelegem de ce există diferențe între tranziția cehilor și tranziția noastră. De ce ei o duc mai bine, iar noi mai prost. De ce la ei clasa politică conducătoare înfăptuiește reforma și nu doar o declară, așa cum se întâmplă la noi. Premierul Klaus, știind ce are de făcut, a devenit dintr-un eminent economist, un abil om politic, care a câștigat puterea în stat, p avându­­și drumul reformei. Iar rezultatele se văd din ce în ce mai pregnant. DAM­ARDIE (Indicii valabili la data de 31. 12.1992) Suprafața 78 684 km2 Nr. populație: 10 360 000 - Densitatea pe km2 131 locuitori Media de viață prevăzută: la bărbați 68 ani, la femei 75 ani Capitala țării Praga Unitatea monetară coroana (Kc) = 100 haler­i (h) Venit național brut (la prețurile actuale): 552 miliarde kc (evaluare preventivă) Nr. de locuitori angajați: 4.837.838 • _ Salariul mediu lunar în întreprinderile de stat și cooperative: 4.700 kc Capital în construcții (total investiții și livrări): 139 miliarde kc (evaluare preventivă) Circuit de mărfuri în comerțul cu amănuntul: 252,6 miliarde kc (evaluare preventivă) Trafic public de mărfuri: 74.873 miliarde tone (evaluare preventivă) Comerțul exterior: Export 214 070 miliarde kc (evaluare preventivă) Import 218 720 - -Balanța de plăți­­ 4 650 - - -Circuit 432 790 - - - Privatizarea în Cehia explicată de dl. Jaromir Kvapil, atașat comercial la Ambasada Cehiei în București Față­ de România, procesul de privatizare în fosta Cehoslovcie, preluat de Cehia și Slovacia, este mult mai complicat. Există trei sisteme de privatizare, în primul rând privatizarea mică. Apoi returnarea vechilor proprietăți care au fost confiscate după război. Spre deosebire de România, unde a existat o istorie puțin diferită, la noi, în decembrie 1945 toate fabricile cu mai mult de 150 de salariați au fost naționalizate. După 1948, când comuniștii au luat puterea, s-au naționalizat și întreprinderile sub 150 de salariați. Prin această măsură de returnare a proprietăților confiscate, s-au avut în vedere, în general, micile înteprinderi cum ar fi: restaurante, hoteluri, ateliere mici etc. Condiția pusă pentru a beneficia de acest drept, a fost cetățenia cehă­ slovacă și, bineînțeles, domiciliul în țară. De această prevedere a beneficiat și președintele Vaclav Havel, care a devenit un om bogat. Tatăl și unchiul său au avut un complex mare de clădiri - Lucerna - din centrul Pragăi, un restaurant terasă, faimos la noi, și chiar studiourile de cinema Baranov. Imediat după ce le-a primit, dl. Havel a făcut publică această chestiune. Ajungem astfel la marea privatizare, care la rândul ei are trei componente: a) vânzarea întreprinderilor (sau părți din ea) unui client dinainte stabilit (ceh sau străin);­­ b) licitația (clienții pot fi cehi sau străini); c) privatizarea prin carnete de cupoane, care s-a și încheiat în prima sa parte, însumând toate modalitățile de privatizare, în acest moment 50% din fostul patrimoniu al statului a trecut în proprietate privită. Noi estimăm că până la sfârșitul anului viitor se va privatiza 85% din fosta proprietate de stat. Carnetele de cupoane s-au putut cumpăra cu 1000 de coroane (circa 35 de dolari), care reprezintă 1000 de puncte. Aceste puncte au putut fi investite în orice întreprindere sau în cele peste 500 de fonduri, majoritatea dintre ele fiind private. Aceste fonduri, acționând după legitățile eco­nomiei de piață, au investit banii primiți de la depunători, unde au consi­derat de cuviin­ță. Succesul înre­gistrat de­ acest succes a depășit toate așteptările. Dacă la început se estima că vor participa doar 4 milioane de cetățeni la priva­tizare, datorită reclamei au intrat în joc 8,5 milioane de cetățeni. “Interesul societăților românești față de produsele noastre este imens” declară dna ing. Jana Vajtechová, directoarea standului Rep. Cehe la TIB ‘93 în trecut Cehoslovacia era reprezentanta la târgul inter­național de la București de multe întreprin­deri de comerț exterior împre­ună cu uzinele lor producătoare. Aceasta era pe vremea economiei planificate, când volumul schimbului de mărfuri între Cehoslovacia și România era mult mai mare. Dar ce economie planificată a fost aceea, când a rămas­ balanța comercială neechilibrată cu circa 200 milioane ruble. Această datorie partea română se străduiește să o reducă în mare parte prin construirea a 2 petroliere.. Prin trecerea la condițiile mondiale ale economiei de piață s-a produs o scădere bruscă a schimbului reciproc de mărfuri, aceasta arătând de fapt că era un schimb de mărfuri necompetitive. Aceasta arată nivelul actual scăzut al schimbului de mărfuri, în condițiile în care exportul românesc reprezintă o pătrime circa 6 milioane USD­ față de exportul ceh, care se ridica la valoarea de circa 20 milioane dolari. în exportul românesc precumpănesc pozițiile: alimente, chimicale, diverse mașini și utilaje de transport. în exportul ceh un loc mai important îl ocupa pozițiile: mașini și utilaje inclusiv piese de schimb, produse chimice, mărfuri de larg consum, alimente. Deși s-a produs o asemenea cădere, există aici o tradiție îndelungată în ceea ce privește schimbul reciproc de mărfuri, iar actuala cădere nu se pare nefirească. De aceea se află aici centrul de informații, inclusiv Data Base, în care se află cuprinse 80 000 de întreprinderi cehe. Principala sarcină a participării oficiale din acest an la TIB ‘93 este aceea de a intermedia contacte între întreprinderile românești și cele cehe. Din primele zile ale târgului internațional se vede că interesul întreprinderilor românești față de produsele noastre este imens. Astfel că eu personal sunt convinsă că anul viitor participarea întreprinderilor cehe la Târgul internațional de toamnă de la București va fi mult mai mare.

Next