Transilvania, 1868 (Anul 1, nr. 1-25)
1868-06-01 / nr. 12
colectiuni istorice făcute in Bucuresci sau in Iasi. Pedecla principala in acestu punctu a fostu pentru ei necunóscerea limbei romanesci, era la unii si despretiuirea de totu ce este romanescu. Istoriografiloru transilvani romani le fu inclusa calea de a cunósce istoriile tieriloru vecine prin insasi sistema gubernementala, ce domnise in acestu respectu ca de un’a suta ani incoace si carea in a. 1852 se re’mprospeta, oprinduse strinsu intrarea de carti romanesci fara concesiune prealabila si forte cerimoniosa a gubernului. Nici macaru o carte de rugatiune tipărită poate a diecea óra nu putea se intre fara concesiune ceruta inadinsu dela gubernu. Adică curatu ca si in Rusi’a. Din toate inse cărțile istorice era supravighete mai strinsu decatu oricare altele. In a. 1832 unu consiliariu disese in siedinti’a gubernului din Clusiu: Valachis ne liceat discere historiam, quomam ea est oculus mundi. Mai tardiu, adica camu dela 1845 totu s’au mai stracuratu unele opuri istorice, era mai anume din Analele*) publicate de Mici. Cogalniceanu in Iasi, cum si din Magazinulu istoricii si din cronicarii publicaţi in Bucuresci de A. T. Laurianu si Nicolae Balcescu mortu de dorulu patriei la Palermo. Gubernulu din Clusiu fusese atatu de generosu, incatu tolera intrarea aceloru opuri fara mari greutati. Intrevenindu inse anii sangiuriloru si după aceea fiindu vendiarea loru forte îngreunată, un’a parte mare din Magazinu etc. mai zace aici in Brasiovu, fara ca se mai întrebe cineva după elu. Tesaurulu de monumente istorice alu lui A. Papiu Ilarianu inca fu toleratu incoce; publicarea lui inse cadiu intr’o epoca, pre candu mai toata intreleginti’a noastra nationala abatuta dela ceea ce numescu latinii otium et studium, isi concentrase toate puterile sufletesc asupra presentului, ocupanduse di si noaptea cu alternațiva de a fi sau a nu fi. După a mea opiniune mai multe publicatiuni de ale dlini dr. Papiu Varianu vinu in legamente strinsa cu unele perioade din istori’a Transilvaniei. Mai insemnamu aici ca prin trecutu, ca bibliotec’a dsale castigata cu mari spese si cu prea multe fatige, este per excellentiam istorica si ea rivaliseaza in aceasta specialitate cu bibliotec’a oricăruia, dintre cati se ocupa la noi cu studiulu istoriei. Preste aceasta in acea biblioteca se afla *) Letopesitie