Transilvania, 2004 (Anul 110, nr. 1-12)
2004-09-01 / nr. 9-10
grafiic, Doamnelor şi Domnilor, Distinşi invitaţi, înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) la 23 octombrie/4 noiembrie 1861 a reprezentat un moment important în viaţa culturală şi în lupta de eliberare a românilor din Transilvania. Alegerea în fruntea acesteia a lui Andrei Şaguna (preşedinte), Timotei Cipariu (vicepreşedinte) şi Gheorghe Bariţiu (secretar) a demonstrat, de la bun început, voinţa românilor ardeleni de a ridica la înalte cote intelectuale activitatea Asociaţiunii. In scurtă vreme au fost înfiinţate despârţâminte pe întreg teritoriul Transilvaniei şi Banatului, care s-au implicat în viaţa oraşelor şi satelor româneşti, aducând o contribuţie preţioasă la ridicarea materială şi spirituală a acestora, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea pe întreg spaţiul românesc - atât cel al statului român, cât şi în teritoriile aflate sub stăpâniri străine - s-a înregistrat o adevărată efervescenţă intelectuală, care a permis afirmarea unor mari personalităţi precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L.Caragiale, A.D. Xenopol, Titu Maiorescu, Dionisie Pop Marţian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Grigorescu, Simion Bărnuţiu, August Treboniu Laurean, P.S. Aurelian, Vasile Conta, Constantin Stere, Ciprian Porumbescu. Acumulările de excepţie din acea perioadă au impus apariţia unor lucrări de sinteză şi instrumente de lucru, care să ofere tuturor celor interesaţi informaţii exacte şi din domenii cât mai diverse. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea au început să apară astfel de lucrări: Dicţionarul Academiei (încredinţat lui Bogdan Petriceicu Hasdeu), Istoria Românilor din Dacia Traiană (de A.D. Xenopol), Părţi alese din Istoria Transilvaniei pe 200 de ani în unită (de George Bariţiu), Istoria limbii române (de Alexandru Philippide), Harta Geologică a Românilor (de Gregoriu Ştefănescu), Comitetul de conducere al ASTREI şi-a asumat misiunea de a elabora prima enciclopedie românească, sub conducerea lui Cornel Diaconovici, primul secretar al Asociaţiunii. A fost o muncă extrem de intensă şi rodnică, materializată în cele trei volume apărute între 1898 şi 1904. Această operă monumentală s-a realizat „cu conlucrarea reprezentanţilor literari ai tuturor ţârilor şi ţinuturilor locuite de români“. Sesiunea jubiliară organizată în aceste zile, aici, la Sibiu, reprezintă nu numai omagiul adus unui mare cărturar şi unei opere de excepţie, ci şi o expresie a spiritului care trebuie să anime societatea noastră actuală, acela de a cultiva şi preţui valorile perene ale poporului, de a sădi în mintea şi în inima tuturor, mai ales a tineretului, sentimentul demnităţii naţionale, al respectului faţă de munca şi creaţia înaintaşilor. Paleta extrem de largă a comunicărilor anunţate în program, personalităţile ce urmează să le prezinte constituie garanţia succesului acestei manifestări cultural-ştiinţifice, dar şi patriotice în acelaşi timp. Va doresc deplin succes în activităţile pe care le desfăşuraţi în aceste zile. Totodată, folosesc acest prilej pentru a ura ani mulţi şi rodnici ASTREI şi tuturor membrilor ei. Ion ILIESCU Preşedintele României