Tribuna, septembrie 1904 (Anul 8, nr. 166-185)
1904-09-05 / nr. 169
Pag 6, interesaţi că oaspeţii insinuaţi pentru cuartir vor fi aşteptaţi de cătră comisiune la gara din Timişoara-Josefin în 20 1. c. seara şi în 21. c. dimineaţa la sosirea trenurilor, unde li se va comunica cuartirul reservat. Membrii acestei comisiuni vor mai fi detaşaţi şi la sosirea altor trenuri, precum şi în biroul comisiunei permanente (Timişoara Cetate, Kronprinz, et. I, unde se vor da şi alte informaţiuni. Membrii comisiunei de încuartirare vor purta ca semn distinctiv la braţul stâng o bandă albă, Timişoara, la 16 Septembre 1904. Pentru comisiune Dr. Aurel Cosma. Dare de seamă şi mulţumită publică. In urma aratării concertului împreunat cu petrecere de joc cu ocasiunea adunării Reuniunii învăţătorilor gr. or. români din protopopiatele I-VII, ţinută în comuna Siria la 16 şi 17 Aug. au incurs din taxele de intrare 561 cor. 90 fii. ear dela comuna bisericească un ajutor de 200 coroane. De tot 761 cor 90 fileri. Spese 367 coroane 26 fileri. Rămâne deci un venit curat de 394 cor 64 fii., care sumă s’a transpus Reuniunii învăţătorilor rom. gr. or. din propopiatale I—VII. pentru înfiinţarea unui fond, ca bază edării unei foi pedagogice. Ca suprasolvire au contribuit stimaţii domni: loan Costa, profesor 1 cor.; Dr. Lazar Gebeleş, adv. 4 cor.; Dr. G. Popa 4 cor. 50 fii.; Ştefan Petrovici, proprietar în B.Ineu 50 fii; A Secula, proprietar în Siria 4 cor. N. N. 1 cor.; A. Boţoc, înv 1 cor.; Mihai Lucuţa, preot 3 cor.; Ilie Cristea 40 fii.; loan şi Nicolae Buichici, Pâncota 3 cor.; Touia Sirca, înv. 1 cor . N. N. 3 cor.; Nicolae Marcu, funcţionar la „Victoria“ 2 coroane, pentru ce primească, prea stimaţii domni şi binefăcători, călduroasele mulţumiri. Asemenea mulţumim şi dlor învăţători: Ioan Hălmăgean, Adrian Ungurean şi Petru Muntean pentru abzicerea în favorul reuniunii de spesele efective, avute cu ocasiunea instruirii corului. Siria, 1904. Traian Terebeniu, Alexiu Doboş, preşedinte, notar. luliu Oroişorean, cassar. F e I u nimî. — Titlurile domnitorilor orientali. Domnitori! orientali au specialitatea de a-şi da, afară de titlul său cunoscut de toată lumea, o mulţime de alte titluri, mai mult sau mai puţin pompoase, care sunt enumărate cu sfinţenie în documentele oficiale. Aşa sultanul Turciei are drept la şasezeci şi două de titluri printre cari şi următoarele: Abdul Hamid Eternul Victorios, Eternul neînvins, împărţitorul de coroane eroilor; Umbra lui Dumnezeu pe pămănt. Titlurile şahului Persieî, conţine de asemenea bizare expresiunî: stea luminoasă a cerului ; steaua luminătoare a pământului ; Puterea pământului. Unul din cei mai mici potentaţi ai pământului Emirul din Are o mică ţărişoară lângă Afganistan semnează toate decretele şi documentele cu următoarea formulă: Semnat şi pecetluit de Regele Regilor, căruia trebue să-i asculte lumea întreagă, pentru că el preservă existenţa tuturor oamenilor, pentru că este tatăl soarelui şi pentru că el opreşte ploile. * — Congresul de otologie. La congresul de otologie, ce s’a ţinut la Bordeaux în zilele de i—5 August v. a luat parte ca delegat din , ,T R I B U N A“ România dl Dr. Costiniu D-sa a făcut o comunicare despre influenţa, ce o exercită maşinele de drum de fer asurpra urechilor şi sistemului nervos, la mecanici şi fochişti în raport cu combustibilul întrebuinţat în România. Comunicarea sa a stârnit o interesantă discuţie la care au luat parte mulţi congresişti, expunând această chestiune în ţările lor. După aceea s’a ales o comisiune compusă din d-nii Dr. Costiniu, profesor Dr. Gradenigo, din Turin, profesor Von Sier, din Moscova şi Brockaert din Anvers, care să studieze chestiunea şi să facă un raport pentru congresul din 1908, ce se va ţine la Budapesta. Ziarul „La Petite Gironde“, care face o dare de seamă a congresului, aduce elogii medicului român, pentru comunicarea sa. ECONOMIE. Arad, 16 Septembre O faptă bună. Sub titlul de mai jos „Gazeta de Duminecă“ din Şimleu scrie: Cătră d-nii bărbaţi de încredere şi agenţii instituluî „Silvania”. Seceta din aceasta vară, în mare parte a ţinutului peste care să extinde activitatea noastră, nimicind recolta de cucuruz şi de nutreţ pentru vite, economii cari formează partea preponderantă a clientelei noastre, stau faţă de o crisa economică, prin care pentru iarna ce să apropie, în lipsa de mijloace de traiu, ei înşişi sunt ameninţaţi de mai mare periclu şi se află în critica stare, că neavând nutreţ de ajuns, să-şi prăpădească pentru nimica vitele, acest factor principal pentru susţinerea şi conducerea raţională a economii. Direcţiunea institutului nostru, în interesarea sa vina pentru toate momentele ce înfluinţează starea clientelei, în şedinţa plenară, ţinută la 25 Aug. a. c. ocupându-se de situaţia penibilă amintită a economilor clienţi, a decis ca: a) în toți romii operațiunilor sale va continua moderarea intereselor după credite; b) la cereri din partea celor interesați, începând dela la Noembre a. c., dacă pretensiunea este deplin asigurată, până la seceratul din anul viitor va acorda respiriu de plătire din capital; c) cu căldură va sprijini toate întreprinderile, în special tovărăşiile fie şi ocasionale, cu scop să procure mijloacele pentru molcomirea lipsei de cucuruz şi de nutreţ. Insă nu pot conta la sprijinul nostru întreprinderile şi tovărăşiile cu scop speculativ, cari ar ţinti a exploata starea criticăa economilor. d) este cunoscut, că şi până acum, în economii organizate lipsa de nutreţ, cu bun succes se acoperea cu nutreţ pregătit din paie tocate (tăiete). Economii noştri mici, încă sunt avisaţi, că în lipsă de nutreţ natural şi artificial (fân, trifoiu, frunzar etc.) să stârne a se ajuta cu nutreţ pregătit din paie şi tulei de cucuruz tăiaţi cu maşina, făcută anume spre acest scop, cu aşa numitele „tăietoare de paie“ (szecska-vágó). Direcţiunea institutului a dispus se se intrevină la marile fabrici de maşini agricole, a procura în număr mai mare tăietoare de paie pentru clienţii săi economi. Avem deja oferte de la fabrici, cari la comande mai mari, 20—50 de tăietoare sunt aplicate a face însemnate reduceri din preţurile notate în buletinele lor de preţcurent. Aceasta reducere în preţ să poate obţinea aşa, că institutul plăteşte acum preţul iar economii pe lângă interese minimale îl vor replăti institutului în 8,5 ani. Ar fi de dorit, ca în special economii mici, profitând de aceasta o pasiune binevenită, eventual mai mulţi în tovărăşie, să-şi procure tăietoare de paie, aceasta maşină indispensabilă în fiecare economie pe lângă întrebuinţarea căreia, în timp normal, încă se pot face mari cruţări în nutreţ. Conform buletinelor de preţ curent ale fabricilor de maşini agricole, preţul unei tăietoare pentru braţ (pentru 10—25 vite) e C. 60—160 , iar preţul unei tăietoare mai mare, pentru manegru (járgány) de la C. 160—350. Din aceste preţuri se vor subtrage reducerile puse în prospect — cam 20*10. D-voastră, dlor bărbaţi de încredere şi agenţi, clienţilor noştri economi, relativ la punctul c) subversând necesitatea, în timpul potrivit, veţi Nr. 169, binevoi a ne face propuneri concrete, dar relativ la punctul d, până la 1 Octombre veţi binevoi a ne presenta un conspect asupra acelor economi, cari vor a-şî procura tăietoare de paie. Din acest conspect, pe basa celor noate mai sus să înseamnă calitatea maşinei, ce respectivii economi doresc a procura, precum şi starea materală a acelora. Măsura reducerei din preţul tăietoarelor se va stabili şi se va face cunoscut, dupa ce vom fixa numărul tăietoarelor comandate. Şimleu, 1 Septembre 1904. A. Cosma, director executiv. Bibliografii. Calendar pe anul dela Christos 1905. Anul XXVI. Preţul unui exemplar 40 fileri. Arad, editura şi tiparul tipografiei diecesei gr.gr. ro- mâne. Calendarul are următorul conţinut: Crostologia pe anul 1905. Sărbători şi alte zile schimbâcioase. Posturile. Sărbători școlare.^ Astronomie. â® hartea calendaristică. Cele 12 luni cu rubricei calendarului gregorian între pagini forţe destinând pentru diferite însemnări. Genealogia casei domnitoare, genealogia domnitorilor străini și exotici.^ Șematismul mitropoliei gr.-or. română din Un-N garia şi Transilvania. Taxele poştale şi pentru telegrafie. Partea literară. Moise Nicoară (studii biografic cu portret). Tămăiţa (legendă) de Ma-ria Cioban. Socialismul (dialog) de I. Grofşorean. Eroul de la Königgraetz de Şt. O. Iosif. Sentenţe asupra virtuţii. Căpitanul Romano (V. Alexandri). Un mijloc de înaintare de Nicu Ruşcaiu. Casa naţională din Arad (ilustraţiune).Patronul ţiganului (Th. D. Speranţă). Un capi- tol despre lene şi superstiţie de G. Coşbuc.: Mândro, mândro, vrei nu vrei poesie de Mihai Eminescu. Vulcanul legendă din popor de Maria Cioban. Minerva (Zeiţa ştiinţelor), poesie de Nicu Stejărel. Daţi creştere fetiţelor voastre. O. T. Baba n’aude, dar potriveşte de Elena D. O. Sevastos. Lupul şi Titirez. Basm pentru copii de Th. D. Speranţă. Poesii poporale. Economie. (Despre Lucernă ; Creşterea rîmătorilor; Albinele) Sfaturi economice. Felurimi. (Ţăranul deştept; Un martor bun, om căruia îi plouă aur din cap; O ţară fără închisori; Regele şi cerşitorul; împăratul şi pielarul). Glume (feştanie ţigănească; ţiganul şi ciobanul, Moţul şi pânea cea albă; ţiganul bolnav; ţiganul cu inelul; între prietini, la cârciumă; păcală şi Sasul; un recept. De ce ? Asta-i şi mai rău. Chicituri şi chiuituri. Inserţiuni şi reclame. Árverési hirdetmény. Az aradi kir. tszók, mint tkvi. hatóság, közhírré teszi, hogy Adam Ioszif kurticsi lakos végrehajtatának Dr. Velicsov Géza ügyvéd mint Winkler Hermann ismeretlen tartózkodása részére kirendelt ügygondoknak aradi lakos végrehajtást szenvedős elleni 155 kor. 30 till. költségkövetelés és jár. iránti végrehajtási ügyében az aradi kir. törvényszék területén lévő Arad megyében fekvő a kurticsi 58 számú tlkvben az a 1 13 sor'92 hrsz a. felvett 594 összeírása ház, udvar és kertre 881 kor. továbbá 2) ugyanazon számú tkvben 115 sor 124 házszám felvet 626 összeirásu beltelkes ház, udvar és kertre 915 kor. továbbá 8) ugyanazon számú tlkvben a 18 sor 196 hrsz a felvett 698 összeirásu beltelkes ház, udvar és kertre 385 korona és végül 4) ugyanazon számú tlkvben a III. 1. sor 281 hrsz a felvett 423 összeirásu ház, udvar és kertre 855 koronában az árverést ezennel megállapított kikiáltási árban elrendelte, és hogy a fentebb megjelölt ingatlanok az 1904 évi December hó 14-ik napján délelőtti 9 órakor Kurtics községházában megtartandó nyilvános árverésen a kikiáltási áron alul is eladatni fognak. Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlan becsárának 10°/0-át vagyis 88 kor. 10 fillért 91 k. 50 f. 38 k. 50 t. és 85 k. 50 készpénzben, vagy az 1881: LX. t. sz. 42 §-ában jelzett árfolyammal számított és az 1881 évi november hó 1-én 3333 számú kelt igazságügy ministeri rendelet 7 §-ában kijelölt óvadékképes értékpapírokban a kiküldött kezeihez letenni, vagy az 1881: LX tcz. 170 §-a értelmében a bánatpénznek a bíróságnál történt előleges elhelyezéséről kiállított elismervényt átszolgáltatni. Kelt Aradon 1904 évi szeptember hó 2 napján. A kir. törvényszék mint tkii. hatóság. Akna?, kir. tszéki biró Editor-proprietar: George Nichin Redactor responsabil: Ioan Russu-Sirianu.