Tribuna, iunie 1909 (Anul 13, nr. 117-139)
1909-06-16 / nr. 129
Pag. 6 Când ostenea bine de acel cutremur, se închidea în odaia lui, dormea dus şi peste două, trei zile se arăta iar liniştit ca »Luceafărul« lui — »nemuritor şi rece». Acum începea cu verva lui strălucită să-mi predice budismul, şi să-mi cânte Nirvana, ţinta supremă a lui Buda-takiamuni. O aşa încordare, un aşa acces a avut în ultimele momente bune: acela a fost semnalul sfîrşitului. După cutremur, el nu s’a mai închis în odaie să se culce şi să mai facă ce făcea mai nainte Luceafărul. A pornit înainte, tot înainte, până ce a căzut subt loviturile vrăjmaşului pe care-l purta în sînu-i încă din sînul maicii sale. Copil al unei rase nobile și bătrâne, în el se petrecea lupta decizivă între flacăra celei mai înalte vieți și germenul distrugerii finale a rasei — geniul cu nebunia. Lupta a fost groaznică. încercarea, drumul, cătră Nirvana a fost tot așa de dureroasă cât şi de strălucită. In capul cel mai bolnav, cea mai luminoasă inteligenţă — cel mai mâhnit suflet în trupul cel mai trudit! Şi dacă am plâns când I au aşezat prietenii şi vrăjmaşii, admiratorii şi invidioşii, subt »teiul sfânt«, n’am plâns de moartea lui; am plâns de truda vieţii, de câte suferise această iritabilă natură dela împrejurări, dela oameni, dela ea însăşi. Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit şi de foame. Da, dar nu s’a încovoiat niciodată: era un om dintr’o bucată şi nu dintr’una care se găseşte pe toate cărările. Generaţii întregi or să sune cu pompă dealul care duce la Şerban-Vodă, după ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, şi o bucată din care să scoţi un alt Eminescu nu se va mai găsi poate. Să doarmă în pace năcăjitul suflet! Ferventul budist este acuma fericit: el s’a întors în Nirvana — aşa de frumos cântată, atât de mult dorită — pentru dânsul prea târziu, prea de vreme pentru noi. 1889, Iunie 18. HOREA. De Eminescu. Să priveasc’ Ardealul Iunei i-e ruşine Ca robit copiii pe sub mini străine, Ci ’ntr’un nor de abur, într’un văl de ceaţă îşi ascunde tristă galbena ei faţă. Horia pe un munte falnic stă călare, O coroană sură munţilor se pare. Iar Carpaţii ţepeni, îngropaţi în nor, îşi vuiau prin tunet gîndurile lor. Eu am, zise-un tunet, suflet mare greu, Dar mai mare suflet bate ’n pieptul meu Fruntea-mi este albă ca de ani o mie Dară al lui nume mai mult o să ţie. Nalţi suntem noi munţii, zise-un vechiu Carpat Dar el e mai mare, că nu-i împărat. Atunci luna iese, norilor regină Fruntea lui cea pală roşu o ’nsenină Galbenele-i raze încing fruntea-i rece Că părea din munte diadem de rege. Şi un stol de vulturi muntele ’nconjor Cugetînd că-i Joe, Dumnezeul lor. Cînd în miezul nopţii, cununat cu nimb, Fulgere aruncă sus de pe Olimp. »TRIBUNA» DiFORMJlflUHI. ARAD, 28 Iunie n. 1909. 16/29 Iunie. Azi se împlinesc 20 de ani dela moartea lui Mihail Eminescu. In semn de pioasă aducere aminte şi adâncă recunoştinţă, închinăm numărul de azi întreg aceluia, care a cuprins în slove nemuritoare simţirile unui neam întreg »de la Nistru pân’ la Tisa«. In faţa acestei clipe sfinte, am crezut, că trebuie să uităm toate celelalte griji, mari şi mărunte, pe cari în alte zile le cernem subt ochii cititorilor noştri. Pentru orientare, amintim: Catrenele şi Cugetările inedite, pe cari le dăm în numărul nostru de azi, nu au mai fost publicate nicăiri şi sunt necunoscute până acuma. Bucăţile: Mihail Eminescu de N. Iorga, Eminescu şi Ardelenii de I. Slavici, Lui Eminescu, poezie de Cincinat Pavelescu şi Un rapsod de Gh. Muguru sunt originale. Fragmentul dramatic »Mira« îl reproducem din calendarul »Minervei«, sonetele »Cum oceana«... »Din munţi bătrâni«... şi poezia »Horea« din volumul de poezii postume ale lui Eminescu. Şi în sfîrşit, am crezut că facem un serviciu cetitorilor noştri, dacă mai publicăm odată articolele celor doi scriitori de frunte, Vlahuţă şi Caragiale, deopotrivă de dragi publicului, şi buni prieteni de ai lui Eminescu. Bucata d lui Vlahuţă e reprodusă din »Sămănătorul« (anul I), a d-lui Caragiale din volumul »Note şi schiţe«. Ne simţim îndemnaţi să mulţămim şi pe această cale d-lor Iorga, Slavici, Cincinat Pavelescu, şi îndeosebi d-lui Gh. D. Mugur din Sinaia — pentru binevoitorul concurs şi pentru preţioasele articole, cu cari îmbogăţim numărul de azi al »Tribunei«. — Serbarea pentru Eminescu în Arad. Amintim încă odaia publicului din Arad şi din împrejurime că mâine, Marţi 16/29 i. c., seara la orele 8 »Asociaţiunea culturală« din Arad va ţine o serbare în amintirea lui Eminescu. Programul serbării s’a publicat. Locul unde se va ţine e sala dela »Mileniu«. Intrarea gratuită. Credem că nimeni dintre cărturarii Aradului nu va lipsi. — D. Seton Watson în Blaj. Vineri d nul Seton Watson, însoţi de d-nii Octavian Goga şi I. I. Şchiopul au vizitat Blajul. — Mişcarea naţională în Caracal. Din Caracal capitala judeţului Roroanaţi (România) ni se anunţă că acolo s’a constituit o secţie locală a »Lgei Culturale« alegându-se preşedinte Alexandru Nicolau avocat, iar secretar d. Nicu Pavlidi. S’a hotărât ca doamnele şi domnişoarele de orice rang social să fie invitate a lea parte la Ligă şi la activitatea ei. Sa proiectase şi o excursiune cu profesorii şi elevii gimnaziului din loc la Arad, unde avea să se dea o reprezentaţie cu ei, dar piedicile pe cari guvernul unguresc le-ar face, au făcut să se renunţe la excursiune. Ia schimb se va face o excursiune la Braşov. S’a adresat d-lui N. Iorga o invitare de a ţine o conferinţă în Caracal. In acelaş timp noua secţie a »Ligei« a adresat d-nei Anuţa Vlad şi d-lui Dr. Toma Ionescu câte o adresă de felicitare şi aderenţă pe care Ie vom publica. Urăm succes deplin? nouei şi energicei mişcări naţionaliste din Caracal. — In jurul morţii lui Aurel Murăşianu. »Gazeta Transilvaniei« urmează a publica articole şi telegramele ce a primit cu prilegiul morţii lui Aurel Murăşianu. Sunt telegrame de la P. S. S. episcopul Radu, de la archimandritul Dionisie, I. cavaler de Puşcariu, Dr. Gh. Popovici (Lugoj), generalul Gigurtu (Craiova) Dr. Sârbu şi Dr. Petrovici (Lugoj) două telegrame nemţeşti dela doamnele Elena Mocioni (Vlaicoveţ) Teresia Mocioni (Capâlnaş) una românească din Birchiş dela dnii Anton Mocioni şi Petru Ionaş etc. etc. «Gazeta» mai scrie că răsfoind printre însemnările lui Iacob Murăşianu dna văduva Elena Murăşianu a găsit că regretatul ei soţ a decedat în aceiaş zi în care s’a născut. Ziua naşterii şi a morţi lui Aurel Murăşianu e 20 Iunie 1847 şi 20 Iunie 1909,prin urmare a împlinit exact vrâsta de 62 de ani, o întâmplare destul de rară. Publicând discursurile şi articolele rostite şi scrise cu prilegiul morţii lui Murăşanu spre a manifesta doliul său, şi ca un frumos semn de pietate, »Gazeta« urmează a se încadra în negru. — Tripla Alianţă. Din sursă bine informată se anunţă din Viena. Pe la sfârşitul lunei lui Iulie, miniştrii de externe Tittoni, Aehrenthal şi Bülow, se vor întâlni la Ischi sau la Gastein, pentru a discuta asupra tuturor chestiunilor pendente, precum şi în privinţa atitudinei Triplei Alianţe faţă cu Rusia. întâlnirea împăratului Wilhelm leu ţarul Nicolae II. a făcut necesară şi întâlnirea celor trei miniştri de externe. Examenul verbal de maturitate la liceul din Braşov s’a terminat cu următorul rezultat: Maturi cu foarte bine: 1) Sebastian Bornemissa, 2) Nicolae Dordea, 3) Ioan Garoiu, 4) Dumitru Manu, 5) Dumitru Nistor, 6) I. Petruţiu, 7) I. Popoviciu, 8) P. Savu, 9) Vas. Stoica. Maturi cu bine: 1) Nie. Aron, 2) P. Boeriu, 3) Sim. Borzea, 4) D .Galdău, 5) I. Hozanu, 6) I. Ignaton, 7) Nie. Ineşiu, 8) I. Lup, 9) I. Moldovan, 10) Nie. Olariu, 11) V. Meşotă, 12) Iosif Pop, 13) Solomon Sofonea, 14) V. Stănilă, 15) C. Ţeicu, 16) E. Ţeposu. Maturi: 1) Tr. Aiteanu, 2) Virg. Laurian Arond, 3) Romul Bucşa, 4) Tr. Bude, 5) Emil Colbazi, 6) Dan Romeo, 7) I. Harşia, 8) Nie. Mandai, 9) Ios. Puşcariu, 10) Val. Roşea, 11) I. Russu, 12)I. Scumpu, 13) Aurel Şinca, 14) Nie. Tatu şi Nie. Fulea, care a făcut examenul de emendare din matematică. 5 inşi au să repeteze examenul în Sept. 1909 din un studiu, iar 1 candidat a fost avizat la repeţirea examenului întreg în Iunie 1910. Rezultatul obţinut anul acesta este, fără îndoială,, foarte favorabil, ceea ce constituie un titlu de laudă nu numai pentru elevi ci şi pentru profesori. — Mare entusiasm în Turcia pentru un războiu cu Grecia. Din Salonic se telegrafiază. Din pricina chestiunei cretane în toate sferele politice şi militare din Turcia suflă un curent din ce în ce mai puternic pentru un războiu în contra Greciei. S’au ţinut şi se vor ţine încă numeroase meetinguri pentru declararea războiului. Albanezii au promis 50.000, bulgarii 30.000 de voluntari, înarmările continuă. — Examen de învăţătoare. D-şoara Lucia Bogdan din Siria a trecut zilele acestea examenul de învăţătoare la şcoala normală de stat din Cluj. Cu prilejul acelui examen s’a prezintat, precum ni se scrie, afară de dînsa şi o elevă romîncă greco-catolică. Pe cînd însă la examenul de religie protopopul ortodox din Cluj, d. Roşescu a examinat în limba romînească, protopopul greco-catolic, cunoscutul Dăianu, a examinat în limba statului. 29 iunie n. 1900