Tribuna, iunie 1911 (Anul 15, nr. 118-141)
1911-06-01 / nr. 118
Pag. 6 cultural. Ar trebui deci, odată cu Românii, ca şi evreii să se mai lepede de credinţele lor, în mare parte orientale şi josnice. Habotnicii naţionalişti mă vor privi de sigur cu ochi răi! Nu die Dr. Zosim. Te întreb însă, cum ar trebui să te privească „habotnicii evrei” când te aud că vrei să le alungi credinţa! Desigur cu ură fanatică. Ei bine nu. Şi şti pentru ce? Pentrucă înţeleg că acei cari, cândva s'ar lăsa ademeniţi de vorbele d-tale, tot Români vor fi! Cum am spus, viitorul cel mai apropiat vorbeşte pentru unificarea tuturor raselor. — Deci jos naţionalismul! — Exemplul îl dă Elveţia, o ţară care, deşi alcătuită din neamuri diferite, ţinteşte totuş acelaş ideal politic! In această stare vedem noi imaginea noastră viitoare! Civilizaţia va trebui să învingă! Raţunea nu trebuie pusă în slujba tuturor patimilor. Ce a însemnat Junimea, ce a însemnat curentul nou pornit de Titu Maiorescu contra şcoalei naţionaliste a lui Simion Bărnuţiu, dacă nu triumful ideei înaintate! Nu trebuie să fim exclusivişti. Să muncim pentru triumful cosmopolitismului, căci a munci pentru el înseamnă a-ţi ridica naţia în mijlocul căreia trăeşti! Nu vă încredeţi în cei vii! cercetaţi scrierile celor dispăruţi. Nu vă încredeţi în nime! Cercetaţi trecutul! — Trecutul lui Eminescu, lui Bălcescu, Russo, Kogălniceanu, Cuza, Conta, desigur. N’ar trebui să ne ridicăm prea mult contra străinilor, pentrucă ei ne dau mult din cultura şi inteligenţa lor. Dl Cuza, fără materialul învăţaţilor străini n’ar fi putut scoate „Poporaţia”! Feriţi-vă de idoli! — ar zice: feriţi-vă de ideal! — Intr’un fugitiv rezumat acesta ar fi cuprinsul conferinţei dlui Dr. Zosim. L-au aplaudat mult evreii. „Asociaţii” spuneau că nu pot primi teoriile doctorului şi că în şedinţa viitoare de Duminecă, îl vor dezarma. Se poate. Un lucru. Cunosc alţi membri cari l-au savurat. Şi aici e greşala; aici a fost rătăcirea pe care n’o vedeaţi. Prin faptul că unii membri l-au aprobat, conferinţa dlui Zosim a luat caracter de oficialitate, de program-luptă. Rămâne ca faptele d-voastră să mă dezmintă. Până atunci „Asociaţia culturală” nu poate fi ceia ce ţinteşte: o asociaţie de studenţi Români, în care dorul unei culturi literare ar întregi acţiunea unei primeniri morale în toate domeniile, faţă de străinismul care şi de astădată a căutat neputincios să vă vrăjască. Corneliu Carp. Hin ifrlinatarR. Pace în Albania? Operaţiile militare ale trupelor imperiale, împotriva răsculaţilor sunt pe sfârşite. Thorgut paşa, comandantul trupelor, a şi încheiat un armistiţiu de două zile, aşteptând ordonanţele ministrului de răsboi. Mirdiţii, Malisorii şi celelalte cete de răsculaţi au fost, parte învinse cu desăvârşire, parte alungate peste hotar, în Muntenegru. Se aşteaptă acum din partea guvernului turcesc, o acţiune serioasă de pace. După cum se vede, această acţiune va şi urma. Rifaat paşa, ministrul de externe al Turciei a avut o convorbire cu ministrul austro-ungar la Constantinopol, în care a declarat că intenţiile sultanului şi ale guvernului otoman au fost de la început pacinice. Faţă de răsculaţi a trebuit să se purceadă însă în modul cel mai energic pentru a restabili ordinea. Chiar şi mergerea Sultanului în Albania, încă trebuie considerată ca o expresiune a bună 14 Iunie n. 1911 „TRIBUNA“ voinţei guvernului turcesc faţă de albanezi. Cu ocaziunea mărei reviste militare, pe care o va ţine padişahul pe câmpul mierlei, încă se va accentua necesitatea unei păci desăvârşite. In zilele aceste Thorgut paşa, va da o proclamaţie, prin care dă amnestic, în numele guvernului, tuturor acelor răsculaţi, cari în vreme de 10 zile se vor prezenta în faţa autorităţilor turceşti şi vor depune armele. Guvernul turcesc nu va pedepsi, prin urmare, pe nici un revoluţionar, nici nu va urmări pe vreun albanez pentru amestecul lui în această răscoală care a pricinuit multă bătaie de cap porţii otomane. In schimb, după cum afirmă ministrul de externe, Rifaat paşa,, după toate aceste zile sângeroase, guvernul musulman va introduce în Albania o acţiune civilizatorică şi economică, ţinând seamă întru toate de dorinţele Albanezilor. Conducerea administraţiei din acest vilaet va fi încredinţată unui om nou, care cunoaşte împrejurările albaneze mai bine. Rămâne ca după toate aceste să vedem cum îşi va îndeplini guvernul turcesc promisiunea şi cu ce se vor alege Albanezii pe urma atâtor vărsări de sânge, pe cari le-au făcut pentru libertatea neamurilor subjugate de Turci. Ar fi interesant în orice caz să se ştie şi aceea, că cine a fost motorul principal şi imediat, care a ajutat şi a instigat pe Albanezi la răscoală. Intr’o vreme se pomenea monarhia noastră, alteori Muntenegrul secundat de Rusia. Până acum nu s’a dovedit nimic. E bine că s’a ajuns la sfârşitul acestor lupte, cari în orice moment puteau produce o complicaţie europeană şi rămâne ca Turcia să ştie alege mijloacele ca Balcanii să nu fie pururea o bombă ce poate exploada la cea mai mică zguduire. Aceasta, se înţelege, nu se va putea decât mulţumind şi împlinind dorinţele tuturor naţionalităţilor otomane. Dar guvernul tinerilor turci se pare a fi cu mult mai şovinist şi intolerant decât să împlinească această supremă cerinţă a păcii europene. INFORMAŢII. ARAD, 13 Iunie n. 1911. — Starea sănătăţii Regelui Carol, „Monitorul Oficial” din Bucureşti publică următorul comunicat: „Ivindu-se din nou uşoare colici, însoţite de o mică mişcare febrilă, Maiestatea Sa este obligat să rămână în pat până la complecta liniştire a suferinţelor”. —Vizitaţie canonică. P. S. episcop al Aradului e de Vineri în vizitaţie canonică pe valea Crişului, fiind primit pretutindeni cu mari manifestaţiuni din partea poporului. Sâmbătă a sfinţit biserica din Guravăi. Duminecă, ziua primă de Rusalii, a servit utrenia în Tisa, liturgia în Hălmagiu, iar după amiazi a predicat în Hălmăgel. In ziua a doua de Rusalii a plecat cu tren special la Brad, fiind întâmpinat de credincioşi în frunte cu preoţii lor la gara Orciu, Birtin, Baia de Criş, Ţebea, Biheioara, iar în Vasa a ţinut şi utrenia în biserică. In Brad a fost întâmpinat la gară de corpul profesoral şi studenţimea în frunte cu directorul Albu, care a salutat de binevenire pe înaltul oaspe. In oraş înaintea gimnaziului la întimpinat preotul Rimbaş cu toate autorităţile civile şi un public imens. După serviciul divin a vizitat gimnaziul şi a urmat banchetul la care au participat peste o sută de oaspeţi. De la Brad va trece peste deal în Biharia până la Vaşcău, de unde se va înapoia peste Oradea-mare. — Mulţămiite publice, In numele parohienilor mei pe această cale mulţumesc din tot sufletul institutului de credit şi economii „Lipovana” din Lipova pentru frumoasa sumă de 50 coroane, ce a binevoit a o dărui sfintei noastre biserici române ort. din Buzad. Buzad, la 31 Mai (13 Iunie) 1911 Vasile Spân, preot. — Aducem şi pe aceasta cale sincerile noastre mulţămite P. T. dn N. Negruţiu prof. iu Blaj pentru ajutorul trimis de 10 cor. precum şi On. institut „Lipovana” din Lipova pentru ajutorul de 20 cor. Perzându-se un extras de cont dela Cassa de păstr. post. cu privire la o sumă de 30 cor. intrată ca ajutor regretăm a nu putea încă publica numele donatorului. Vom reveni însă asupra acestei donaţiuni în timpul cel mai scurt. Pentru soc. „Petru Maior” N. C. Deac, v.pres., Ioan Meşotă, dosar. — Accidentul unui aviator român. Din Bucureşti ni se scrie. Aviatorul Brumărescu, făcând experienţe cu noul său aeroplan pe platoul Cotroceni, a căzut. Vineri seara, din înălţime de 8 metri. Brumărescu e rănit uşor. Aeroplanul de asemenea a suferit numai câteva defecte. Procesul fraţilor Zslinzky. Dinlinia se anunţă că procesul fraţilor Zslinszky, cari l-au omorît pe deputatul Achim, va avea loc la 19 iulie n. Sunt citaţi la proces 75 martori, n. Sunt citaţi la proces 75 martori. — Turul Europei în automobil. In legătură cu informaţia publicată sub acest titlu în numărul 110, primim deja un cetitor din Vârşeţ următoarele desluşiri despre aceşti „pasionaţi turişti din Mannheim”: „Turiştii din Mannheim, cari în Bucureşti au împodobit automobilul lor cu tricolorul românesc, sunt: fraţii Adler, jidani botezaţi, proprietari de vii şi negustori de spirt; apoi Dr. Marcovies, sârb, căpitan de poliţie, Dr. I. Singer, candidat de advocat, şi Dr. Oppenheimer, advocat jidan, toţi din Vârşeţ, de unde au şi plecat. Cu ce scop au pus două steaguri tricolore pe automobil trecând prin România ? Căci pe aici acasă nu îndrăgesc, ce e românesc, cu atât mai puţin tricolorul mândru. Cu stimă. Un abonat. — O comunitate bisericească română doamnă de toată lauda. In frumoasa comună din Sălaj Vârşolţ, de abia sunt 50 familii române. Starea lor materială încă nu este dintre celea dintâi. Pe lângă toate aceste, brava comunitate bisericească românească din comuna Vârşolţ şi-a susţinut în trecut şcoala sa confesională cu învăţător cualificat şi şi-o susţine fără şovăire şi acum în ciuda tuturor greutăţilor cu cari se luptă şi cari i se pun. Până acum numai din partea „Silvaniei” şi din fondul „Nichita” a fost împărtăşită de nişte foarte modeste ajutoare; greul şi grosul speselor le-au suportat bravii şi resoluţii ei membri. Aceasta mână de oameni arată, că ce poate voinţa tare şi resolută şi dă exemplu la o mulţime de comune mai mari decât ea, că cum se pot susţinea şcoalele noastre confesionale, pe lângă toate greutăţile de azi. Sufletul acestei mici comunităţi bisericeşti gr.-cat. române este un simplu econom, cu numele Georgiu Macaveiu, deoarece nici preot nu au, şi n’au avut în loc, fiindcă sunt fiica eclesiei de Recea. Aceşti bravi oameni merită, nu numai lauda, a toată lumea pentru hărnicia lor dovedită, deja zeci de ani, întru aşi susţine unica lor înştiin țo Atelier optic. Isydi vrednic IA HA 1ITa1a7CT7QT de încredere şi ieften pen-JJULKAlUcIl, AUlOZSVdr, tru orice cumpărături Giuvaergiu. Mátyás király-tér 15. Fosta prăvălie HUSZNIK. Işi recomendă magazinul său bine asortat cu cia- ' sornice de fabricaţie renumită. Mare asortiment de juvaere din aur, argint, briliante şi obiecte din argint veritabil de China, cum și în articole optice.