Tribuna, iunie 1911 (Anul 15, nr. 118-141)

1911-06-01 / nr. 118

Pag. 6 cultural. Ar trebui deci, odată cu Românii, ca şi evreii să se mai lepede de credinţele lor, în mare parte orientale şi josnice. Habotnicii naţionalişti mă vor privi de sigur cu ochi răi! Nu die Dr. Zosim. Te întreb însă, cum ar trebui să te privească „habotnicii evrei” când te aud că vrei să le alungi credinţa! De­sigur cu ură fanatică. Ei bine nu. Şi şti pentru ce? Pentrucă înţeleg că acei cari, cândva s'ar lăsa ademeniţi de vorbele d-tale, tot Români vor fi! Cum am spus, viitorul cel mai apropiat vor­beşte pentru unificarea tuturor raselor. — Deci jos naţionalismul! — Exemplul îl dă Elveţia, o ţară care, deşi alcătuită din neamuri diferite, ţinteşte totuş acelaş ideal politic! In această stare vedem noi imaginea noastră viitoare! Ci­vilizaţia va trebui să învingă! Raţunea nu tre­buie pusă în slujba tuturor patimilor. Ce a însemnat Junimea, ce a însemnat curen­tul nou pornit de Titu Maiorescu contra şcoalei naţionaliste a lui Simion Bărnuţiu, dacă nu tri­umful ideei înaintate! Nu trebuie să fim exclu­­sivişti. Să muncim pentru triumful cosmopolitis­mului, căci a munci pentru el înseamnă a-ţi ri­dica naţia în mijlocul căreia trăeşti! Nu vă încredeţi în cei vii! cercetaţi scrierile celor dispăruţi. Nu vă încredeţi în nime! Cerce­taţi trecutul! — Trecutul lui Eminescu, lui Băl­­cescu, Russo, Kogălniceanu, Cuza, Conta, de­sigur. N’ar trebui să ne ridicăm prea mult contra străinilor, pentrucă ei ne dau mult din cultura şi inteligenţa lor. Dl Cuza, fără materialul învă­ţaţilor străini n’ar fi putut scoate „Poporaţia”! Feriţi-vă de idoli! — ar zice: feriţi-vă de ideal! — Intr’un fugitiv rezumat acesta ar fi cuprin­sul conferinţei dlui Dr. Zosim. L-au aplaudat mult evreii. „Asociaţii” spuneau că nu pot primi teoriile doctorului şi că în şedinţa viitoare de Duminecă, îl­ vor dezarma. Se poate. Un lucru. Cunosc alţi membri cari l-au savurat. Şi aici e greşala; aici a fost rătăcirea pe care n’o vedeaţi. Prin faptul că unii membri l-au aprobat, confe­rinţa dlui Zosim a luat caracter de oficialitate, de program-luptă. Rămâne ca faptele d-voastră să mă dezmintă. Până atunci „Asociaţia culturală” nu poate fi ceia ce ţinteşte: o asociaţie de studenţi Români, în care dorul unei culturi literare ar întregi ac­ţiunea unei primeniri morale î­n toate domeniile, faţă de străinismul care şi de astădată a căutat neputincios să vă vrăjască. Corneliu Carp. Hin ifrlinatarR. Pace în Albania? Operaţiile militare ale tru­pelor imperiale, împotriva răsculaţilor sunt pe sfârşite. Thorgut paşa, comandantul trupelor, a şi încheiat un armistiţiu de două zile, aşteptând ordonanţele ministrului de răsboi. Mirdiţii, Malisorii şi celelalte cete de răsculaţi au fost, parte învinse cu desăvârşire, parte alungate peste hotar, în Muntenegru. Se aşteaptă acum din par­tea guvernului turcesc, o acţiune serioasă de pace. După cum se vede, această acţiune va şi urma. Rifaat paşa,­ ministrul de externe al Turciei a avut o convorbire cu ministrul austro-ungar la Constantinopol, în care a declarat că intenţiile sultanului şi ale guvernului otoman au fost de la început pacinice. Faţă de răsculaţi a trebuit să se purceadă însă în modul cel mai energic pentru a restabili ordinea. Chiar şi mergerea Sultanului în Albania, încă trebuie considerată ca o expresiune a bună­ 14 Iunie n. 1911 „TRIBUNA“ voinţei guvernului turcesc faţă de albanezi. Cu ocaziunea mărei reviste militare, pe care o va ţine padişahul pe câmpul mierlei, încă se va ac­centua necesitatea unei păci desăvârşite. In zilele aceste Thorgut paşa, va da o proclamaţie, prin care dă amnestic, în numele guvernului, tutu­ror acelor răsculaţi, cari în vreme de 10 zile se vor prezenta în faţa autorităţilor turceşti şi vor depune armele. Guvernul turcesc nu va pedepsi, prin urmare, pe nici un revoluţionar, nici nu va urmări pe vreun albanez pentru amestecul lui în această răscoală care a pricinuit multă bătaie de cap porţii otomane. In schimb, după cum afirmă ministrul de externe, Rifaat paşa,, după toate aceste zile sângeroase, guvernul musulman va introduce în Albania o acţiune civilizatorică şi economică, ţinând seamă întru toate de dorin­ţele Albanezilor. Conducerea administraţiei din acest vilaet va fi încredinţată unui om nou, care cunoaşte împrejurările albaneze mai bine. Rămâne ca după toate aceste să vedem cum îşi va îndeplini guvernul turcesc promisiunea şi cu ce se vor alege Albanezii pe urma atâtor văr­sări de sânge, pe cari le-au făcut pentru liberta­tea neamurilor subjugate de Turci. Ar fi inter­e­­sant în orice caz să se ştie şi aceea, că cine a fost motorul principal şi imediat, care a ajutat şi a instigat pe Albanezi la răscoală. Intr’o vreme se pomenea monarhia noastră, alteori Muntene­­grul secundat de Rusia. Până acum nu s’a dove­dit nimic. E bine că s’a ajuns la sfârşitul acestor lupte, cari în orice moment puteau produce o complica­ţie europeană şi rămâne ca Turcia să ştie alege mijloacele ca Balcanii să nu fie pururea o bombă ce poate exploada la cea mai mică zguduire. Aceasta, se înţelege, nu se va putea decât mulţu­mind şi împlinind dorinţele tuturor naţionalită­ţilor otomane. Dar guvernul tinerilor turci se pare a fi cu mult mai şovinist şi intolerant decât să împlinească această supremă cerinţă a păcii europene. INFORMAŢII. ARAD, 13 Iunie n. 1911. — Starea sănătăţii Regelui Carol, „Monito­rul Oficial” din Bucureşti publică următorul co­municat: „Ivindu-se din nou uşoare colici, însoţite de o mică mişcare febrilă, Maiestatea Sa este obligat să rămână în pat până la complecta liniştire a suferinţelor”. —Vizitaţie canonică. P. S. episcop al Ara­dului e de Vineri în vizitaţie canonică pe valea Crişului, fiind primit pretutindeni cu mari ma­­nifestaţiuni din partea poporului. Sâmbătă a sfinţit biserica din Guravăi­. Duminecă, ziua primă de Rusalii, a servit utrenia în Tisa, litur­gia în Hălmagiu, iar după am­iazi a predicat în Hălmăgel. In ziua a doua de Rusalii a plecat cu tren special la Brad, fiind întâmpinat de credin­cioşi în frunte cu preoţii lor la gara Orciu, Bir­­tin, Baia de Criş, Ţebea, Bih­eioara, iar în Vasa a ţinut şi utrenia în biserică. In Brad a fost în­tâmpinat la gară de corpul profesoral şi studenţi­mea în frunte cu directorul Albu, care a salutat de binevenire pe înaltul oaspe. In oraş înaintea gimnaziului la întimpinat preotul Rimbaş cu toate autorităţile civile şi un public imens. După serviciul divin a vizitat gimnaziul şi a urmat banchetul la care au­ participat peste o sută de oaspeţi. De la Brad va trece peste deal în Biha­­ria până la Vaşcău, de unde se va înapoia peste Oradea-mare. — Mulţăm­iite publice, In numele parohieni­­lor mei pe această cale mulţumesc din tot sufletul institutului de credit şi economii „Lipovana” din Lipova pentru frumoasa sumă de 50 coroane, ce a binevoit a o dărui sfintei noastre biserici ro­mâne ort. din Buzad. Buzad, la 31 Mai (13 Iu­nie) 1911 Vasile Spân, preot. — Aducem şi pe aceasta cale sincerile noa­stre mulţămite P. T. dn N. Negruţiu prof. iu Blaj pentru ajutorul trimis de 10 cor. precum şi On. institut „Lipovana” din Lipova pentru ajutorul de 20 cor. Perzându-se un extras de cont dela Cassa de păstr. post. cu privire la o sumă de 30 cor. intrată ca ajutor regretăm a nu putea încă publica nu­mele donatorului. Vom reveni însă asupra acestei donaţiuni în timpul cel mai scurt. Pentru soc. „Petru Maior” N­. C. Deac, v.­pres., Ioan Me­­şotă, dosar. — Accidentul unui aviator român. Din Bu­cureşti ni­ se scrie. Aviatorul Brumărescu, făcând experienţe cu noul său aeroplan pe platoul Co­­troceni, a căzut. Vineri seara, din înălţime de 8 metri. Brumărescu e rănit uşor. Aeroplanul de­ a­­semenea a suferit numai câteva defecte. Procesul fraţilor Zsli­nzky. Din­­linia se anunţă că procesul fraţilor Zslinszky, cari l-au omorît pe deputatul Achim, va avea loc la 19 iu­lie n. Sunt citaţi la proces 75 martori, n. Sunt citaţi la proces 75 martori. —­ Turul Europei în automobil. In legătură cu informaţia publicată sub acest titlu în numă­rul 110, primim deja un cetitor din Vârşeţ urmă­toarele desluşiri despre aceşti „pasionaţi turişti din Mannheim”: „Turiştii din Mannheim, cari în Bucureşti au împodobit automobilul lor cu tricolorul ro­mânesc, sunt: fraţii Adler, jidani botezaţi, pro­prietari de vii şi negustori de spirt; apoi Dr. Marco­vies, sârb, căpitan de poliţie, Dr. I. Sin­ger, candidat de advocat, şi Dr. Oppenheimer, advocat jidan, toţi din Vârşeţ, de unde au şi ple­cat. Cu ce scop au pus două steaguri tricolore pe automobil trecând prin România ? Căci pe aici acasă nu îndrăgesc, ce e românesc, cu atât mai puţin tricolorul mândru. Cu stimă. Un abonat. — O comunitate bisericească română doamnă de toată lauda. In frumoasa comună din Sălaj Vârşolţ, de abia sunt 50 familii române. Starea lor materială încă nu este dintre celea dintâi. Pe lângă toate aceste, brava comunitate biseri­cească românească din comuna Vârşolţ şi-a sus­ţinut în trecut şcoala sa confesională cu învăţă­tor cualificat şi şi-o susţine fără şovăire şi acum în ciuda tuturor­ greutăţilor­ cu cari se luptă şi cari i­ se pun. Până acum numai din partea „Sil­­vaniei” şi din fondul „Nichita” a fost împărtă­şită de nişte foarte modeste ajutoare; greul şi grosul speselor le-au suportat bravii şi resoluţii ei membri. Aceasta mână de oameni arată, că ce poate voinţa tare şi resolută şi dă exemplu la o mulţime de comune mai mari decât ea, că cum se pot susţinea şcoalele noastre confesionale, pe lângă toate greutăţile de azi. Sufletul acestei mici comunităţi bisericeşti gr.-cat. române este un simplu econom, cu nu­mele Georgiu Macaveiu, deoarece nici preot nu­ au, şi n’au avut în loc, fiindcă sunt fiica eclesiei de Recea. Aceşti bravi oameni merită, nu numai lauda, a toată lumea pentru hărnicia lor dovedită, deja zeci de ani, întru aşi susţine unica lor înştiin­­ ț­o Atelier optic. Isydi vrednic IA HA­­ 1­ITa1a7CT7QT de încredere şi ieften pen-JJULK­­AlUcIl, AUlOZSVdr, tru orice cumpărături Giuvaergiu. Mátyás király-tér 15. Fosta prăvălie HUSZNIK. Işi recomendă magazinul­­ său bine asortat cu cia- ' sornice de fabricaţie renu­mită. Mare asortiment de juvaere din aur, argint, bri­liante şi obiecte din argint ve­ritabil de China, cum și în articole optice.

Next