Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-10-29 / nr. 46
dință cătră guvernu și de lovire cătră țeara Moldovei. Patriea noastră au întratu pe o cale de înbunătățiri care se vor revărsa asupra tuturor fiilor ei, fără deosebire. Nu trebuie însă a se perde din videre, că bunurile cu greu se adună, și că numai prin înțelepciune și răbdare vom pute dobăndi împlinirea dorinților noastre. Liniștească-se dar inimile voastre de pr ce griji și îndupere, căci noi ne a ocupămu de soarta voastră ca unu părinte bine-voitoriu. D-zeu și națiea ne-lu înalțatu pe Tronu pentru de a da dreptate acelui ce o are, pentru de a înfrăna pre cei zei, și pentru de a imbrățoșa pre cei buni! ”ALECSANDRU IOAN Ministru trebilor din lăuntru ad-integrim: M. COSTACI. 19 octomvri, 1859. Etibapa Momina. STATISTICA OFICIALĂ D. (Estragemu din Monitoriul Moldovei n'” 18) ministeRIUL DIN LĂUNTRUL. No. 26202. În organizațiea comunelor rurale din țeară, după regulamentul organic și celelalte ulterioare dispoziții legislative și administrative, se află o cutie sătească. Izvoarele ce umple această cutie a capitalului comunalu, au fost întrilumea întăiea ianuarie, fevruarie și martie a anului curentu 1859, de 143,489 lei și 51 bani, adunați în chipul următoriu: Din zeciueala birnicilor Moldoveni din numărul de 147,084 inși și 13,721 inși disrobiți, au fost de: 120,607 lei, 60 bani. Din zeciueala meșterilor țigani în numer de 200224 inși 2,511 - 60 - Din zeciueala maziloruptașilor în numera de 23,840 inși. 17,880 - - Din întrări straordinare 2,490 - 51. - Adecă peste tot 143,489 lei 51 bani. La care adăogănduse suma rămasă ca capitalu din anul 1858, adecă de: 1,141,125 - 36 b. Formează capitalul comunal la săavârșitul lui martie trecut. Se adaoge neagiunsu de la Botoșeni, Tutova și Tecuciu 2741 b. 1281,642 lei 8 5. Din acest capitalu urmează a se scăde cheltuelile făcute în trilunia ianuarie, fevruarie și martie 1859, în sumă de: Însă: lei cani. - 40,218 100, lefele vornicilor. 1,497 PT,ptransportul banilor. - 19,500 - lefele chirurgilor. - 2,000 - lefele moașelor. - 5.850 - levele scriitorilor. - 111573, moșții. - 1,518117, osebite chitueli. - 719,30167,peste tot. Suma cheltuită în tribunne, scăzinduse din capitalul total, rămăne în cutiile sătești la 1 aprilie trecut 1205,9406161 bani, după cum se arată în alăturatul tablou cu lit. A. Din capitalul presta lipsește suma imprumutată de cătră pisterie în anul 1857 cu procentu de 5”), după machiarea Consilului din 1857 cu p 5,876 și aprobarea caimacamului Vogoride; această sumă este de 720,520 lei după cum se lămurește în tabloul cu lit. B. Se publică spre obșteasca știință, rezultatele acestei investigații făcute în ministeriul din lăuntru de cătră Direcțiea Centrală de Statistică. Litera A. ESTRACTOTUL cheltuelilor urmate din zeciuelile sătești în triluunea 1-a a lunelor ianuarie, februarie și martie 1859. g280014 u7 79,301 67 1,205,340 61. Se adauge neajunsul de la Botoșani, Tutova și Tecuciu 27 lei 41 bani, peste tot 1,284,642 lei 8 bani. Litera B, Capitalurile împrumutate din cutiile sătești. Estragemu din Stepa Dunarei următoarele note: - el Anunțămu cu bucurie că guvernulu de peste Milcovu au otăritu a se aduce în patrie cenușele domniloru cetățeni, ce au muritu in emigrație, N. Bălcescu și I. Voinescu pe principiulu că: „oaminii ce se jertfescu pentru „o idee măreață și folositoare omenirei, „acei ce'și dau vieața pentru binele și gloria patriei loru, merită recunoștință și „respectu. „Felicitămu pre guvernu despre această norocită idee, însă să ne fie iertatu a zice că recunoștință și respectu se cuvine nu numai morților, dar și celor aii, carii au forutu și facu ca și Bălcescu și Voinescu! Aclămu că intre alte destituări urmate după evenimintulu din 28 septempri, in capitala Romăniei, s'au destituatu și D. Gheorgi Sionu din posturu de directoru eforiei spitaleloru de peste Milcovu. Cauza acestei nemotivate destituări, ni se asigură că ar fi prepusulu, in care ar fi corutiu poetulu Moldovanu, că el ar fi unuli din revizorii Stelei Donorei, carii compunu sucursala noastră din București. Dacă acestu prepusu au motivatu distituarea unui demnu Romănu și unui vunu funcționariu, noi pe onoare declarămu că de la 24 ianuare încoace, D. G. Sion n'au scrisu în Sre o singură linie, nu ne-au trimisu o corespondință de o singură frasă. Și ca să ferimu și pre alți foncționari de aseminea ptri, declarămu că sucursala din București este compusă de oamini, carii nu suntu foncționarii nimănui, ci numai revizori fără leafă ai ziarului nostru. Rugămu pre toate ziarele liberale ca să reproducă această declarație a noastră, spre ferirea funcționarilor Statului de năpaste. GFG Între destituirile de funcționari decretate în zilele aceste, cereau îngăduința cetitorilor de a nota aici una, cu deosebire, pentru care ministeriul însuși au datu motive întemeiete pe considerări politice. Aceasta e destituirea D-lui Ioan Ionescu ca profesor însărcinatu unui cursu specialu de economie politică și finanțiară și de contabilitate. Profesorul făcu, duminica trecută, a treia lecție a cursului și cea dentăru asupra principiilor generale de finanțe. Impresia produsă asupra numerosului auditoriu au fostu diversamente înterpretată în publicu, și intențiile profesorului cu totul defavorabilu representate în înaltele regiuni guvernămîntale. Noi n'amu asistatu la lecția denunțată ca abătută din programu, și, dară, ne socotimu datori a nune, fără comentarii, sau ochii cetitorilor noștri notele redactate, din Acei din zitori ce vor fi avăndu mai bună ținere de memorie, de D. Ioan Ionescu, auminte, și vor găsi de cuviință a cace rectificări, îi rugămu să ne facă onoare a ni le comunica. Noi ținemu să se constateze adevărul prin mărturisiri contradictorii, ca așa în deplină cunoștință a causei, să condamnămu ideile rătăcite și întențiile culpabile. Făcăndu acestu apelu la mărturisirea gravă și dispasională a publicului nepărtinitoriu, nu țintimu decătu a justifica acestu eternu adevăru, că știința curată nu este sedițioasă fără numai într'o societate unde dreptatea numai să împărățească, pentru ca această desbatere a adevărului să fie completă, punemu sub ochii cetitorilor, prelăngă lecția osîndită, și pre cele după ce au precedat'o. cursu SPESAL de Economie politică, finnanțe și contabilitate. LECISAP. Acestu cursu s'au deschieu la 20 a caurentei în ființa unui numerosu anzitoriu, din care se aflau înscrise 94 de persoane din toate ministeriurile și din toate clasele societăței. Profesorii au făcutu a se aprețui de auzitori adevărul că Economia Politică este șltiința pieței omenești. Astăzi, ca și în impul lui Aristote și Csenoforu, economie, cruțare, însemnează de a nu cheltui cineva tot a ceea ce căștigă. Prisosurile adunate picătură cătră picătură formează capitalul cu care cineva poate a se apuca de lucru pentru a se . De aceea prin Economia Politică sa ințelege altădecătu știința legilor lucrului și a industriei omenești, adecă știința de a se mmanuți, sau după num creatorii științei au definit o știința care ne arată cumu se formează avuția, cumu se imparte și cumu se consumă. Prin pace și muncă se crează avere. Obiectul clară al Economiei Politice este de a arăta poporului ispoarele din care poate scoate dun venitu și o săpsistință abondantă. 79,80167 bani 14. . -a - .... e355 146 DLPNP 4eEăeVa REe E.1 E-E 5„5 I .5 2 - - - 2