Tribuna, iulie 1889 (Anul 6, nr. 148-173)

1889-07-22 / nr. 166

Nr. 166 Ludovic Richter, mare cultivator al sciinţei amabile, care a îmbogăţit herbarul gimnasiu­­lui cu o colecţiune tipică de plante şi exotice ce consistă din 600 coaie. 2. Mg. Sa Artemia Şarcadi, canonic gr.-catol. de Oradea-mare, a donat pentru colecţiunea mineralogică 68 bu­căţi cristale libere de diamant marmaţian. 3. Dl profesor Teodor Bule a donat pentru co­lecţiunea mineralogică o bucată de aur nativ din minele de la Roşia. 4. Studentul în clasa VI, gimn. Ludovic- Kobşin a donat următoa­rele minerale: aur, cuarz hyalin, ametist, mar­moră roşie, purit pe cuarz, 5 bucăţi de ga­­lenit, 2 exemplare spiralerit, realgar, antimo­­nit, calcopirit, azurit, 5 bucăţi cristale halit, 9 bucăţi de calcit şi un jaspopat. 5. Studentul în cl. V. Georgiu Gavriş a donat: 18 bucăţi de granatoide, 6 bucăţi cristale de sare gemă, 12 bucăţi minerale de fer, aramă şi plumb, a donat în sfîrşit pentru colecţiunea botanică 0 nucă de cocos nucifera. 6. Studentul în cl. VI. Ioan Bochiş a preparat 18 forme de cri­stale din sticlă, 10 din hârtie. Pentru aug­mentarea colecţiunii numismatice, Mg. Sa­ul canonic gr.-cat. din Oradea-mare Artemiu Şar­cadi a donat: 1 galbin din anul 1597, 1 ru­blă rusească din 1849, 1 ban român de 2 lei, 1 ban de 10 spriji din timpul Pontificelui Piu al IX-lea, 1 monetă comemorativă a jubi­­leului de căsătorie de 25 ani al Maiestăţilor Lor, 9 bucăţi de argint din secolul 16 şi 17, 3 bucăţi bani de aramă antici şi moderni, 1 bancnotă de 100 fi., 3 de 10 fi., 10 de 5 fi., 2 de 2 fi., 9 de 30 cr. şi 1 de 15 cr. Ko­suth­iane. Erezii doamnei Ecaterina Vass din Beiuş au donat 9 bucăţi bani de argint din timpuri mai vechi şi moderne, precum 57 bu­căţi bani de aramă din timpul mai nou. în partea a IV-a se cuprinde rapor­tul despre activitatea şi starea so­cietăţii de lectură a tinerimii studi­oase pe anul şcol. 1888/89. După aceasta, tinerii studenţi din cl. VII. şi VIII., în înţe­lesul regulamentului ministerial având drept de a se întruni în societate de lectură, pă­trunşi de dorul perfecţionării şi de zelul îmul­­ţirii cunoscinţelor deja câştigate, şi în acest an s-au întrunit în societatea de lectură „Samuil Vulcan“, sub supraveghierea reverendissimului domn Petru Mihuţ, director gimnasial, şi sub conducerea profesorului Vasilie Ştefanică. Şedinţa constituantă s’a ţinut în 7 Oc­­tomvrie, când după instructiva vorbire a re­verendissimului domn director, prin care s a arătat şi indigerat înţelesul şi importanţa so­cietăţii de lectură, s’a proces la alegerea ofi­cianţilor societăţii. De notar al şedinţelor s a ales Ioachim Ghergar, student cl. VIII.; no­tar al corespondențelor: Graţian Mateiu, st. cl. VIII.; secretar: Ioan Stana, student clasa VIII.; bibliotecar: Andrem Ilie, student clasa VII. ; archivar: Victor Pop, student cl. VII.; cassar: Iosif Rob, student cl. VII.; controlor: Iustin Popa, student cl. VIII. Membrii ordinari ai societăţii au fost în număr de 28, dintre care în decursul anului a răpăşit Sever Cretz, au răposat: Iuliu lenei şi Iosif Trapşa. Examenele verbale de maturitate s’au ţinut în 1­3 Iunie, pentru aceea şedinţele societăţii s’au încheiat în 26 Main. Preste tot anul şcol. s’au ţinut 20 şedinţe ordinare şi 2 extraordinare, în care tinerii au dovedit în destul activitatea lor prin operatele înain­tate societăţii în număr de 18, de conţinut variu în presă şi poesie, şi toate aceste au fost recensate prin comisiunea literară, fiecare operat prin câte o critică separată, afară de cetirea acestor operate şi critice în şedinţele ordinare s-au mai declamat 50 poesii de cu­prins instructiv şi cultural. Societatea a ţinut şi o şedinţă festivă publică în 25 Decemvrie, cu ocasiunea aniver­sării morţii fericitului şi nemuritorului fondator al gimnasiului Samuil Vulcan, oare­când epis­cop gr.-cat. de Oradea-mare. Această şedinţă, la care a participat un public numeros şi ales, s’a deschis prin un discurs ocasional al conducătorului, în care accentua, că: acea Romă, care a fost mama vechilor noştri străbuni şi mama încreştinării noastre, deşi am fost îndepărtaţi de ea atât în privinţa teritorului, cât şi în privinţa reli­­giunii, totuşi nu­­şi-a uitat de noi, ci totdeauna cu inima doioasă cugetă la fii sei îndepărtaţi, pănâ­ ce în urmă în secolul al 18-lea, sub mă­reţul scut al Casei glorioase domnitoare habs­­burgice ,i-a succes a ne lua de nou, deşi nu­mai pe o parte, sub grijea ei părintească, dar’ foarte în­destul, ca nu preste mult efectele sa­lutare să le simtă întreaga naţiune de ambele religiuni. Razele luminii şi ale culturii, aduse dela Roma prin câţiva tineri gr.-cat. români, în scurt timp străbătură toate unghiurile lo­cuite de Români şi schînteia latină ce numai dormita dădu flacără, şi încă în aşa măsură, încât concurs fiind, că care din popoarele de origine latină ar sei lăuda şi cânta mai fru­mos pe gintea latină, — premiul­­l-a dobân­dit laureatul poet poporal român prin „Cân­tecul gintei latine“. Un adict şi iubitor al Romei a fost şi Samuil Vulcan, care a fundat acest institut, pentru de a contribui la mărirea patriei, religiunii sale şi a neamului său, prin răspândirea iubirii frăţesci şi adevăratei cul­turi, — la aceste îndeamnă conducătorul tine­rimea studioasă şi la pietatea ce trebue să o păstrăm faţă cu astfel de binefăcători. Dar’ institutul nostru vechiu, înaintând timpul, abia putea corăspunde exigenţelor temporale şi era aproape în pericol, însă pronia divină trimise iarăşi un decenate, din a cărui liberalitate cată că aici ne vedem în splendoare nouă atât ex­ternă, cât şi internă, de care numai puţine institute din patrie se bucură. La şedinţa aceasta s’au declamat diverse poesii în limba română, maghiară şi germană, a cooperat corul vocal sub conducerea profe­sorului Traian Farcaş şi corul instrumental sub supraveghierea profesorului Victor Borlan şi sub conducerea măiestrului de capelă Ştefan Kis. Un public numeros a participat la această sărbătoare, încât sala mare de salon din edificiul nou „Pavelian“ nu­­l-a putut cuprinde. Acest public a avut o pasiune de nou, de­ a se convinge despre progresul tine­retului, care dete probe îmbucurătoare cu deo­sebire în executarea cântărilor figurate, decla­­maţiuni şi manuarea instrumentelor musicale, care prelungă desfătare nobilitează şi inima. Şi şedinţele ordinare fiind publice, care s’au ţinut Dumineca după ieşirea din biserică, încă au fost cercetate câte­odată de publicul inte­ligent din oraş, în una din şedinţele ordinare, aducendu-se vestea tristă despre repentina moarte a moştenitorului de Tron, Archiducele Rudolf, societatea adânc deprimată şi înăbu­şită de durere, luă scrie prin „ridicare“. Biblioteca consistă din 204 cărţi româ­­nesti în 251 tomuri, care archiva consistă din 229 cărţi în diverse limbi, mai ales maghiară şi germană. Au mai stat la disposiţiunea membrilor societăţii afară de bibliotecă şi archivă, jur­nalele: „Familia“, „Luminătorul“ şi „Ga­zeta Poporului“, care domnii redactori au binevoit a ni­ le trimite gratuit, pentru ce pri­mească profunda noastră expresiune de mul­ţumită. Averea societăţii, pe baza raţiunilor pro­duse de conducătorul societăţii din anul trecut, consistă din bani elocaţi prin directorul gim­nasial spre fructificare: 660 fl. v. a. P e r c e p ţ i u n i l­e din anul curent: 1. Remanenţa din anul trecut nu s’a privit. 2. Taxe dela membri au in­curs ..........................................16 fl. 40 cr. Erogaţiuni............................... 10 „ 02 „ Remanenţa: 6 fl. 38 cr. (Va urma.) Posta redacţiunii. Marginea Câmpiei 31 Iulie. De scrisori anonime din principiu nu ţinem seamă. POSTA ULTIMĂ. Brann, 1 August n. Duminecă au sosit cu tren separat 200 Slovaci din Trencin. vechii de aici le pregă­tesc o primire festivă. Viena, 1 August n. împăratul, în reîntoarcerea Sa din Berlin, va vi­­sita exposiţia de venatoare din Kassel. Berlin, 1 August n. G­uvernul a anunţat oficial, că Ţarul îşi va face vizita în ultimele zie ale lui August. Paris, 1 August n. Pentru balo­­tagii, Boulanger­­şi-a retras candida­turile. Belgrad, 1 August n. Modalită­ţile reîntoarcerii Nataliei se vor pre­­senta Scupcinei spre aprobare. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Berlin, 2 August n. Programul primirii Monarch­ului Austro-Unga­­riei s’a stabilit în toate punctele. Pri­mire oficială din partea oraşului Berlin nu se face la expresa dorinţă a Mo­­narchului austro-ungar, dar’ mulţi pro­prietari de case au făcut pregătiri, de a-’şi exprima simpatiile faţă cu înaltul oaspe. Numeroasa colonie austro-ungară face pregătiri mari de festivităţi. La or­dinul împăratului Wilhelm, toţi mem­brii casei regale, miniştrii şi şefii autori­tăţi­lor vor fi de faţă. Bismarck sosesce Vineri şi rămâne aici pănă după ple­carea împăratului Francisc Iosif. Despre visita Ţarului circulează diferite svonuri. Atâta se pare sigur, că Ţarul­­şi-a anunţat visita. Belgrad, 2 August n. Resultatul conferenţelor lui Milan cu regenţii este, că pănă la definitiva regulare a aface­rilor cu Natalia, întâlnirile regelui Ale­xa­n­d­r­u cu mamă-sa să aibă loc în străinătate. Dover, 2 August n. Escadra ger­mană a trecut pe aici aseară la oarele 7. Bateria litorală a tras de mârge de sa­lutare. TRIBUNA Bibliografie. „Foaia Diecesană“. Organ al eparchiei gr.-or. rom. a Caransebeşului. Apare odată în săptămână. Dumineca. Anul IV. Nr. 28. Cuprinsul: Ordinaţiune consistorială în causa dăniilor benevole pentru scopuri culturale. — Dela instalaţiune. Felicitări şi gratulaţiuni. — Spicuiri istorice. Răsboaiele lui Traian în Dacia. — Excursiune geologică pe muntele Cozlariu. — Discurs funebral. — Varietăţi. — Concurse şi licitaţiune mim­endă. „Familia“,­­fiat beletristic-literar, apare în Oradea-mare în fiecare Duminecă. Redac­tor şi editor: Iosif Vulcan. Anul al XXV-lea. Nrul 29 dela 16 Iulie v.. Sumarul. — Aron Pumnul, de Aurel C. Domşa. — Noaptea, poesie de Carol Scrob. — învățământul intuitiv, de Dr. Petru Pipoș (continuare). — Lupta lui D’Ailly, episod din răs­boaiele civile, după Voltair, — de George Murnu. — în giurul lumii, concedie într’un act, de Octave Feuillet, trad. de N. A. Bogdan (urmare). — Salon. — Jubileul la aniversarea de 25 de ani dela moartea lui S. Bărnuţ. — Două petreceri românesci. — Căpuş —­ St.­­Mărtin. —­ Aurora, ilustraţiune. — Literatură şi arte. — Teatru şi musică. — Biserică şi şcoală. — Ce e nou? — Posta redacţiunii. — Că­lin darul săptămânii. Extrase din foi bisericesci şi scolastice. —­­ Posturi vacante: — Un post de învăţător la şcoala română gr.-or. din Turnişor, protopresbiteratul Si­­biiului. Emolumentele sunt: în bani gata 200 fl.; cuartir liber în edificiul şcoalei; trei stângi şi metrici lemne de foc, din care să se încălzească şi sala de învăţământ. Concu­renţii au a-­şi înainta cererile pănă în 17 Au­gust st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr.-or. în Sibiiu. — Un post de învăţător pentru clasa a Il-a la şcoala gr.-or. din comuna Săsciori, protopresbiteratul Sebeşului. Emolumentele sunt: 200 fl.; 2 stâng­i lemne; cuartir în edificiul şcoalei; 6 fl. diurne pentru partici­parea la conferenţele învăţătoresci. Doritorii de a ocupa acest post au a-­şi aşterne supli­cile lor pănă în 10 August st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr.-oriental în Sebeşul­­săsesc/ — Trei posturi învăţătoresci la şcoala po­­porală­ elementară gr.-or. din Gura rîului, protopresbiteratul Săli­şt­ei. Emolumentele sunt: Pentru fiecare învăţător salar anual de 300 fl. v. a. Doritorii de a ocupa vre-unul din aceste posturi au a-­şi adresa petiţiunile pănă în 17 August st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr.-or. în Sălişte. Călindarul zilei. 22 Iulie (3 Aug.). Iulian: Maria Magd. Gregorian, Ştefan. Soarele: răsare 4.40, apune 7.41. Buletin meteorologic. Sibiiu, 2 August, 6 oare dimineaţa. Presiunea attuosf. în mm. (Mediul lunar 724.4) t­emperatura după Celsius Maximul și minimul de temperatură Direcția ventului Observata. Diferența din prinjiui 728.4 -1-2.64I0.4 417 8 4 9.0 VM­ Din țeară, 31 Iulie, 7 oare dimineața. St­ațiunile: Presiune­a transf. în mun. Tempera­tura Celsius Ventul direcția tăria Budapesta . • . 758 +14—V 6 Satinai’ 757 +13— NO4 Cluj .... 758 + 13— M­1 Orşova . . . 760 + 18—S 1 Timişoara. ,. . 760 + 15—N . 1 Arad .... 760 + 15—N 5 Panciova . . . 761 +17—V 2 Sosiţi în Sibiiu. La 2 August u. Hotel „Imperatul Romanilor“. Wendler, pri­­vatier din Timişoara. Alexandru Budai, oficial din Dej. I. Brand, voaiger din Viena. Hotel „Meitzer“. Carol Weiner, voiager din Viena. Kosa şi Friderica Bulz, învăţătoare din Bra­şov. Carol Lupini, privatier din Mediaş. Dr. Boer din Nocrieh. Hotel „Habermann“. Hie Muntean, cârcimar din Veştem. Rebeca Gergely, bucătăreasă din Odor­­heiul­ secuiesc. E c o n­ o m i e. Cumpărare de armăsari de prăsilâ. Secţiunea pentru prăsirea de cai a ministerului reg. u. de agricultură provoacă pe toţi aceia, care posed armăsari în etate dela 3 la pănă sub 8 ani şi voesc să­­ vânejă, a-­şi insinua cererile prevăzute cu timbru de 50 cr. pănă cel mult în 20 August a. c. n., în care au să arete şi preţul vânzării. Armăsarii in­sinuaţi vor fi examinaţi de către comisiunile ce se vor întruni în centrele care se vor alege după staţiunile de armăsari din estan. Armăsari sub 165 cm. nu se vor cumpăra, afară numai dacă calităţi extraordinare reclamă cumpărarea lor. Cei insinuaţi din părţile Transilvaniei vor fi examinaţi cu ocasiunea exposiţiunii puse în perspectivă de reuniunea agricolă transilvană şi eventual vor fi cumpăraţi. —j®— Exportul ouălor în Belgia şi Ţeara­de­ jos. Exportul ouălor din Ungaria în Belgia a scăzut foarte tare în timpul mai din urmă, parte din cauză că au intrat în vigoare preţuri de tarif prea urcate, parte pentru­ că este oprită prescrierea de rute, aşa că tran­sporturile fac ocoluri şi sosesc foarte întârziate, care calitatea mărfii sufere foarte mult prin transportul cel lung. Direcţiunea căilor ferate de stat reg. ung. a făcut acum paşii de lipsă la locurile competente, ca să se introducă cât mai în grabă o modificare excepţională de tarif pentru exportul ouălor în Belgia şi Ţeara-de-jos, luându-se în băgare de seamă şi efectuarea expedării grabnice. După­­­cum se aude, e speranţă că această pro­punere va fi primită şi tariful cel nou va întră în vigoare cât de curând. —«Si­starea piaţelor de cereale la în­ceputul septăm­ânii acesteia. Starea piaţelor de cereale în primele două­­Zile din săptămâna asta a fost foarte variată. Preţurile grâului în piaţa din Budapesta s’au urcat în 7^a din­­eri cu 5 cr., dar’ au scăZut eară cu atâta în astă­­laltă7i. Din New-Jork, Berlin şi Paris s’a anunţat o scădere în preţuri, ear’în Londra preţurile sânt normale ca şi în săptămâna trecută. Notările despre preţuri scăzute pe piaţele de cereale ale Europei­ vestice se motivează prin schim­barea temperaturii, urmând furtunilor earăşi timp frumos. Din causă că în Budapesta sosesc mereu vagoane încărcate cu grâu nou, s’a produs o slăbire încâtva a preţurilor. —8— Insolvenţe. Reuniunea creditorilor din Viena anunţă următoarele insolvenţe : Iacob Na­chmi­as şi Maier Lewy, prăvălii de mărfuri de manufactură în Bucuresci; Victor Bal­lak în Essegg; Francisc Po­p­ula, firmă împrotocolată de mărfuri mixte în Knittelfeld; Adolf Spitzer, comerciant îi aprot. în Nagy- Bittse; Aron Blau, comerciant împret. de mărfuri de manufactură şi de modă în C­­Becse; Mauriciu Reiter, comerciant în Pan­­ciova; Emil W­e­i­s­s, firmă comercială în Budapesta; Leopold Schwarz jun., firmă comercială în Cinci­ biserici; V. Abcbenfels, neguţător în Unter-Morchenstern; Vincenţiu Sisler, croitor de dame în Crudium; Reiner et comp., fabrică împrotocolată de surogate de cafea şi licoruri în Turas (La Brünn); Giovanni de Braunitzer, apotecar în Görtz; Bartolomeu Derin în Triest. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 19 Iulie 1889. Silberstein lui Peirano, porumb 2300 hect., 6.65 lei. Perlea lui Peirano, porumb 400 hect., 6 65 lei. Sassu lui L. Mendl, po­rumb 1400 hect., 6‘75 lei. Vamvuris lui Carnevalli, grâu 6300 hect., 9’65 lei. Vam­vuris lui Carnevalli, grâu 6200 hect., 9­ 65 lei. Cusoff lui Paulii, grâu nou 2300 hect., 115 lei. Negroponte lui L. Mendl, porumb roşatic 1600 hect., 7.10 lei. Bach lui L. Dreyffus, porumb roşatic 1200 hect., 700 lei. Portocala lui Miila, grâu 2200 hect., 1050 lei. Marghi­loman lui Papudoff, grâu 4200 hect., 12.35 lei. Perlea lui G. Mendl, orz alb de tot 900 hect., 7‘50 lei. Maris lui Lippman, grâu 2000 hect., 12’50 lei. Sassu lui Paulii, sacară St. Helen, 550 hect., 7­30 lei. Per­­dichi lui Peirano, porumb 2200 hect., 6’65 lei. Perlea lui Sgardelli, orz 1400 hect., 5‘90 lei. Prețul mărfurilor. Tîrgul de rîmători în Steinbruck In 31 Iulie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 45.— cr. pănă 45 Va cr., unguresci grei, tineri 47.— cr. pănă 48 T/2 cr., de mijloc 46.—• c­r. pănă 47,‘/1 cr., ușori 44 — cr. pănă 45.— cr., marfă țărănească, grea —.— cr., pănă------cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54. ‘/a­­*, ușoară 42.— cr. pănă 45.1/a cr., românesc?, de Bakony grei 43 - cr., pănă 45 '/, cr., transito, de mijloc .— cr. pănă —cr., transito uşori —.— cr. pănă —. - cr., transito sârbesc! grei —.— cr. pănă — —­ cr., transito de mijloc 47.— cr. pănă 48.— cr., transito uşori 46. cr. pănă 47.V2 cr., îngrăşați cu ghindă —cr. pănă —— cr. aer 4®/, cumpăniți de la gară. Pag. 663 Bursa de mărfuri din Budapesta de la 31 Iulie 1889. Bursa de Budapesta din 1 August st. 11. 1889. Rentă de aur nng. 6°/0...................................................... ” » » r 4°/«............................................100.30 „ „ hârtie „ 6®/,..............................................94.30 Împrumutul căilor ferate ring................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)............................................................. .. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...........................................................112 25 Bonuri rurale ing.......................... .... 10475 n n „ cu cl. de sortare .... 104.75 n „ bănățene-timișene........................... 104 75 n n „ cu cl. de sortare .... 104.75 „ „ transilvane...........................................104.75 n­e croato-slavone............................................__ Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 100.— împrumut cu premiu ing...........................................141.__ Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127.25 Renta de hârtie austriacă............................................83.75 „ „ argint austriacă...................................... 84 75 „ „ aur austriacă...........................................109.75 Losurile austr. din 1860 ............................................ .__ Acțiunile băncei austro-ungare........................... 906.— n „de credit ung........................• 318 50 r „ „ „ austr........................... 306.30 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“....................................................................... .__ Argintul................................................................................ Galbeni împărătesei................................................. 5.58 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.52 Mărci 100 imp. germane.............................................58.60 Londra 10 Livres sterlingi.....................................119.90 Bursa de Viena din 1 August st. n. 1889. Renta de aur ung. 6%............................. ._ » n „ „ 4 ®/„............................................100.20 „ „ hârtie „ 5%..............................................94.75 împrumutat căilor ferate ing...........................................__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)...........................................................100.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune).................................................................__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (8-a emisiune)...........................................................112.50 Bonuri rurale ing.........................................................104.80 „ Ti­p cu cl. de sortare .... 104.80 „ „ bănățene-timișene.................................104.80 Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... 104.80 „ „ transilvane...........................................104.80 „ „ croato-slavone.................................105.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.75 împrumut cu premiu ing..............................................141 75 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127 90 Rentă de hârtie austriacă ........ 83.85 „ „ argint austriacă........................................84.80 „ „ aur austriacă...........................................109.85 Losuri austr. din 1860 139.__ Acțiunile băncii austro-ungare........................... 907.— „ „ de credit ung..................................318.25 »­­. n „ austr............................ 306.25 Argintul............................................................................ .__ Galbeni împărătesei................................................. 5.66 Napoleon-d’ori...................................................... 9.53 Mărci 100 imp. germane.............................................58.65 Londra 10 Livres sterlingi.....................................119.90 Bursa de Bucuresci. ■’■•Str.inte Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per. 100 chilot? dela pănă dela pănfl Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord — 8 15 8.10 8.15 6.90 6 75 8.35 8.20 8 25 7 — 7.— — — — Seminţe, vechi ori none Soiul Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela­­ pănă Secară Orz Ovăs Cucuruz (porumb) n Hrișcă Nutreţ de vinars de bere bănăț. de ab­solu­t» n 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 6.40 5.70 6.30 7 35 5.25 4.45 4.70 5.40 6.45 6.30 7.10 8 50 5 70 4.65 4.75 5.75 Marfă pe termin. Grâu » Cucuruz n Oves de primă, de toam. Iul. Aug. Maiu-Iun. de toam. de primă. & O a 0 fflg 0p, 8.27 7.23 4.81 5.30 OO S & a° al 3a 8.31 7 25 4.83 541 Producte diverse S 0 i u Cursul dela păaă Sem. de trif. Lucerna ungurească 52—56— franceză— ____ italiană— — V roșie 52 —56. Oleu de rap. Oleu de in rafinat 36—38 — Uns. de porc dela Pesta 64.5065.­e n dela teară 53—54— & Slănina sventată 59 —60 50 0c3n afumată 56—57.— XJ 0 Său 33.5054 50 00 Prune din Bosnia, în buți din Serbia, în saci — —­­Dn 10 2518 50 Q, Lictar slavon, nou bănățenesc 16.5016.75 S.n 16—16.25 1+ Nuci din Ungaria— ________ Gogoși unguresci— — n serbesci ___. _ _ Miere brută 29 5030— n galbină străcurată 33 —34— Ceară de Rosenau 118. 120. Spirt brut 14—15— n Drojdiuțe de spirt 18.—18— Cursul pieței din Sibiiu. din 2 August st. n. 1889. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.40 Lire turcesci...................... 10.65 Imperiali..................................... I 9.65 Ruble rusesci.......................... B 1,22 vând. 9 48 » 10.75 * 9.75 - 1.24 80 Iulie — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . 98— __.__ Renta română amort. 5°/„ . 97. •/, ____ „ (Schuldversehreib.) . __.__ Oblig, de Stat. C. F. R. 6°,j ---.--­—,__ Renta rom. (Kur. conv.) 6% îoo v, ____ împrumutul Municipal 5°/0 . 89— —.— Scrisuri func. rurale 7°/0 101.­­____ Scrisuri func. rurale 5°/0 98 —____ Idem urbane 7°/0 .... 105 — —.— „ 6°/0 .... 101 v, —.— „ 5°/0 .... 92. l/a Banca Naț. (500 lei vărs. într Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs Soc. de Asig. Naț. (200 lei vers S. cred. mob. r. (250 lei vărs Soc. r. de con. (250 lei vărs Oblig. Casei Pensiunilor . . Agio..................................... Schimb Londra 3 luni ..... cek ...... Berlin 3 luni...................... cek........................... Paris 3 luni........................... cek................................ Viena...................................... Agio -­-.15 Redactor responsabil: Septim­iu Albini.

Next