Tribuna, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 200-223)

1889-09-29 / nr. 222

nr. 222 cuprinsul limbii literare, şi de bună­­seamă ar avea alte succese, nu ca acum cu sistemul, de a umple capetele cu toată termi­nologia gramaticală şi seacă. Această tendenţă este sprijinită de acea­­putere de asimilare, despre care am vrciut, că dispunem cu toţii la învăţarea limbii noastre; ea seamănă cu polipul; dacă îi apro­pii hrana bună, o prinde şi o mistue. De aceea nu ne putem îndoi, că tendenţă aceasta nu ar fi practică, că nu ar ave sau că nu are succes. Pic, are, pentru­ câ sunt caşuri, unde au avut succes; dar’ eu cunosc şi un caş, unde copiii, care vorbesc bine, s’au deprins dela dascăl cu o pronunţare provincială a vorbelor românesci; şi aşa ceva este de neiertat . . . Atâta voiam să­­juc la adresa şcoalelor poporale.* * * Dacă şcoala poporală se pune cu toată inima în slujba acestei idei, ea îşi mai câş­tigă prelângă altele şi meritele, de a fi pre­parat un material bun pentru şcoalele medii; căci începând de la gimnasii şi ajungând la universităţi, întâlnim pretutindeni numai limba literară, limba cea mai aleasă şi mai corectă. Eu ştiu, şi aşa mă apropiu de al doilea exemplu al meu, că gimnasiul nostru îşi face şi îşi va face datoria şi în această privire, şi de aceea ar fi de prisos să perd vremea dis­cutând lucrarea lui bine cunoscută. Şi totuşi am de acis ceva şi aici. Adecă, lucrarea aceasta a şcoalelor noastre nu e des­­tul de sprijinită din afară. Mă opresc la acest punct, tocmai pentru­ că alţii s’au abţinut dela discuţia lui, aşa şi răposatul Dr. Meşotă în discursul ce ’l-am citat ai­i. Observările sânt dorinţe, dar’ repetate fiind ar fi curate reproşuri. Reamintesc mai ântâiu ceva din ce am a­is până aici. Limba se păstrează prin obicinuirea cu ea, „trecând din generaţiune în generaţiune, îşi păstrează vitregitatea; ea duce un traiu deosebit în fiecare om, după­­cum specia trăesce în fiecare individ“. Dar’ ea sufere şi schimbări; spre pildă, ideile noue cer un cuvânt nou ori o formă nouă, alcătuită din cuvintele vechi. Schimbă­rile aceste sânt identice cu desvoltarea lim­bii; Eminescu a produs la noi multe schim­bări de acest fel, pentru­ că geniul lui produ­sese multe idei noue; și de aceea a­­fis dl Maiorescu, că limba noastră ia în scrierile lui farmecul formelor noue. N’am pomenit degeaba pe Eminescu. Căci „desvoltarea întreagă a limbi­lor îşi prime­see impulsele dela in­dividu» dela persoane singuratice, şi numai direcţiunea o ia dela tota­litatea celor­ ce o vorbesc“, ceea­ ce înseamnă, că de limbă se ţin nu­mai productele admise de toţi, numai impulsele încoronate de suc­ces. Astfel limba progresează în bine. Şi prin ce? Tot prin asimilarea discutată la în­ceput. Impulsele aceste le dăm mai ales prin scrieri. Şi aici găsim importanţa ce o au scrie­rile bune pentru desvoltarea limbilor, nu nu­mai pentru susţinerea şi propagarea lor. La noi au fost şi sânt mai dese cărţile, care tocmai împedecă aceste procese limbis­­tice şi care au influenţă şi asupra şcoalelor, ori ajung în ele, ori nu ajung. (Va urma.) VARIETĂŢI. (Proces CU un rege.) Se scrie din Brauenschweig că la 27 Septemvrie n. a venit înaintea curţii cu juraţi procesul răpo­satei contese de Civry, fiica ducelui Carol de Brauenschweigck, proces care e susţinut de fiicele şi fiii sei în contra regelui Saxoniei şi ducelui de Cumberland, ca moştenitori ai du­celui Wilhelm pentru stabilirea filiaţiunii. Curtea era presidată de Schmidt, con­silierul Haussier pleda pentru moştenitorii con­tesei de Civry, Semler pentru regele Saxoniei şi consilierul de justiţie Breithang pentru du­cele de Cumberland. Asistau la proces cei doi conţi de Civry, asistaţi de Escudier, advocat din Paris, şi altă multă lume. Oraşul Geneva, interesat, nu se repre­­sentase la proces. Preşedintele a c­is, că hotărîrea se va da la 25 octomvrie, dar­ a îndemnat călduros pe părţi, ca să se învoească, punându-se capăt unui proces, care a ţinut deja 18 ani. (Justiţie repede). în Geneva şi în alte câteva oraşe din Elveţia există un sistem foarte practic de a pedepsi contravenţiunile de mică importanţă. Iată-’l: Un agent poliţenesc vede, că un cârci­­mar nu ’şi-a închis prăvălia la crasul hotărît, că un birjar circulă noaptea cu felinarele ne­­aprinse, că un servitor scutură covoare pe o fereastră ce dă în stradă, acel agent nu tri­mite pe vinovat la tribunal, ci îi dă un bilet, care menţionează natura contravenţiunii şi pe care se află scrise următoarele rînduri: „Dacă recunosci, că ai făptuit călcarea de reglemente de poliţie mai sus menţionată, vei plăti azci la biroul poliţiei 5 lei. Dacă tă­­gâduesci, vei compare înaintea tribunalului de poliţie“. 99 la 100 din contravenienţi plătesc bu­curos să scape de plictiseală şi de perderea de vreme ocasionată de o comparaţiune la tri­bunal. O fi expeditiv sistemul, e drept, dar’ ce maşină infamă ar fi în mâna unei poliţii puţin scrupuloase! (Rivalitate de animale savante.) Animalele, care trăesc cu noi, ne iau de sigur defectele, dovadă scena de gelosie petrecută acum câteva­­jile la circul din Paris. Succesele porcului savant al clown-ului Footit machinau foarte mult pe un urs nu mai puţin savant. Ursul se hotărî să omoare pe rivalul seu. își rupse lanțul, sări asupra ne­norocitului porc și începu să-­l sfășie. Deja începuse să-și guste picioarele, când sosiră re­pede mai multe persoane atrase de urletele desperate ale porcului. Un mecanic al circului avu idea inge­nioasă să arunce pardesiul pe capul ursului, pe care isbuti apoi să-­l dee la o parte. Publicul circului e decis să facă un suc­ces colosal porcului savant, când îşi va re­începe exerciţiile. (Cafegiu original). Un cafegiu din New-York a găsit ceva de toată frumseţa. Cine întră în localul seu, chiar şi ca să bee un păhar de bere de 25 bani, primesce de la chelner un bilet, pe care stă scris: „Cafegiul recunoscător clienţilor sei. „Biletul acesta autorisează pe cel care-­l posede să-­şi facă fotografia“, în curte se află gata un fotograf cu o maşină instantanee, şi pănă­ ce muşteriul abia are vreme a’şi stăpâni mirarea, artistul îl şi fotografează şi-ş i presentă portretul. Toţi aleargă la acea cafenea, în care se văd adese­ori notabilităţile politicei, financelor, literaturii, artei etc. Dar’ originalul cafegiu s’a gândit să dis­pună de portretele muşteriilor, chiar şi de ale celor abia intraţi odată din întâmplare sau din curiositate în localul său, şi a aşezat acele por­trete în două rame mari, pe care le-a pus în cuiu lângă uşa cafenelei, deasupra lor scriind în litere de aur. „Iată muşteriii mei“ (Câte cuvinte!) La New-York se dis­cută de curând la societatea naţională de ste­nografie despre numărul de cuvinte, care se pot scrie pe o cartă poştală. Se făcură prinsori şi domnul Sylvanus Jones de Richmond câştigă premiul, scriind pe o cartă poştală 36.784 de cuvinte. Răbdarea omului aceluia se vede că n’are margini! POSTA ULTIMA. Viena, 9 Octomvrie n. Vestitul psychiator, profesorul Leidesdorf, a murit. Budapesta, 9 Octomvrie n. Mi­nistrul de comerciu Baross are de gând să casseze vânzarea de mărfuri prin voiageri în case private. Essek, 9 Octomvrie n. în comi­tetul administrativ al comitatului Ve­­recz, vice-comitele a împărtăşit, că epis­copul Strossmayer s’ar fi îmbogăţit în mod nelegal. Comitetul a hotărît a secuestra pădurile episcopului. Ratibor, 9 Octomvrie n. Schrea, că cancelarul imperiului german ar fi permis importul de rîmători din Steinbruch, nu e adevărată. Belgrad, 9 Octomvrie n. în con­siliul de miniştri Ristici a amenin­ţat, că la cas dacă guvernul voesce să negoceze singur cu Natalia, el rechiamă în ţeară pe Milan. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Bucuresci, 10 Octomvrie n. La alegerile comunale şi distric­tuale a învins oposiţia în Călăraşi şi Buzău, guvernul în Ploiesci. „Monitorul oficial“ publică un comunicat, în care se spune că din cercetările făcute re­­sultă, că poliţia, pe care la început o învinovăţise oposiţia că a organizat tu­multul în Ploiesci, a stat departe de cele­ ce s’au întâmplat acolo şi proba­bil că toată învinuirea e un act de răs­­bunare al oposiţiei liberale-desidente. Berlin, 10 Octomvrie n. Bis­marck a sosit aici. Sofia, 10 Octomvrie n. Princi­pele a cercetat pe mamăsa în Ebenthal, înainte de a pleca, a numit pe Stam­bul o f­i de regent. T R I B U N A Bibliografie. Cetiţi! Cetiţi! Cetiţi! în „La Liberté Roumaine“ cu începere de la 1 Octomvrie „Drama din Strada Polonă“, romanţ ori­ginal. Partea întâia: „Ucigaşul misterios“. Partea a doua: „Elena Manoilide“. Partea a treia: „Răsbunarea unui bărbat“. Partea a patra: „Criminalul descoperit“. Adminis­traţia: Strada Cămpineanu 11. Bucuresci. „Romänische Revuea. Revistă lunară politică-literară. Apare în Yiena la mijlocul fiecărei luni; direcţiunea VIII., Alserstrasse 27. Editor: Dr. Corneliu Diaconovieh. Anul V. Fasciclul VIII. şi IX. August—Septemvrie 1889. Cuprinsul: Zur Lage der Románén in Ungarn. — Politische Processe in Ungarn. — Die Gymnasien der Bucovina. — Michail Eminescu. — Der Abendstern. Von M. Emi­nescu. — Jonea, das Muttersöhnchen. Von P. Broşteanu. — Des Murgu Töchterlein. Von K. Heinzendorf. — Romänische Volkslieder. Von K. Heinzendorf. — Der Rhapsode der Dimbovitza. — Rundschau. Der Bericht des kön. român. Ministerpräsidenten über die Lage der Bevölkerung in der Dobrudscha. —- Ro­­mänien bei der Pariser Ausstellung. — Eine Ausstellung landwirthschaftlicher und indus­trieller Producte der Balkanländer in Bucu­resci. — Die Industrie in Romänien. — Die Jahresversammlung des siebenbürgischen Ver­eines für romänische Litteratur und die Cultur des romanischen Volkes. — Der magyarische Nationalstaat. — Aus der Bucovina. — Lit­teratur und Kunst: Koloman von Tisza und der magyarische Chauvinismus. — Die Heimat der Hohenzollern in den ältesten Zeiten. — Die Thronfolge in Romänien. — Ethnologische Mittheilungen aus Ungarn. — Wanderungen im Mühlbachgebirge. — Romänische Dichtun­gen von A. Franken. — Das baltische Deutsch­thum. — Elf Jahre Balkan. — Neue Bücher. — Carmen Sylva’s Werke. — Istoria Româ­nilor din Dacia Traiană. — J. L. Caragiale; Teatru. — Berichtigung. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiune: — 4 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Mihail Rosenfeld de cătră judecătoria cerc. din D.­Sâmărtin. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de zi­ile: — la rămasul după Andreiu Ghi­ur­gh­­­e­v (din Surján), la tribunalul regesc din Becî­­cherecul-mare; — la rămasul după Iosif Sigether, la tribunalul regesc din Bistriță. Posturi vacante. — Un post de subjude la judecătoria cerc. din Kecskemét. A se adresa în două săp­tămâni la autorităţile competente. — Un post de practicant în drept cu diurnă la tribunalul reg. din Beszterczebánya. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de subnotar la judecătoria cerc. din Nagy-Tapolcsány. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de practicant în drept cu diurnă la tribunalul reg. din Nyitra. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. Călindarul zilei. 29 Septemvrie (11 Oct.) Iulian: Chiriac. Gregorian, Emilian. Soarele: răsare 6.5, apune 5.31. Buletin meteorologic. Sibiiu, 10 Octomvrie, 6 oara dimineaţa1. Spsrţi în Sibiiu. La 10 Octomvrie n. liotei „Neufihrer“. Weiss, sublocot. din Przemysl. Gull, primarul oraşului Sighişoara. Wittstock, preot din Cisnădie. Löwenstein, Kretz, Langer, comercianţi din Viena. Hotel „Imperatul Romanilor“. Antoni, căpitan de cavalerie din Mediaş. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Abonament. Abonament 7. Sâmbătă, în 12 Oct. 1889. „Die Bluthliochzeit“. (Nunta de sânge). Dramă în patru acte de Lindner. 0©“ Piesă din repertori­ul teatrului poporal din Viena. "”33. Pre­si­un­e­a atm­osf. in mm. (Mediul lunar 727.5) Observat!*. Staţiunile: t­em­peratura după Celei la Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din prevină-726.5 +1.4 + 13.8 -1 23.2 4 9.8S Presiune atm­osf. în mun. Tempera­tura Celsius Direcţia vântului Din ţeară, 8 Octomvrie, 7 oare dimineaţa. Vântul direcţia tăria Budapesta . . 758 + 13.8 sv2 Sătmar . . . 760 + 16.6s 2 Cluj .... 761 + 11.0V 1 Orşova . . . 762 +12.0s 1 Timişoara. . . 760 + 18.4 sv2 Arad .... 759 + 15.7s 4 Paneiova . . . 758 +17-0V 2 Economic. Favorisare pentru fabrici. Proiectul de lege asupra favorisărilor ce se vor acorda fabricilor noue, după­ cum spune „P. Lt.“, e aproape gata. Ministrul nostru de comerciu, Baross, va conchiema în curând o anchetă, care se va ocupa cu discuțiunea noului proiect de lege. — Modificarea a lui 50 al legii in­dustriale. Cu ocasiunea anchetei ce a avut loc­­filele aceste în ministerul de comerciu reg. ing., unul dintre vorbitori a arătat asupra fatalei împregiurări, că voiagiori şi agenţi ai caselor comerciale austriace şi germane inundează ţeara şi efectuesc co­mandări nu numai la comercianţi, dar­ şi la­­ privaţi. Deoare­ce în Austria şi Germania umblarea prin case private cu mostre nu e permisă, la noi aceasta se poate privi ca o favorisare pentru representanţii caselor co­merciale străine, de care ai noştri nu se bucură. De aceea ministrul Baross în timpul cel mai scurt se va ocupa cu compunerea unui proiect de lege, prin care se va modifica §-ul 50 al legii industriale. După acest proiect de lege, comandări se pot face numai la co­mercianți, care umblarea prin case private a representanților caselor comerciale atât străine, cât şi unguresci va fi oprită. —S81— Societatea de navigaţiune dună­reană, în săptămâna dela 13 până în 19 Septemvrie a. c. au incurs la această societate 368.507 fi. contra 439.430 fi. în anul pre­cedent. Dela deschiderea navigaţiunii au incurs laolaltă în anul acesta 9,312.413 fl. contra 9,508.109 fl. în anul trecut. —S5£— Importul de cereale al Germaniei. Importul de cereale al Germaniei arată anul acesta în continuu o desvoltare foarte însemnată. După cel mai nou raport comercial al statisticei imperiului, au fost importate în cele 8 luni din Ianuarie pana în August a. c. 3,642.383 măji duple grâu, 1,184.113 m. d. săcaru, 3,489.317 m. d. orz şi 1,739.239 m. d. ovăs. Importul total în aceste patru specii principala de cereale se urcă la mai mult ca 16 milioane măji duple. Mai în toţi anii antecedenţi a rămas importul în cele opt luni dintâiu departe înapoia acestei cantităţi; singur anul 1884 arată pentru acest period o cifră în câtva mai urcată, împregiurarea, că anul acesta Hamburg şi Bremen, care mai nainte nu erau socotite la vămile indigene germane, acum după alăturare se pot socoti deplin ca indigene, nu au putut schimb­a întru nimic acest resultat, în special o extensiune mare a luat importul de secara și orz ; decând există o statistică comercială exactă asupra importului, adecă dela anul 1880, nu s’au importat nici-odată din aceste specii de cereale în timpul din Ianuarie până în August aşa cantităţi însemnate din afară, ca în anul acesta. Că cu toate vămile urcate, a ajuns importul de cereale al Germaniei aşa o extensiune, e o dovadă eclatantă, că în ce măsură are Germania trebuinţă de a se în­griji de prevederea cu cereale din afară în cas de recoltă nefavorabilă. — Vinurile de Odobesci, în Odobesci (România) s’au început vânzările de vinuri. Preţurile cele mai mari variază între 1 leu şi 1’05 decalitru. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 26 Septemvrie 1889. Zuchlos lui Carnevalli, porumb 1800 hect., 6‘75 lei. Carica lui Sgardelli, grâu 1600 hect., 910 lei. Vamwuri lui Carnevalli, grâu 7200 hect., 10‘40 lei. Zuchlos lui Feitler, grâu 7200 hect., 9’90 lei. Evloghia lui Feitler, orz 2150 hect., 5­60 lei. Vamwuri lui Corbu, grâu 3300 hect., 9'70 lei. Sgardelli lui I. Dreyfius, grâu 4250 hect., 9’— lei. Portocala lui L. Mendl, orz 4250 hect., 5'321/a lei. Emberica lui Carnevalli, grâu 7000 hect., 1245 lei. Caţica lui Schmirer, grâu 2100 hect., 9’35 lei. Caţica lui Kirschen, grâu 1620 hect., 10­20 lei. Sassu lui Foeca, ovăș 2300 hect., 9'90 lei. Eisenstein lui A. Verona, grâu 2250 hect., 10'60 lei. Conduri lui Corbu, grâu 3000 hect., 10'30 lei. Cambano lui Petricioni, porumb 3700 hect., 6'95 lei. E. Cahen lui Fanciotti, săcară 6000 hect., 6’80 lei. Crisoveloni lui Jackson, orz 2450 hect., 4'70 lei. Perlea lui Fischel, grâu 2500 hect., 1L10 lei. Prețul mărfurilor. Tîrgu! de rîmători în Steinbruck In 8 Octomvrie n. a!a notat: unguresc,! bătrâni grei 45.— cr pană 45‘/a cr., unguresci grei, tineri 47.— cr. pănă 48 '/a cr., de mijloc 46.— «•. până 47.*/» cr., ușori 44.— cr., până 45.— cr., marfă țărănească, grea —.— cr., pană —— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54. '/■» cr., ușoară 42.— cr. pănă 45.*/a cr., românesci, de Bakony grei 43.— cr., pănă 45.‘/a cr., transito, de mijloc .— cr. pănă —cr., transito ușori —.— cr., pănă —. - cr., transito serbede - grei —.— cr. pănă -------cr., transito de mijloc 47.— cr., pănă 48.— cr., transito uşori 47. cr. pănă 47.‘/a cr-» îngrăşați cu ghindă —.— cr. până — — iar. pe'- 40„ cumpăniți dela gară. Pag. 887 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 8 Oct. 1889, Cursul pieţei din Sibiiu, din 10 Octomvrie st. n. 1889. Hârtie-monetă română . Comp. 9.40 vând. 9.45 Lire turcesci .... • n 10.65 „ 10.70 Imperiali........................... • n 9.65 „ 9.70 Ruble rusesci .... • n 1.21 - 1.20 Bursa de Budapesta din 9 Octomvrie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6%.........................................— » » a », 4%...........................................100.40 fl fl hârtie a 5«/..............................................95.65 împrumutul căilor ferate ing. ..................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (1-a emisiune).........................................................,— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)......................................................117.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)......................................................113. Bonuri rurale ing.......................... .... 104.75 a a B cu el. de sortare .... 104.75 „ „ bănățene-timișene ...................... 104 75 n n a cu el. de sortare .... 104.75 „ „ transilvane..........................................104.75 „ „ croato-slavoue................................ —.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.75 împrumut cu premiu ing......................................138.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127.50 Kienta de hârtie austriacă............................................83.75 „ „ argint austriacă...................................... 84 75 „ „ aur austriacă..........................................110.50 Losurile austr. din 1860 ................................ 138.— Acțiunile băncii austro-ungare . . . . . . 922.— a „de credit ing........................• 816 75 n a a B austr........................... 306.10 Scrisuri fondate ale institut. de cred. și economii „Albina“.................................................................102.— Argintul...........................................................................__ Galbeni împărătesei................................................ 5.67 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.46 Mărci 100 imp. germane..................................... 58.35 Londra 10 Livres sterlingi................................120.— Bursa de Viena din 9 Octomvrie st. n. 1889. Keuta de aur ung. 6°/u..................................... fl B » B 4°/0....................................... „ „ hârtie „ 5°/0...................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ung­.................................................... „ ,, n cu cl. de sortare . „ „ bănăţene-timişene .... Bonuri rurale „ cu cl. de sortare . . „ „ transilvane. „ „ croato-slavone ..... Despăgubire pentru dijma ung. de vin . împrumut cu premiu ing............................ Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin Rentă de hârtie austriacă........................... „ „ argint austriacă...................... „ „ aur austriacă........................... Losuri austr. din 1860 ........................... Acţiunile băncii austro-ungare .... „ „de credit ung.................... B B B B austr. . . . Argintul...................................................... Galbeni împărătesei..................................... Napoleon­ d’ori........................................... Mărci 100 imp. germane........................... Londra 10 Livres sterlingi ..... Redactor responsabil: Septimiu Alb­iui Bursa de Bucuresci. 100.40 95.75 114.70 95.10 99.90 113.— 88.90 105.— 99.50 138.­ 127 50 83.90 84.90 110.70 138.— 922.­­ 316 50 305.70 5.67 9.47 58.33 119.60 dâmiote Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per. 100 chilog dela pănă dela pănfi Grâu Bănăţenesc nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 74 74 74 74 74 8.55 8.55 8.75 8.60 75 75 75 75 75 75 8.40 8.35 8.40 8 40 8 80 8.75 8.80 8.70 Sâminţe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. Preţul per 100 philogr. dela pănă Secară Orz ra­r. Ovăs Cucuruz (porumbi V Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu n V 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 7.05 6.10 6.80 8­ 6.85 4.85 4.75 5.30 17 7.30 6 30 7.60 9 50 7 30 4.90 4.80 5.60 li 5 fl £ a îs a 10 Grau V Cucuruz n Ov§s de primă, de toam. Iul. Aug. Maiu-Iun. de toam. de primă. &O Ifl fl O că W o ^ o aiA 9.— 8.39 4.81 5.30 § ii si cS a 9.02 8 41 4.83 5 41 Curau 1 Producte diverse Soia doîa pănă Seni. de trif. Lucerna ungurească 52.—56.­n franceză— r italiană— — n roșie 52.—56. O leu de rap. O leu de in rafinat 36-38 — Uns. de porc dela Pesta 64.5065. a TI dela țeară 53.-54.­1 Slănină sventată 59 —60 500 n afumată 56.—57.­o SSu 33.5034 50 po Prune din Bosnia, în bući— — n din Serbia, în saci 10 2518 60 p. Lictar slavon, nou bănățenesc 16.5016.753 n 16.—16.25 * Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresci— — n serbesci— - -.-­Miere brută 29 5030.­n galbină străcurată 33 —34.— Ceară de Rosenau 118. 120. Spirt brut 14.—15.— n Drojdiuțe de spirt 18.- ■18.— 7 Octomvrie — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5% . . 98.— —.— Renta română imort. 5°/0 . . 98.— —.— „ (Schuldverschreib.) . .— —.— Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 . ---.--­—.— Renta rom. (Rur. conv.) 6' .. . 101 »/* —.— împrumutul Municipal 5°/0 . . 87.— Scrisuri func. rurale 7°/0 • • 102.­­—.— Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 96 — — •— Idem urbane 7°/0..................... 102 —— B 6°/0..................... 101 y, —.— B 5«/„..................... 92.—— Banca Naț. (500 lei ver Soc. Dacia-Rom. (250 le Soc. de Asig. Nat. (200 le S. cred. mob. r. (250 le Soc.,­r. de con. (250 le Oblig. Casei Pensiunilor Agro Schimb Londra 3 luni B ceh ■ Berlin 3 luni B cek . Paris 3 luni . „ cek . . Viena , . . Agio într vers vers vers vers 2 52

Next