Tribuna, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 250-274)

1889-11-05 / nr. 254

Nr. 254 bine se iee hotărirea ultima, ca să nu se pună statue pe podul de fer. Clujul e şi aşa îne­cat în datorie, ear’ cele 8000 fl. îmulţesc nu­mai greutăţile * O probă de raobilisare în casina ma­ghiară din Bistriţă, zilele trecute Maghiarii din Bistriţă ’şi-au încercat destoinicia braţelor în ce privesce tactica prinderii de cap, a lo­virii directe în cap şi indirecte după cap. Te­renul de manevre a fost casina, cheurile de biliard au fost puşci, bilele plumbi. Au tăbărît unul asupra altuia, a împlântat care cum a vrut mâna în capul cui a putut, şi aşa fră­­ţesce s’au ciomăgit de li-a mers vestea. Idea să se păruească puţin a fost sublimă şi a aflat o părtinire generală, căci toţi din casă au să­rit ca unul în joc. Venind la faţa locului că­pitanul şi subcăpitanul poliţiei, au căpătat şi dlor poftă de bătaie şi s’au prins alăturea cu alţii să arunce bilele de biliard și se manevreze cu pumnii prin bărbile și părul cui le venia nu­mai înainte. In pausa generală s’au vertat apoi urmările funeste ale răsboiului civil. Unul orb, altul șchiop, al treilea devenit pleșuv din­­tr’o singură smucire a mânii contrare; prin casă cilindre călcate în picioare, părţi mai oneste de fracuri, cravate fără stăpân şi alte dovet­i de civilisaţiune revoltată. Şi la mai mare ! * Jefuitori distinşi. „Budapesti Hir-r­a­p“ publică cu reservă o scrie foarte sensa­­ţională. După acest zi,iar, George Szavics­­servitorul fi­ iertatului patriarch Anghelics, a mărturisit înaintea judelui instructor, că cinii ce sunt împreună cu el arestaţi au sugrumat pe patriarchul muribund, ne mai putând să-­i aştepte moartea naturală. Primarul Vienei, dl Eduard Uhl,­­şi-a depus mandatul de membru al consiliului co­munal din Viena şi prin urmare şi oficiul seu de primar al capitalei imperiului. Eduard Uhl este fiiul unui medic din Viena şi s’a născut la 12 Decemvrie 1813, în scurt va fi deci de 76 ani. Motivele abijicerii dela acest oficiu este etatea înaintată. Representanţa co­munală ’şi-a arătat recunoscinţa, faţă cu acest vechiu funcţionar orăşenesc prin aceea, că ’l-a ales în unanimitate de cetăţean de onoare. * Din dieta provincială a Boemiei, în dieta Boemiei s’a închis discuţiunea asupra adresei. După numeroase şi violente discur­suri dieta a votat ordinea (filei cu 113 voturi contra 37. Adresa Cehilor luni nu va fi dat’ trimisă împăratului. Acest vot a fost primit cu protestări în tribune; aceste au fost ime­diat golite după un ordin al preşedintelui. — în şedinţa dela 14 f. c. cei şeptezeci deputaţi germani au fost lipsiţi de mandatele lor de de­putaţi, din cauză că la provocarea mareşalu­­lui­ suprem nu s’au presentat la şedinţe şi nici nu­­şi-au justificat absentările. Aceasta este ur­marea politicei de abstinenţă a Germanilor din Boemia. Pentru cele 70 mandate vacante se vor escrie alegeri noue, care cu anevoie se vor efectul înainte de vara viitoare. Eminescu în traducere germană. Precum află „Românul“, o revistă germană, „Litteratur aller Nationen“, e hotârîtă a pu­blica în traducere mai toate poesiile regreta­tului nostru Eminescu. Pănă acuma apăruse deja în diferite restimpuri în acea revistă mai multe poesii de ale poetului. * Timpul în Europa. Barometrul a scă­zut. Minimul presiunii aerului se observă în Scandinavia­ nordică (755 mm.), care maximul în Austria (780 mm.) Temperatura a scăc­ut până la 0 grade. Zăpadă a căltat multă. Sânt a se aștepta (file senine, uscate, care nopţile au să fie cu înghieţ. Apel. Primim din Bucuresci următoarea scrisoare: Domnule Redactor ! Mormântul lui Eminescu are tre­buinţă de un monument de peatră, în­­cungiurat de grilagiu şi de plantaţii, care să însemneze locul ultimului re­paus al marelui poet naţional. Pentru acest scop s’a format în Bucuresci un comitet, compus din dnii Teodor G. Rosetti, N. Mandrea, I. C. Negruzzi, Dr. Neagoe, I. L. Caragiale, A. Chibici-Rîvneanu, M. Brăneanu, N. Săveanu şi Titu Maiorescu, care a ho­­tărît se deschidă liste de subscriere de câte 50 bani de persoană (în Austria 20 cr.). Eminescu este poetul tinerimii ro­mâne de a stârui, mai ales dar, tinerimii, şcolarilor şi studenţilor, se cuvine să li­ se dee prilegiul şi putinţa de a contribui la acest ultim omagiu adus lui Emi­nescu. Ne permitem a Vă trimite şi D-Voas­­tre în alăturare liste de subscrieri şi Vă rugăm să binevoiţi a înainta produsul lor la adresa diii A. Chibici-Rîvneanu (Bucuresci, strada Esculap 5 bis), care a binevoit a primi sarcina de cassar. Primiţi, Domnule, încredinţarea deo­sebitei noastre stime. Comitetul. Mihail Eminescu este cel mai stră­lucit representant al direcţiunii literare, pentru învingerea căreia am luptat şi luptăm şi noi. Nu însă acesta e cuvântul, care ne îndeamnă a stărui cu toată căldura pre­­l­ungă toţi amicii noştri să adune câte două zi­eci de creiţari. Stăruim pentru­ ca să fie dovedit, că Românii de pretutinde­­nea sciu să înţeleagă şi să admire ge­niul atât de curând dispărut din mi­jlocul lor, cu care chiar şi cele mai culte popoare s’ar pută mândri. Colectele incurse le primesce ad­ministraţia „Tribunei“ şi le va trimite la locul destinaţi­unii, dând socoteală pu­blică despr­e ele. Redacţia „ Tribunei “. VARIETĂŢI. 9 (Văpsea de păr pentru regele Italiei.) O anecdotă foarte nostimă, care se dă drept autentică. Se stie, că regele Umberto al Italiei, deşi e abia de 45 de ani, are păr alb în barbă şi în cap. Lui nu-­i prea pasă de asta; dar’ se vede, că regina Margareta nu e de aceeaşi părere. într’o zi ea îi dărui o cutie, în care se afla una din cele mai renumite văp­­seli franţozesci pentru per. Dar’ ce se întâmplă? A doua zi căţeluşul favorit al reginei, alb de obiceiu, era verde preste tot. Regina făcu gălăgie, dar’ regele o liniști și-’i spuse, că el însuși făcuse încercare asupra cânelui, ca să vadă, cum o se iese văpseaua. Umberto adăugă, că a doua 4’ are să facă experiență cu papagalul brasilian al reginei. De atunci cutia cu văpsea dispăru . . . Se zice, că regina ar fi comis însăși acest mic furt. POSTA ULTIMĂ. (Telegramele diarului „Sieb.-Deutsch. Tageblatt“.) Budapesta, 16 Noemvrie n. îm­­păratul-Rege, Archiducesa Gisela, prin­ţul Leopold de Bavaria şi Arch­iducele Francisc Salvator au sosit atu­i-dimineaţă în Gödöllő. Paris, 16 Noemvrie n. Guvernul îşi va desvolta Luni programul şi va pune cestiunea de încredere. El va pretinde renunţarea la revizuirea constituţiei şi despărţirea bisericii de către stat şi va anunţa reforme de dare. Belgrad, 16 Noemvrie n. Aface­rile financiare ale regelui Milan sunt regulate. La dineul de adio au parti­cipat regenţii şi miniştrii. Milan s’a în­voit ca regele să comunice cu mamă-sa neîntrerupt. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 16 Noemvrie n. Casa deputaţilor, în cartea pentru inter­­p­e­l­a­ţ­i­u­n­i e inclusă interpelaţiunea lui P­o­r­o­n­y­i în privinţa conferirilor de orduri. New-York, 16 Noemvrie­n. Firma neguţătorească de aici a primit o tele­gramă din Rio­ de-Janeiro, după care acolo ar fi isbucnit revoluţiunea. Armata stă­­pânesce situaţia. Scopul revoluţiunii este restabilirea republicei şi instituirea unui guvern provisor. Dresda, 16 Noemvrie­­. Cance­larul imperiului a permis importul de rîmători din Steinbruck la abatorul din Dresda. Şedinţa camerei a decurs fără nici un incident; 448 alegeri au fost veri­ficate. Guvernul face o declaraţiune ac­centuând dorinţa, ca ţeara să se liniş­tească şi speculaţi unde politice să aibă urmări faptice, şi punând cestiunea de încredere. Toulon, 16 Noemvrie n. Ministrul de marină a dat ordin pentru termi­narea grabnică a vaselor de răsboiu ce sânt pe cale a se construi. Bucuresci, 16 Noemvrie n. în urma cestiunii disolvării camerei s ’ a produs crisa ministerială, a că­rei resolvare pare a se trăgăna. Bucuresci, 16 Noemvrie n. Ca­­targiu a demisionat. Regele a încredinţat pe generalul Manu c­u formarea noului minister. Berlin, 16 Noemvrie n. Comisiu­­nea budgetară a şters din budgetul ma­rinei 5% milioane. Acordarea creditului pentru noul vas împărătesc a urmat după o desbatere viuă. Cancelarul imperiului ’și-a amânat venirea lui Berlin. Belgrad, 16 Noemvrie­n. Amândoi regii au cercetat pe Ristici. Circulă faima, că s’ar fi efectuit un concordat între Milan și Natalia. Natalia se va muta cât mai în grabă în conac, tribuna Bibliografie. Invitare de prenumeraţiune, în urma cererii, ce ’mi­ se făcu din multe părţi, a pu­blica din cuvântările mele funebrale, m’am hotârît acum, după plinirea de 25 ani ai preoţiei, a da publicităţii o colecţiune a ace­lora sub titlul de: „Cuvântări funebrale şi memoriale“. Colecţiunea aceasta cuprinde 24 cuvântări ce am avut onoare a le face la di­ferite caşuri de moarte: la preoţi şi mireni, bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri, care la aceste am adaus încă o colecţiune de texturi din s. Scriptură pentru cuvântări funebrale, alese din întreagă scriptura testamentului vechiu şi nou, atât în general, cât şi în spe­cial pentru bărbaţi, femei şi copii, o colec­ţiune ce face o însemnată înlesnire fraţilor preoţi şi altora, care ar fi chiemaţi la ase­menea lucrări. Opera, posedând şi încuviinţarea supe­riorităţii bisericesci, se află deja sub tipar în tipografia archidiecesană, sub îngrijirea mea imediată, va cuprinde cam 18 coaie tipărite şi se va termina, sper, in scurt timp. Pentru această scriere dar’ îmi iau voe a deschide prenumeraţiune şi a face apel la sprijinul binevoitor al publicului şi în special al ono­ratei preoţimi. Preţul scrierii este moderat, şi adecă, în calea abonamentului 1 fl. 50 cr. de exemplar broşurat, afară de porto postal, pentru România şi alte teri din afară 4 franci; mai târziu se va urca la preţul de librărie. Coaie de abonament se află la toţi p. t. dd. protopresbiteri gr.-or. români din metro­­polie, apoi la tipografia archidiecesană şi la institutul tipografic din Sibiiu, precum şi la tipografiile diecesane din Arad şi Caransebeş şi la tipografia archidiecesană din Cernăuţi. Expedarea se va face prelungă cea mai mo­derată provisiune de pachetare şi portul poştal sau rambursă, conform dorinţei doi. prenume­­ranţi. Sibiiu, Octomvrie 1889. Zaharia Boiu, asesor consistorial referent, protopres­­biter etc. Raport anual al societăţii academice române m­iunimeau‘ în Cernăuţi. Al XI-lea an administrativ dela 3 Noemvrie 1888 pănă la 3 Noemvrie 1889. Localităţile societăţii: Palatul reşedinţei archiepiscopale. Cernăuţi 1889. Tipografia archiepiscopală. „Amicul Familiei11. ţ­iar beletristic şi enciclopedic-literar cu ilustraţiuni. Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni în Gherla, imprimeria „Aurora“ p. A. Todoranu. Proprietar, redactor şi editor N. F. Negruţiu. Anul XIII. Nr. 22 dela 15 Noemvrie. Cuprinsul: Din trecutul „Asociaţiunii transilvane pentru literatura şi cultura poporului român“. — „Ca umbra“, poesie de George Simu. — Inelul, novelă (urmare). — Micul Gourmand (ilustraţiune). — Suferinţele unui Gourmand. — Diverse. — Glume. Călindarul zilei. 5/17 Noemvrie. Iulian: Galacton. Gregorian: Gregoriu. Soarele: răsare 6.55, apune 4.30. Buletin meteorologic. Sib­iin, 16 Noemvrie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmoaf. In mm. (Mediul lunar 726.1) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatura Direcţia vântului Observaţi. Diferenţa din prejmă 739.7 -1 1.8 —3.6 4-4.6 —3.6 . Din ţeară, 14 Noemvrie, 7 oare dimineaţa. St­aţiunile: Presiun. atmorf. în mun. Tempera­tura Celsius Vântul direcţia teria Budapesta 776 —3.6­­ Sătmar , . 776 +0.5 NV 6 Cluj .... 775 - 0.6 NV 6 Orşova . . . 775 —3.0 V 2 Timişoara. — — — — Arad .... 776 -0.5 NV 5 Paneiova . 775 +2.4 NV 2 Sosiţi înSibiiu. La16 Noemvrie n. Hotel „Neurihrer“. Wittstok, preot din Cisnădie. Schwarz, comerciant din Viena. Dr. Kaiser din Ke­­ghinul-săsese. Botei „Imperatul Romanilor". Aloisiu Binder din Oedenburg. S. Zuckermandl şi Emanuil Streit din Viena, comercianţi. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Abonament. Abonament 35. Duminecă. În 17 Noemvrie 1889: „Num­erul 28“. — Tablou viu cu cântece în 3 acte de O. F. Berg. — Musică de I Hopp. Abonament. Abonament 36. Luni, în 18 Noemvrie 1889: „O noapte In Veneţia“. I Operetă comică. Economic. Starea sămenăturilor şi a recoltei în Ungaria. Din rapoartele sosite la minis­terul reg. ung. de agricultură dela 20 Octom­vrie pănă la 11 Noemvrie asupra stării se­­menaturilor resulta următoarele: Semena­­turile de toamnă de-a stânga Dunării, în urma timpului favorabil, sânt preste tot locul frumoase și viguroase; semenaturile tim­purii sunt așa de desvoltate, încât acele pe multe locuri s’ar pute cosi. Şoarecii şi vermii încă nu au causat nicăiri pagube mai mari. De-a dreapta Dunării semenaturile timpurii de grâu se desvoaltă frumos. Pe unele locuri se pustiesc de şoareci şi vermi. Rapiţa în general e frumoasă, între Dunăre şi Tisa temperatura e foarte favorabilă pentru des­­voltarea semenáturilor; semenáturile timpurii sunt în partea cea mai mare atât de desvol­tate, că trebuesc pășunate; pe unele locuri înse au fost semenáturile timpurii mâncate de vermi; semenáturile târefii se desvoaltă bine; rapița, cu puţine excepţiuni, e bună. De-a dreapta Tisei semănaturile timpurii de toamnă preste tot locul sunt frumoase; se­mănăturile târlii încă prospiciază bine; ra­piţa e mâncată pe unele locuri de omide, grâul de vermi. De-a stânga Tisei se des­voaltă semănaturile timpurii de grâu frumos; pe multe locuri, şi anume în unele părţi ale comitatelor Maramureş, Sătmar şi Bichiş, sunt aşa de frumoase, încât trebuesc păşunate; în alte comitate au causat vermii pagube în semenaturi; rapiţa în general e frumoasă, între Tisa şi Murăş cerealele şi rapiţa stau foarte bine; în comitatul Timiș se arată pe unele locuri șoareci, dar’ pagubele causate pănă acum sânt neînsemnate. Orzurile stau bine. în Transilvania semenaturile de toam­nă se desvoaltă tot mai bine în urma tem­peraturii favorabile. în semenaturile tim­purii cresce buruiana; desvoltarea semăna­­turilor târgic e împedecată prin brumă. Lu­crăril­e agricole sânt terminate preste tot locul. îngropatul viilor și pe unele locuri gunoitul se urmează în continuu. O Inușină de răsădit. S’au inventat multe mașini în veacul acesta, dar’ nu se văzuse încă nici chiar în galeriile agriculturii de la expoziţie o maşină de răsădit. Totuşi o astfel de maşină a fost inventată de un inginer american. Cu dînsa, cu doi cai şi un om, se pot răsădi 1500 copaci pe­­fi­­în zece­­file se poate face o „viitoare“ pă­dure de 1500 hectare. Preţul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 15 Noemvrie Grâu hectolitru 76—82 chilo fl. 5.30 până fl. 6.10, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 4.10 pănă fl. 4 90, secara 70 pănă 75 chilo fi. 4.80 pănă 4.70, orz 62 pănă 66 chilo fi. 3.60, pănă fi. 4 —. oves 42 pănă 50 chilo fl. 2.30 pănă 0. 2.90, cucuruzul 70 pănă 74 chilo fl. 3.10 pănă fl. 3 50, melaiul 78 pănă 82 chilo fl. 4.— pănă fl. 4.60, crumpene 68 pănă 70 chilo fl. 1.— pănă fl. 1.20, semeață de cânepă 48 pănă 50 chilo fl. 8.50 pănă 4.—, mazerea 76 pănă 80 chilo fl. 6.— pănă 6—, lintea 78 pănă 82 chilo fl. 8.— pănă fl. 9.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 4.— pănă fl. 5.—, păsat de grâu 100 chilo fl. 14.— pănă fl. 16.—, făină Nr.3 100 chilo fl. 16.—, Nr. 4 fl. 14.—, Nr. 5 fl. 11.— slănină 100 chilo fl. 58.— pănă fl. 60.—, unsoarea de porc fl. 54.— pănă fl. 60.—, său brut fl. 20.— pănă fl. 22.—, lumini de său fl. 32.— pănă fl. 33.—, lumini turnate de său­ fl. 35.— pănă fl. 36.—, săpunul fl. 20.— pănă fl. 24.—, fen 100 chilo fl. 1.30 pănă fl. 1.60, cânepa fl. 30.— pănă fl. 32.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 3.— pănă fl. 8.50, spirtul p. 100 L.. % 52 pănă 55 cr., carnea de vită chilo 32 cr., carnea de vițel 38 pănă 40 cr., carnea de porc 44 până 48 cr., carnea de berbece 20 pănă 24 cr., ouă cu 10 20 pănă 22 cr. Piaţa din Mediaş, 14 Noemvrie Grâu hectolitră, fl. 5.50 pănă fl.­ 6.—; grâu mestecat fl. 4.20 pănă fl. 4.50 secara fl. 3.70 pănă fl. 4.—; oreiul fl. —.— pănă fl. —.—; ovcisul fl. 2.50 pănă fl. 2.75 ; cucuruzul fl. 3 50 pănă fl. 3.75; semința de cânepă fl. 3.50 pănă fl. 4.—; crumpenele fl. 1.20 pănă fl. 1.50; melaiul hectolitru fl. —.— pănă fl. 10.—; mazerea fl. 5.— pănă fl. 6.26; fasolea fl. 3.50 pănă fl. 4.— ; lintea fl. —.— pănă fl. —.—; chiminul (secăreaua) fl. 45.— pănă fl. 50.—; seu brut 100 chilogrami fl. 20.— pănă fl. 24.—; lumini de seu versate fl. 36.— pănă fl. 38.—; unsoarea de porc fl. 65.— pănă fl. 75.—; slănina fl. 50.— pănă fl. 59.—; cânepa fl. 38.— pănă fl. 40.—; fânul 1l. 1.60 pănă fl. 2.— ; săpunul 100 bucăți fl. 20.— pănă fl. 30.—; spirtul gradul 55 cr.; carnea de vită chile — pănă 32 cr.; carnea de vițel 24 pănă 32 cr.; carnea de porc — pănă 48 cr. lîrgm de rifflator d­in Steinib­ucfi. In 12 Noemvrie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 45.— cr. pănă dS'/a cr., unguresci grei, tineri 47.— cr. pănă 48 ’/2 cr., 4e mijloc 46.— cr. pănă 47.,/2 cr., ușori 44—cr., pănă 45.—cr., marfă țărănească, grea —.— cr., pănă —.— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54.’/2 cr., ușoară 42.— cr. pănă 45.*/, cr., românesci, de Bakony grei 43.— cr. pănă 45.‘/8 cr., transito, de mijloc .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr., pănă —.-cr., transito sârbesc! grei —.— cr. pănă -------cr., transito de mijloc 47.— cr., pănă 48.— cr., transito uşori 47. cr. pănă 47.*/a cr., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr. pănă —.— cr. per 4°/„ cumpănit doi a gară. Pag. 1015 Bursa de mârîiri din Budapesta dela 14 Nov. 1889. Cursul pieţei din Sibiiu. dia Hfirtie-m­onetă română . . Comp. 9.36 vând. 9.40 Lire turcesci . . . . • n 10.65 10.70 Imperiali . . 9.65 9.70 Ruble rusesci • V 1.23 1.24 Bursa de Budapesta din 14 Noemvrie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6°/0 ...................................................... » » r, „ 4% ......................................101.10 „ „ hârtie „ 5% ......................................9710 împrumutul căilor ferate ing...................................114.50 Amortizarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)..............................................................99.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)..........................................................117.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..........................................................113__ Bonuri rurale ing......... . . . . .__ n „ „ Bu cl. de sortare .... —.— „ „ bănățene-timișene ......................—.— „ „ „ cu cl. de sortare . . . . —.— „ „ transilvane...........................................104.76 „ „ croato-slavone . . . . . . . 104 50 Despăgubire pentru dijma ung. de vin ... 99 76 împrumut cu premiu ing. ................................... 189 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127.50 Renta de hârtie austriacă..........................................100.50 n ‰ argint austriacă...................................... 85 75 „ „ aur austriacă..........................................109,25 Losurile austr. din 1860 ...................................... 139,50 Acţiunile băncii austro-unvare 009 „ „de credit ing........................• 330 50 . , ? » „ austr...........................311.80 Scrisuri fondate ale institut, de cred. și economii „Albina“.....................................................................102 — Argintul ... ........................................................... Galbeni împărătesei................................................ 5.35 Napoleon­ d’ori........................................................... 94g Mărci 100 imp. germane................................. 58.40 Londra 10 Livres sterling­................................119.— Bursa de Viena din 14 Noemvrie st. n. 1889. Renta de aür ung. 6°/0 ......................................— „ „ „ „ 4% .......................................100.90 „ „ hârtie „ 5% ......................................96.95 Împrumutul căilor ferate ing.........................114.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)............................................. 95.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)................................................ . 99.95 Amortisarea detoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...............................................113.— Bonuri rurale ing...............................................88.20 „ „ „cu cl. de sortare . . . . ..— „ „ bănățene-timișene............................—.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare . . . . —.— „ „ transilvane...........................................104.50 „ „ croato-slavone.................................105.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . —.— împrumut cu premiu ing................................139.75 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127 40 Rentă de hârtie austriacă.............................................85.35 „ „ argint austriacă........................................85.80 „ „ aur austriacă...........................................108.70 Losuri austr. din 1860 139.25 Acțiunile băncii austro-ungare.......................... 924.­ „ „ de credit ung.............................. 329.50 „ „ „ „ austr............................. 309.25 Argintul..................................................................... —.__ Galbeni împărătesei................................ 5.67 Napoleon­ d’ori............................................. 9.48s Mărci 100 imp. germane................................58.45 Londra 10 Livres sterling­ . . . . . . . 119.10 Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Septimiu Albiţii. 50 . 43 Preţul per Preţul per. 100 chilogr. .2 o 100 chiloţi SSminţe |» |w § s O Pi ă *■* O Pi dela P&IlH dela plin.fi Grâu Bănăţenesc dog 74 ___ ____ 79 — — Grâu dela Tisa 78 8.258.30 79 8.308.40 Grâu de Pesta 78 8.208.25 79 8.258.30 Grâu de Alba-regală 78 8.258 30 79 8.308. 5 Grâu de Bácska 78 8.258 30 79 8 308.40 Unguresc de Nord 74 — — 75 — — SSminte, vechi ori. noue Soiul Cualitatea via* Hunt Prețul per 100 chilogr. dela1 p&nă Secară 70--72 7.—7.20 Orz Nutreț 60--62 5 906 25 n de vinars 62--64 6.757.50 de bere 64--66 8-9 50 OvSs 39—41 7.—7 40 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 4.804.85 de alt spin 73 4.704.75 Meiu t 5.205.40 Hrișcă Grâu de primă. &8.376 8.3.1 fl „ de toam. O ___ ÎH — s i "i u Cucuruz Maiu-Iun. ■ri A fl O 5.04 5.06 A io % ** Aug.Sept.cS pqg — jos !fl — o Pi OvSs de primă. 7.25 « o ot 7.28 de toam. 04 — a _ Producte diverse Spin Curnul dela pfiuă Sem. de trif. Lucerna ungurească 48 —56.­r) franceză — ___ n italiană — — n roșie 36—44.­Oleu de rap. Oleu de in rafinat 43—44­­Uns. de porc dela Pesta 56.­­56.50 1 n dela țeară — — & Slănină svântată -----.-----­-----.___ o n afumată 54.5055.— % Seu 32 50.3 50 o o Prune din Bosnia, în buţi — — n din Serbia, în saci 8 5009 -P4 Lictar slavon, nou bănățenesc 17.5018.— s. n --.-­-----.----­- Nuci din Ungaria — — Gogoşi unguresci — — n serbesci — - ______ Miere brută 27 -28 -V galbină străcurată 32 -31 — Ceară de Rosenau 120. 121. Spirt brut 12.7513.­­O Drojdiuțe de spirt 16.5017.­15 Noemvrie — 7 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1876 5°/0 . . 98.— —.— . Renta română imort. 5°/0 . . 95.s/4 —.— „ (Schuldverschreib.) . . ------­­—.— Oblig, de stat. C. F. R. 6°/a . —.— —.— Renta rom. (Rur. eonv.) 6°/e . 102 ‘/a —-— împrumutul municipal 6°/0 . . —.— —.— Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 103.‘/4 —.— Scrisuri func. rurale 5% • • 96 ®/4 —•— Idem urbane 7°/„............................103 ‘/a —•— „ 6°/o.............................101 ®/8 — „ 5°/o...................... 91.­ Banca Naț. (500 lei vers. într.) 10.64 —.— Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) 288 — —.— Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) 276.— —.— S. cred. mob. r. (250 lei vers.) —.— —.— Soc. r. de con. (250 lei vărs.) 103 — ------­Oblig. Casei Pensiunilor. . . 256.— —.— Agi............................................ — Schimb Londra 3 luni . . . . . . 24 92 —.__ „ cek................................ 25.17­/a — .— Berlin 3 luni........................... 122.05 —.— „ cek.......................................123 15 —.— Paris 3 luni................................ 99 05 —.__ „cek..................................... 99 70 — Viena ........................................... 209 ‘/4 —.— „ 212 V* — .— Agio........................................... — —.—

Next