Tribuna, februarie 1890 (Anul 7, nr. 25-47)

1890-02-04 / nr. 27

Nr. 27 Nu mai rămâne nici o îndoeală, că Şin­­cai, Clain, Hurmuzachi şi ceialalţi istoriografi ai noştri au putut şi ei să greşească şi că e mare meritul de a corecta lucrarea lor. Nu e cu toate aceste mai puţin adevărat, că co­rectarea aceasta n’are să se facă într’un lung şir de articoli scrişi în pripă şi aruncate în coloanele mai puţin cetite ale unui z­iar, ci într’o lucrare chibzuită şi săvîrşită mai pe'n­­delete. Am fi deci foarte mulţumiţi, dacă dl A. B. ’şi-ar aduna materialul, ’l-ar studia în toată tigna şi ar scrie — nu un „respuns”” la câţiva articoli de importanţă trecătoare, ci un şir de studii serioase asupra greşelilor comise de istoriografii noştri. — Ar fi pentru noi o onoare să publicăm asemenea studii şi o bucurie să le vedem publicate aiurea: pentru o nesfîrşită polemie cu oameni morţi, pe care ni-­­i reamintim cu pietate, nu e însă destul loc în coloanele „Tribunei“. Trebue totodată să accentuăm din nou, că „Tribuna“ e un organ politic şi că noi avem să judecăm toate lucrurile din punctul de vedere al importanţei lor politice. Pentru noi, ca redactori ai „Tribunei“, meritul de a face ca câteva mii de Români să treacă dintr’o biserică românească în ceealaltă nu există, ci numai meritul de a fi cultivat în Români simţămintele religioase şi cele naţio­nale, virtuţile cetăţenesci şi conscienţa digni­­tăţii bărbătesci. Timp foarte îndelungat Blajul a fost centrul vieţii naţionale rom­ânesci, punctul, de la care au pornit toate mişcările noastre culturale şi toate acţiunile noastre politice, numai de aceea punem noi atât de sus pe oamenii, care au făcut ca aşa să fie şi pe care dl A. B. nu-­i judecă din punctul nostru de vedere, care e cel românesc, încetul cu încetul, oare cum fără de veste, centrul vieţii noastre naţionale s’a mutat aiurea, nouă ni­ e indiferent unde, căci lucrul de căpetenie ne este să fie undeva, pentru­ ca Românii să scie încătro au să-’şi îndrepteze privirile. Căci deosebirile confesionale pe noi nu ne interesează, nu ne determină, nu ne ating, vedem între Români numai fraţi buni şi oameni slabi de înger, naţionalităţilor, ci t­radare de patrie. Aceasta nu trebue resolvată, ci nimi­cită. Pentru­ că aceasta nu voeste frăţietatea, ci gălăgia“. Numai de atâta îi doare pe domnii şovinişti.* Concert și bal românesc în Cluj. Ni­ se cere publicarea următoarelor: Pro­grama concertului a rangiat de junimea ro­mână din Cluj la 20 Februarie 1890. 1. G. Dima: „Uite mamă“, cvartet executat de co­rul junimii. 2. Raff: „Valse de Juliette“, de' Gounod, piano solo de d-soara Ana Pop. 3. Verdi: Arie din opera: „Ballo in maschera“, cântată de dl Nicolae Popovici. 4. Wieniawski: „Grand morceau de Concert“, Adagio élégique, Polonaise, violină şi pian prin d-şoarele Sidonia şi Ana Pop. 5. a) G. Dima: „Cântec de toamnă“; b) P. Tosti: „Vorrei morire“; c) G. Ştefănescu: „Mândruliţă de la munte“, cântate de dl Nicolae Popoviciu. G. G. Dima: „Hai în horă“, poesie de I. Tripa, cvartet executat de corul junimii. Publicând programa concer­tului ne luăm libertatea a apela la sprijinul binevoitor al publicului român, a cărui libe­­ralitate e nemărginită, când este vorba de o întreprindere înscenată din partea tinerimii şi cu un scop atât de nobil. Totodată rugăm pe toţi acei preastim, domni, care ar voi să par­ticipe la concertul nostru şi din întâmplare n’au primit învitaţiune, ca pe această cale să se considera de invitaţi. Cl­uj, la 14 Fe­bruarie 1890. Comitetul. Din parte ne ni putem decât să reco­mandăm publicului românesc cu toată căldura sprijinirea acestei întreprinderi a tinerimii ro­mâne din Cluj, care cu petrecerile ei de joc, arangiate în scopuri de binefacere, a soiut totdeauna să împreune şi câte o producţiune declamatorică-musicală. * CRONICA. De la Curte. Maiestatea Sa Monarchul a acordat alaltăieri înaintea ameţii audienţe generale. După ameatji a avut loc un dineu de Curte, la care au luat parte contele Har­tenau, ministrul de externe contele Kál­­noky, toţi­­miniştrii ungari şi dignitarii Curţii. Archiducele Francisc Salvator a sosit atci în Budapesta. * Noi comiţi-supremi. După­ cum aflăm din „Pester Lloyd“, în culoarele casei depu­taţilor se spunea tjilele aceste cu toată hotă­­rîrea, că deputatul Zoltán Ká­llay va fi numit comite­ suprem al comitatului fi e v e s, car’ deputatul baron Emil Bornemisza comite­­suprem al comitatului Solnoc-Dobâca. Publicaţiunea oficială va urma probabil în fi­lele proxime.* Numiri. Ministrul reg. ing. de culte şi instrucţiune publică a numit visitatori şcolari pe preoţii gr.-cat.: Emil Artimo­vi­ci pentru comunele Felső-Németi, Carceava şi Secou; Nicolau Legez­a pentru comunele Precopa, Tiba şi Vaiuatina; Cornel Lauri­sin pen­tru comunele Buceava şi Orbcova şi George Les­ci­sin pentru comuna Sena. * Statute aprobate. Ministrul reg. ing. de interne a provăi­at cu clausula de aprobare sub Nr. 7832 statutele reuniunii de imormân­­tare gr.-cat. din Aiud. * Maghiarisări de nume. „Budapesti Köz­löny“ publică următoarele schimbări de nume: Ludovic Éliás în „Erdős“ și minorenul Si­gismund Kohn în „Kemény“. * Maghiaria — Utopia. La articole pu­blicaţi în cestiunea naţionalităţilor în „Arad és Vidéke“ de un Român şi de Dr. Max. Falk îşi dă părerea şi dl R. I. (Rákosi Jenő) într’o scrisoare deschisă adre­sată redactorului lui „Arad és Vidéke“ şi pu­blicată în „B. H.“ Această lungă scrisoare, dictată de cel mai curat şovinism, se sfîrşesce în următoarele conclusiuni: „Avem naţionali­tăţi, dar’ o cestiune a naţionalităţi­lor n’avem. Statul are drepturi şi datorinţe. Asemenea şi cetăţenii. Statul poartă de grije, ca fiecine să se bucure de drepturile sale şi să-’şi implinească datorinţele ; cetăţenii poartă de grije, ca şi statul să facă asemenea, de acum sunt liberi şi au constituţie. Sub titlul naţionalităţii nimenea nu se poate bucura de privilegii. Naţionalitate, care-şi dă caracterul şi de care sunt legate datorinţe are numai statul, pentru­ că fără ea nu poate exista. Cât privesce pe singuraticii ce­tăţeni, este egal, că sunt Maghiari, Români, Şerbi, Slovaci sau Germani. Cât privesce sta­tul nu este egal, ci este imposibil, ca să fie altceva, decât maghiar. Prin urmare o cestiune a naţionalităţilor, care nu încape comod în cadrul constituţiei, n­u există, nu este îndreptăţită. Ceea­ ce este, se face anume şi causează mai multe sau mai puţine neplăceri şi calamităţi; dar’ va trece, ca o aspiraţiune, care n’are conţinut etic. Dacă însă susţine cineva, că este una, care nu se unesce cu libertatea noastră constitu­ţională, apoi aceea nu mai este Gestiune­a Pentru balul român din Viena au mai incurs încă următoarele dedicaţiuni: 1. Tudor cav. de Flondor „Din depărtare“, vals. 2. Caraş „Flori de primăvară“, vals. 3. I. Perna „Hora Dâmboviţei“. Comitetul exprimă tuturor dlor compositori şi pe calea aceasta sincera mulţumită pentru simţul românesc şi simpatia ce au manifestat-o faţă cu această întreprindere filantropică * O glumă proastă, în teatrul naţional din Cluj, „Kultur-Egylet“-ul maghiar şi Ro­mânii au format zi­lele aceste obiectul unei glume precât de frivole, pe atât de proaste. Cu prilegiul representaţiunii „Gardistului“, — ne spune „Erdélyi Hiradó“, — Pölten a în­trebat pe căpitan: „De ce nu iubesc Vala­­chii (Oláhok) „Kultur-Egylet“-ul maghiar? întrebătorul, fără de a mai aştepta răspunsul căpitanului, a răspuns el însuşi: „Nu-­l iubesc, pentru­ că el nu e o mămăligă“. * Graţiarea ducelui de Orleans: în cercurile bine informate din Paris circulă faima, că graţiarea prinţului de Orleans e iminentă. După toate semnele graţiarea va urma după­­ce va trece terminul­ de aperaţiune şi dacă nu se va ivi până atuncia vre-un incident. POSTA ULTIMA. (Telegramele cjlarului „Sieb.-Deutsch. Tageblatt“.) Budapesta, 15 Februarie­­. Lu­dovic Csepreghy, secretarul teatrului naţional, s’a împuşcat din causa iregu­larităţilor ivite în fondul Rathnoth­­rag­ian, administrat de el. Contele de Hartenau (prințul de Battenberg) primesce comanda regimen­tului de Dragoni Nr. 7 și se va face mai târcjiu general-major. Zanzibar, 15 Februarie n. Drept succesor al Sultanului ce s’a otrăvit s’a fost ales fratele seu, despre care se pre­tinde a fi europeanofil. Belgrad, 15 Februarie n. în Ra­domir în Bulgaria a avut loc o ciocnire sângeroasă între locuitori şi gendarmi. SERVICIUL TELEGRAFIC al­­TRIBUNEI“. Budapesta, 15 Februarie nou. Casa deputaţilor, în şedinţa de astăzi s-a terminat desbaterea budge­­tară, după ceeea­ ce ministrul de finance a presentat budgetul financiar pro 1890, care s’a predat comisiunii financiare. După acesta deficitul face 508.901, care se acopere din numerarul casselor. Fiume, 15 Februarie n. în starea lui Andrássy a întrat o desăvîrşită lipsă de poftă de mâncare. Pacientul e foarte slăbit. Berlin, 15 Februarie n. Discursul de deschidere al împăratului în consi­liul statului elice, că misiunile ce-’l aşteaptă sunt pline de responsabilitate. Discursul s’a terminat cu ordinele îm­părătesei. Proiectele presentate consiliu­lui statului sunt ţinute în secret. îm­păratul s’a întreţinut ostentativ cu can­celarul imperiului. Roma, 15 Februarie n. în Ca­meră s’a presentat proiectul guvernului cu privire la asigurarea obligatorică a lucrătorilor, la care patronii contribue cu Vio, car’ lucrătorii cu Vio* Sofia, 15 Februarie­­. Suditul ru­sesc Nandin a fost pus în libertate, de­­oare­ce nu s’a putut dovedi, că ar fi amestecat în afacerea maiorului Paniţa. Iulian: Isidor. Gregorian: Iuliana. Soarele: răsare 7.6, apune 5.22 Buletin meteorologic. Sibiiu, 15 Februarie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atroosf. în mm. (Mediul lunar 727.1) 732.1 tl.6 —14.2 —4.2 —14.2S Din ţeară, 13 Februarie, 7 oare dimineaţa Sosiţi la Sibiiu. La 14 şi 15 Februarie n. Hotel „Neurihrer, Eggli, Langer, Grünberger şi Ischemi din Viena; Vadas şi Jakab din Budapesta; A. Kramplin din Timişoara şi Schotsch] din Sebeşul-săsesc, comercianţi. Hotel „Imperatul Romanilor“. Contele Ladislau Teleki; Acaţiu Szekula, inspector general; Bela Blasek, medicinist, toţi din Cluj. Iosif Krolop, major şi Mei­­chaner, căpitan, ambii din Braşov. Antos, major din Mediaş. Ladislau Porde, profesor din Gherla. I. Ruppert şi Sam. Robert, comercianţi din Budapesta. Hotel „Habermann“. Adolf Zelller, privatier din Mediaş. Teatru orășenesc în Sibiiu. * Abonament. Suspendu Nr. 35. Duminecă, în 16 Februarie 1890: „Der Trompeter von Säkkingen“. Operă în 3 acte prelungă un preludiu de Victor Nessler. Luni, în 17 Februarie se va re­­presenta tot această piesă. Preţul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 14 Februarie Grâu, hectolitrul 76—82 chilo fl. 5.80, pănă fl. 6.00, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 4.60 pănă fl. 5 40 săcara 70 pănă 75 chilo îl 4.40 pănă 4.80, orz 62 pănă 66 chilo fl. —.—, pănă fl. .— oves 42 pănă 50 chilo fl. 2.40 pănă fl 3.—, cucuruzul 70 pănă 74 chilo fl. 3.40 pănă fl. 3.80 mălaiul 78 pănă 82 chilo fl. 4.56 pănă fl. 5.50, cartofi 68 pănă 70 chilo fl. .—90 pănă fl. 1.10 semențe de cânepă 48 pănă 50 chilo fl. 3.— pănă 9 — mazerea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— pănă 5 50, țintea 78 pănă 82 chilo fl. 9.— pănă fl. 10.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 4.— pănă fl. 5.—, păsat de grâu 100 chilo fl. 14.— pănă fl. 16.—, făină Nr. 3 100 ciulo fl. 15.50, Nr. 4 fl. 13.50, Nr. 5 fl. 11.— slănină 100 chilo fl. 46.— pănă fl. 56.—, unsoarea de porc fl. 58.— pănă fl. 60.—, său brut fl. 20.— pănă fl. 22.—, lumini de său fl. 38.— pănă fl. 34.— lumini turnate de său­ fl. 36.— pănă fl. 38.—, săpuna fl. 20.— pănă fl. 24.—, fen 100 chile fl. 1.70 pănă fl. 2 —, cânepa fl. 30.— pănă fl. 32.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 3.— pănă fl. 3.50, spirtul p. 100 L. °/0 55 pănă 60 cr., carnea de vită chile 40 cr. carnea de viţel 80 pănă 45 cr., carnea, de porc 42 pănă 46 cr., carnea de berbece — pănă — cr., ouăl 10 cu 20 pănă 25 cr. Piaţa din Mediaş, 13 Februarie Grâu hectolitrul fl. 5.50 pănă fl.­ 6.—, grâu mestecat fl. 4.30 pănă fl. 4.80 săcara fl. 4.20 pănă fl. 4.50; oraiul fl. —.— pănă fl. —.—; ovăsul fl. 2.65 pănă fl. 2.75; cucuruzul fl. 3.50 pănă fl. 8.75; sentința de cânepă fl. 7.50 pănă fl. 8.— ; crumpenele fl. 1.20 pănă fl. 1.50; mălaiul hectolitru fl. 10.— pănă fl. 11.—; mazerea fl. 5.— pănă fl. 6.60; fasolea fl. 3.75 pănă fl. 4.- - ; lintea fl. —.— pănă fl. —.—; chiminul (săcăreJ®!) fl. 40.— pănă fl. 45.—; său brut 100 chilogrami fl. 20.— pănă fl. 24.—; lumini de seu vărsate fl. 36.— pănă fl. 40.—; unsoarea de porc fl. 60.— pănă fl. 65.—; slănina fl. 44.— pănă fl. 50.—; cânepa fl. 36.— pănă fl­ .38—; fânul fl. 1.00 pănă fl. 2.—; săpunul 100 bucăţi fl. 20.— pănă fl. 30.—; spirtul gradul 55 cr.; carnea de vită chile 28 pănă 32 cr.; carnea de viţel 24 pănă 32 cr. carnea de porc — pănă 44 cr. Piaţa din Braşov, 7 Februarie. Grâul hectolitra fl. 6.40, grâu mestecat fl. 4.30, secara fl. 4.70, orz fl. 5.20, ovăs fl. 2.80, cucuruzul fl. 3.80, mălaiul fl. 3.80 mazerea fl. 5.70, lintea. 7.60, fasolea fl. 4.20, crum­penele fl. 3.90, carnea de vită p. chile 36 cr., carnea de porc 44 cr., carnea de berbec 24 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 1­2Februarie n. s’a notat : unguresci bătrâni grei 45.— cr. pănă 451./2 cr., unguresci grei tineri 47.— cr. pănă 481/2 cr., de mijloc 46.— cr. pănă 47.'/, cr., ușori 44— cr., pănă 45.— cr., marfă țărăneacă, grea —.— cr. până —.— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54.'/a cr., ușoară 42.— cr., pănă 45.‘/a cr-i românesci, de Bakony grei 43.— cr., pănă 45.—s cr., transito de mijloc —.— cr., pănă —.— cr., transito ușori —.— cr., pănă —.— cr., transito ser­b e s c i grei — .— cr., pănă —.— cr., transito de mijloc 47.— cr., pănă 48.— cr., transito ușori 47.— cr., pănă 47.—­, cr., îngrășați cu ghindă —.— cr., pănă —.— cr.. per 4.0­0 cumpăraţi dela gară. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 13 Feb. 1890. Cursul pieţei din Sibiiu. Din 15 Februarie st. u. 1890. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.20 vând. 9.25 Lire turcesci * . . . •­n 10.60 10.05 Imperiali........................... 9.60 9.65 Ruble rusesci .... r T) 1.27 1* 1.28 Bursa de Budapesta. Din 13 Februarie st. n. 1890. Rentă de aur uug. 6°/0.....................—.— » » D „ 4»/0............................................103.25 „ „ hârtie „ 5»/„.............................................99.25 împrumutul căilor ferate ung................................117 — Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)........................................................ 95.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune).........................................................113.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune) ......................................................— Bonuri rurale ing.......................... .... 88.76 „ „ „cu el. de sortare .... „ „ bănățene-timișene............................—.— „ „ „ cu cl. de sortare .... —.— „ „ transilvane.......................................—.— „ „ croato-slavone................................ 104 50 Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 100 — împrumut cu premiu ing............................................136.50 Dosuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 126.50 Renta de hârtie austriacă..................................... 83 60 „ „ argint austriacă ... .... 88 60 „ „ aur austriacă.................................1 110.50 Dosurile austr. din 1860 ...................................... 176 50 Acțiunile băncii austro-ungare...........................931.— „ „de credit ung........................• 320.70 „ „ „ „ austr........................... 320.50 Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“......................................................................102.— Argintul ... ..............................................— Galbeni împărătesei................................................. 5.57 Napoleon­ d’ori............................................................ 9.42 Mărci 100 imp. germane.............................................68.15 Londra 10 Livres sterlingi.....................................119.21 Bursa de Viena. Din 13 Februarie st. n. 1890. Renta de aur ung. 6°/0...........................„ . —.— n n n n 6°/0 ........ 103.25 „ „ hârtie „ 5%...................................... 9Í.30 împrumutul căilor ferate ing.................................117.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. 95.50 (l-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. 113.60 (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. — (3-a emisiune)......................................................—.— Bonuri rurale ung.................................................... 88 60 „ „ „ cu cl. de sortare .... —.— „ „ bănățene-timișene............................—.— Bonuri rurale „ cu el. de sortare .... —.— „ „ transilvane........................................—.— „ „ croato-slavone.................................105.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 100 50 împrumut, cu premiu ung.......................................137.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127 25 Rentă de hârtie austriacă............................................88.85 „ „ argint austriacă........................................88.75 „ „ aur austriacă...........................................110,70 Losuri austr. din 1860 ...................................... 177.— Acțiunile băncii austro-ungare........................... 926.— „ „de credit ung.............................. 350 — ( n n j) austr............................ 322,75 Argintul........................................................................— Galbeni împărătesei................................................. 6.59 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.45 Mărci 100 imp. germane.............................................58.12 Londra 10 Livres sterlingi ....... 119.25 Redactor responsabil: Septimiu Albi­ul. Calindarul dilei. 4/16 Februarie 1890. Diferenţa din provină Temperatura după Ggruiub Maximul şi minimul de temperatură Direcţia vântului Bursa de Bucureşci. Observată. St­aţiun­ile Presiuni. atmosf. in nun. Tempera­tura Delaile Vântul direcţia tăria Budapesta . . 766 —4.7 svî Sătmar . . . 768 —6.0V i Cluj .... 770 —9.0s­î Orşova . . 770 -4.0V î Timişoara. . . 768 —5.0 NVî Arad .... 767 —6.4 SV2 Panciova . . . 765 —4.4 SV5 I"­­S& Prețul per 100 chilogr. dela pănă ls a © 5« Prețul per 100 chilog­­lela pănft Grâu Bănățenesc non Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 78 78 78 78 74 8.60 8.55 8.60 8.60 8.65 8.60 8 65 8 65 79 79 79 79 79 75 8.70 8.65 8.70 8 75 8.7-J 8 75 SSminte, vechi ori none Soiul Cualitatea per Hect. Preţul por 100 chilogr. dela 1 pănă 8Scară Orz OvSs CucuruB (porumb) n Meiu Hrişcă Nutreţ de vinars­­ de bere j bănăţ. j de alt soiu j 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 78 8.05 6 60 7.15 8 40 7.45 4.90 4.80 5.— 8.30 6 85 8.­ 10— 7 80 4.95 4.85 5.30 «1 I­­fi c8 © Grâu Cucuruz OrSs de primă, de toam. Maiu-Iun. Aug. Sept. de primă, de toam. 8.45 7.71 4.90 7.65 5.80 li i1 a 8.46 7 72 5.92 7.70 5.85 Soia OuLTBUl dela până Sem. de trif.^ Lucernă ungurească 68.—62.— n franceză— — n italiană— — n roșie 38—4L­Oleu de rap. Oleu de in rafinat 13 5014 — Uns. de porc dela Pesta 57.—57.60 dela țeară— l­ Slănină avântată 42 —43.­IO n afumată 54.—54 50 Său 30.—31.—­­ Prune din Bosnia, în buți— — n din Serbia, în saci 14 2514 50 p.­f Lictar n slavon, nou bănățenesc 21.5022.50 £ Nuci din Ungaria --­Gogoși unguresci— — n serbesci— - ----­Miere brută 26 —27,­n galbină străcuratâ 28.­30.— Ceară de Rosenau 120. 121. Spirt brut 12.6012.75 Drojdiuțe de spirt 15.2515.75 12 Februarie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/„ ., . 100.— ---.--­ Renta română imort. 5°/0 . . 98.«/. ---.--­ „ (Schuld verschreib.) . . --.--­Oblig, de stat. C. F. R. 6°/-0 . ---.-­--­Renta rom. (Rur. conv.) 6% . 102 — ---.-­ împrumutul municipal 5°/0 . . .--­--.--­Scrisuri func. rurale 7a/0 . . 102.s/4 --.--­Scrisuri func. rurale 5% . . 96 55 --*--­idem urbane 7­a/0 . . . . . 103 — ---.-­- 6%...................... 101 — ---.--­■ 1 5*/6...................... 93.—/, --.--­Banca Naț. (600 lei vărs. într.) 11.55 --,--­Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) 319 — -----­Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) 3­0.— --,--­S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) --.--­—...— Soc. r. de con. (250 lei vărs.) 104 -— Oblig. Casei Pensiunilor. . . 260,­—.— Agio........................................... Schimb 80 —.— Londra 3 Iuni ...... 25 10—.— „ cek ...... . 25 40 —.— Berlin 8 luni........................... 122.30 —#—­­ cek ....... 124 80—.— Paris 3 Iuni................................ 99 65 —#— — cek...................................... 100.S7 —.— Viena ........................................... 209,/,—,— n ’ ‘ 216 */. ngio........................................... -----­—.— TRIBUNĂ Bibliografie. „Transilvania“. Foaia „Asociaţiunii tran­silvane pentru literatura română şi cultura po­porului român“. Iese la 15 a fiecărei luni. Re­dactor I. Popescu. Anul XXI. Nr. 2. Sibiiu, 15 Februarie 1890. Sumar: Cărţile cele mai bune şi bibliotecile poporale, de Dr. George Popa. — Spicuiri din autori străini asupra Ro­mânilor, de P. Broştean. — Lucrul de mână în şcoala, de G. Moian. — Câteva observări asupra scrierilor din popor şi pentru popor, de G. Sima al lui loan. — Literatură poporală (doine), adunate de loan Pop Reteganul. — Partea oficială. Proces verbal al comitetului „Asociaţiunii transilvane pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român, luat în şe­dinţa dela 4 Februarie n. 1890. „Convorbiri Literare“. Apare la l­iu­a fiecărei luni. Director: Iacob Negruzzi. Direcţiunea: Strada română 25. Editura şi administraţia stabilimentului grafic I. V. S­o­­cec,­­ Bucuresci, strada Berzi 96. Nr. 11, Bucuresci 1 Februarie 1890. Anul XXIII. Sumar, M.: Două poesii postume ale lui Emi­­nescu. — N. Mandrea: Magistratura română. — I. L. Caragiale : Grand-Hotel „Victoria ro­mână“. — G. Crăiniceanu: Nomenclatura ro­­mâno-latina (urmare). — I. Negruzzi: Ioan Creangă. — Cervantes: Don Quijote de la Mancha, trad. de S. G. Vărgolici (urmare). — Ascanio: Ad Asinium Pollionem; Ad Apollinem ; Ad deorum cultura reditus; Ad Septimium ; Ad Plotium Numidam; Ad Fortunum; Ad Iccium, trad. din Horaţiu (poesii). — Gr. Sima al lui loan: Un document istoric. — Bibliografie. Extrase dia „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 18 Februarie st. n. a. c. mobilele lui Iosif Nagy decătră executorul judecăt. din O r o s h a z. — 20 Februarie st. n. a. c. mobilele lui Leopold Jokly decătră executorul jud. din Becîcherecu 1-m are. — 3 Maiu st. n. a. c. imobilele Cătălinei Preczlik decătră trib. reg. din Becîche­­recul mare. — 9 Martie st. n. a. c. imobilele lui Iosif Vigh, în Temerin, decătră tribunalul reg. din Neoplanta. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de ti.Be. — la rămasul după loan Hott­a (din Ohabaf.) și Rista P a s c u (din Chisada) la tribunalul reg. din Timișoara. Concurse în provincie: — Contra Antonie Markotziîn Sibiiu. Cncrs. cms. Iosif Jahn; massa crt. Dr. Co­­loman Albu. Term. de ins. 1 Aprilie; proed. de licuid. 28 Aprilie. — Contra Eduard Markotzi în Sibiiu. Cncrs. cms. Iosif Jahn; massa crt. loan Altrichter. Term. de ins. 21 Aprilie; proed. de licurd. 16 Maiu. Tariful pe zone în camera comer­cială din Viena, în şedinţa secţiunilor unite ale camerelor comerciale şi industriale din Austria-de-jos ce a avut loc Luni în 10 i. e. n., consilierul camerei Leopold Altmann, spune „Neues P. Journal“, a substernut urmă­toarea propunere relativ la introducerea tari­fului pe zone: 1. Să se adreseze o petiţiune ministerului de comerciu austriac cu rugarea, ca să introducă cât se poate de urgent pe căile ferate de stat austriace o reformă de tarif a măsurat împregiurărilor locale şi bazată pe sistemul pe zone şi să se întrepună cu toată autoritatea sa, ca şi căile ferate private austriace să se alăture la această reformă. 2. Să se invite camerele surori austriace de a face paşi analogi. Propunerea s-a primit unanim din partea secţiunii unite. Presidiul camerei a fost apoi rugat, ca să ducă în­de­­plinire propunerea încă înainte de ţinerea şe­dinţei plenare. Economic. Schimbare în mersul trenurilor pe linia Odorheiul-secuiesc—Sighişoara. Di­recţiunea căilor ferate de stat reg. ung. face cunoscut, că de astăz­i începând între Odor­­heiul-săcuiesc şi Sighişoara în loc de trenul mixt Nr. 5011 se va pune în circulaţiune trenul mixt Nr. 5013. Plecarea trenului Nr. 5013, care în Haşfalău se va alătura la trenul Nr. 316 spre Braşov şi în Sighi­şoara la trenul accelerat separat Nr. 309 spre Budapesta, va avea loc din Odorheiul-săcuiesc la oara 1 şi 53 minute după ameaiji. Sosirea în Sighişoara va fi la 4 oare 41 minute după amealji. —m— Societatea fabricii ungare de ar­me. După­ cum anunţă „Neue Freie Presse“, ministrul reg. ing. de honveiji a adresat so­cietăţii fabricii de arme ungare un exmis, în care constată, că societatea relativ la furni­­sările, care erau să urmeze în primele luni ale anului curent, nu s-a ţinut de termin, şi că el a dispus deosebit preste 24.000 puşci. în urma acestui exmis a avut loc ieri o şe­dinţă a consiliului de administraţie al societăţii, în care s’a decis a se face representaţiuni la ministrul, deoare-ce societatea se află în acel stadiu, că perderea de pănă acum prin întâr­zierea în terminarea modelelor s’a causat din partea guvernului şi că prin urmare stag­narea de pană acum nu e a se atribui so­cietăţii. —m— Pag. 107

Next