Tribuna, martie 1890 (Anul 7, nr. 48-74)

1890-03-17 / nr. 62

Nr. 62 Păcat, că nu era acolo şi autorul dis­cursului, ca să mulţumească. Insă vestea despre efectul cuvintelor sale îi fu comunicată prin telegraf. Fonograful a repetat de mai multe­ ori discursul pentru cei­ ce nu avuseră loc lânga estradă. Boale de beşică. Durerile de beşică sunt foarte generale şi sunt cele mai chinuitoare boale ale omului, produc vehemente sdruncinări trupeşti şi sufle­tesc­. Aceste boale sunt foarte grave şi tra­­­tamentul general faţă cu nici o boală nu e atât de impotent ca şi faţă cu aceste. Cele mai mari dureri de beşică vor dispare înse, folosindu-se Safe Cure a lui Warner, care restabileşte activitatea firească a rărunchilor, ţine urinul în starea lui naturală, împedecă în el îngrămădirea de accide ce duc la aprin­deri, care conturbă peliţa beşicii şi a orga­nului de urinat. Dl Franci8C de Hauzély în Pojon, Ungaria, scrie: Mai mult de un an am pă­timit neîntrerupt de dureri vehemente şi îm­­pungătoare în partea din jos a spinării şi am avut şi un foarte incomod catar de beşică. Diferite încercări pentru alinarea, respective înlăturarea acestei boale au rămas zadarnice. Prin o întâmplare norocoasă, înainte de asta cu 10 luni, am fost făcut atent asupra Safe Cure a lui Warner şi abia ce am fost început cu a treia sticlă, dispărură durerile descrise mai sus şi acum de 8 luni am scăpat de ele. Tot atât de excelente au fost pilulele Safe Cure pentru regularea scaunului. Acest medicament îl pot cu cea mai mare căldură şi conscienţiositate recomanda tuturora, care pă­timesc de asemenea boale. Safe Care a lui Warner se capătă în sticle k fl. 2 în farmaciile cunoscute. Deposit general: Farmacia Salvator în Pojon. 853 (5) Din public.*) Dare de seamă şi mulţumită publică. (Urmare din Nr. 86.) Ca întregire la colecta Nr. 41, trimisă de Dr. Laurenţiu Pop, candidat de adv. în Abrud, au contribuit dnii: Vasilie Başota din Abrud 2 fl.; Nicolae Baieşan, preot în Bucium- Isbita 1 fl.; Absolon Faur, propr. în Abrud 1 fl.; Candin David, dir. de mine în Bucium 1 fl.; Aron Balint, propr. în Roşia 1 fl.; George Cosma, proprietar în Roşia 1 fl. ; George Bocaniciu, propr. în Roşia 1 fl.; Pom­­piliu St. Şuluţ, proprietar 1 fl.; Dr. Simion Caian, medic în Roşia 1 fl. Cu colecta Nr. 51, încredinţată dnului Dimitrie Cosmulei, profesor în Bitolia (Ma­cedonia) au incurs 10 fl. v. a. Oferte marinimoase de la dnii: George Trăilă, preot gr.-cat. în Timişoara 2 fl.; Ale­xandru Moldovan, teol. abs. şi proprietar în Calata 1 fl. (Va urma.) Cassarul . Secretarul: Iuliu Karsai. Gavrilă Precup. Mulţumită publică. Este în comun sciut, că cel­ ce nu mul­­ţumesce binefăcătorilor sei şi mecenaţilor, acela nu e demn de graţie, — nu e demn ca să-ş i mai facă nescrie bine. Dacă această doctrină se refere la per­soane singuratice, cu atât e mai mare păcatul, — am pute­­fice crimă, — din partea unei cor­­poraţiuni bisericesci, care nu-’şi manifestează mulţumirea sa sinceră faţă cu niste patroni, sinceri amici ai binelui naţional-bisericesc, care nu pregetă a-’şi da nobilul obol, ajutor pro­venit din iubire creştinească, iubire umană, iubire naţională, tocmai la criticul moment unei biserici misere. Parochia dr.­or. Corna din prototul­ Abru­dului, prelungă multe alte lipse, avend lipsă de prapore, mult stimabilul domn Petru Achim cu mult st. doamnă soţie, ca proprietar în Bu­­cium-Muntar, director la rodina minerală, aşa numită „Vîrf“, membru al „Asociaţiunii tran­silvane“, stîlp şi puternic razim a tot ce este românesc, binefăcător al bisericii din Bucium- Muntar, pe care, — prelângi alte multe acci­­denţii, — a înzestrat-o cu un rînd de vest­minte bisericesci, darnic evlavios şi ajutător, cum o ficem­, la toate căuşele naţionale şi cul­turale, fie că din consideraţiune şi stimă cătră preotul nostru, fie din iubire creştinească, cu consensul şi faptul domnilor consoţi, dl Ale­xandru Székely cu dna, Iosif Zsurzs cu dna, Eduard Winkler cu dna, s’au îndurat a su­­curge la cumpărarea praporelor cu suma de 30 fl., pentru care nobilă şi marinimoasă faptă din partea subscrisului comitet parochial gr.-or. din parochia Corna li­ se aduce sus numiţilor mult stimaţi domni şi pe această cale cea mai adfincă mulţumită publică, dorind de la Atot­puternicul, ca numita rodină minerală „Vîrf“ să prospereze cu centenare de aur şi cu is­­bândă asupra inimicilor ei; eare nobililor ei con­ducători şi consoatelor sale dăruească-le Cum­ *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primesce răspunderea. nereu vieaţă îndelungată şi fericită, ca să poată pănă la finitul vieţii d-lor ameliora soartea tristă la mulţi. Dice­s. scriptură: „Demn este lucrătorul de leafa sa“. Subscrisul comitet se simte obligat în special cu adânc devotament şi stimatului dn George Achim, domnului, bătrânului şi bravului părinte al stimatului dn director, care dea­­semenea a dat sfatul cel bun părintesc fiilor d-sale, ca din cele­ ce li a dat Dumnezeu, să dee şi d-lor lui Dumnezeu, acest venerat pă­rinte al unei familii nobile române din aceşti munţi, care atunci îşi are bucuria la culme, când poate ajuta naţiunea şi bisericile lui Dumnezeu, acestui dibaci cârmaciu al rodinei minerale „Vîrf“, al cărei conducător, de mul­t­­ori în timpuri nefaste, a fost pănă în timpul present, cu circumspecţie, cu laboare cruntă ,i-a condus destinele, apărându-­i cu energie neînfrântă drepturile (liberele scrutinii), spre a o conserva intactă nobilei sale familii şi spre ajutor bătrâneţelor dsale, acum după munca grea şi obositoare, după rugăciunea sfântă, în fine bunul Dumnezeu şi-a recompen­sat ostenelele cu îmbelşugare, mulţumim Atot­puternicului, că a încununat cu dar şi cu milă ostenelile aceste, din care se adăpos­­tesc, în special şi biserica noastră, mulţu­mim bunului şi bătrânului nostru crisnic pentru obolul d-sale, îi dorim vieaţă îndelun­gată şi fericită, ca să se mângâie în mijlocul no­bilei familii, de la care mulţi Români avuţi ar pută lua exemplu imitător. Corna, în 9/III. 1890. Comitetul parochial gr.-or. rom. din Corna. George Gendel **), paroch gr.-or. **) Mulţumită este fără îndoeală un act creşti­nesc. Dar’ ne rugăm, ca corporaţiunile şi privaţii, care fac astfel de acte creştinesci şi folosesc totodată şi co­loanele „Tribunei“, să binevoească a ţină cont şi de spa­ţiul, care-­i reclamă publicarea unei asemenea mulţu­miri, şi se nu ne silească a refusa publicarea din moti­vul stilizării afară din seamă lungite. Redacţiunea „ Tribunei“. POSTA ULTIMA. (Telegramele diarului „Sieb.-Deutsch. Tageblatt“.) Berlin, 28 Martie­­. Bismarck şi fiiul său Herbert au cercetat ieri pe C a p r i v i. Poporaţiunea a făcut din nou ovaţiuni sgom­otoase fostului cancelar. Astăzi au plecat amândoi la Friedrichs­ruhe. Wilhelm Bismarck, care a demisionat din postul unui preşedinte de guvern în Hanovra, merge la Varzin. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Belgrad, 28 Martie n. Recon­struirea cabinetului va urma probabil astăzzi. Gr­ui­ci primesce formarea cabinetului şi el va ţine portfoliul de externe. Sofia, 28 Martie n. în afacerea ma­iorului P a n i ţ a au fost din nou doi ofi­­ţeri de infanterie arestaţi. Procesul se va pertracta pe la mijlocul lui Aprilie. Petersburg, 28 Martien. Tulbu­­rările de studenţi au ţinut în M­o s c­u a patru tide. 33 studenţi sunt arestaţi, 500 internaţi. Universitatea din Char­kov a fost închisă. Rio­ de-Janeiro, 28 Martie n. Mi­liţia e mai contentă şi refusă ascultarea guvernului provisor. Roma, 28 Martie n. Se ventilează mereu întrebarea, dacă se va pute ori nu susţină ministerul Crispi. „Fan­­fulia“ numesce de succesor presumptiv pe Magn­­a­ni. Berlin, 28 Martie n. Ambasadorul badens de aici Marschall a fost nu­mit secretar de stat în mini­sterul de externe. împăratul a primit pe contele Herbert Bismarck în audienţă de adio. Principele de Bismarck pără­­sesce astăzji palatul cancelarului şi după ameazji se mută definitiv la Fried­richsruhe. împăratul a expus prinţului de Wales programul politicei sale externe, care consistă în continuarea politicei de pace şi, împreună cu Austro-Ungaria şi Italia, în nutrirea de cele mai bune relaţiuni cu Anglia t­ribuna Bibliografie. Acte şi documente relative la Istoria renascerii României, publicate de Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Sturdza, episcop de Argeş, membru Acad. române. ?! Dimitrie G. Sturdza. A apărut Volumul IV. Acest volum cuprinde: 1. 39 documente ale bărbaţilor de stat italieni, care mai ales a comitelui Cavour dintre anii 1854 până la 1856 privitoare la princi­patele române. 2. 507 documente privitoare la lupte pentru rostirea liberă a dorinţelor Românilor începând în timpul caimăcămiei lui Nic­olae Vogoridi, şi anume dela 1 Martie 1857 pănă la 30 Iunie 1857. Volumul II. şi II. au apărut. „ V. va apáré la 1 Aprilie „ n !•»»»! Maiu „ n VI. „ „ „ 1 Octom. „ n Vn- n „ „ 1 Noem. „ Preţul fiecărui volum este de 15 lei. întreaga colecţiune de 7 volume se poate abona cu 105 lei. A se adresa la dl D. A. Sturdza, strada Mercur Nr. 11 şi la tipografia C. Gobi strada Doamnei Nr. 14 în Bucuresci. „Năpasta“, dramă în două acte de I. L. Caragiale, representată pentru prima­ oară la 2 Februarie 1890 pe scena teatrului na­ţional din Bucuresci. „Bogaţii şi săracii“, de C. C. Arion în 8°. De vânzare la principalele librării din România şi la librăria­ editoare lg. Haimann în Bucuresci. A apărut Presă şi Versuri de M. Emi­­nescu. Ediţiunea poporală. Se găsesce de vânetare la toate libră­riile din România. Depositul general la librăria fraţii Şaraga, Iaşi, în localităţile, unde nu se va găsi acea­stă carte, doritorii de a o ave sunt rugaţi a se adresa librăriei Şaraga. Amintiri istorice şi programele semnate de liberali dela 1848 pănă arfi. Adunate şi adnotate de Vintilă Rosetti. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Posturi vacante. Un post de subjude la judecătoria cer­­cuală din Mediaş. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de practicant în drept cu diurnă la judecătoria cercuală din Şemniţ. A se adresa în trei săptămâni la autorităţile com­petente. — Un post de scriitor la cărţile funduare din Dar­da. A se adresa pănă la 22 Aprilie a. c. n. la autorităţile competente. — Un post de subnotar la judecătoria cer­cuală din Sătmar. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de diurnist la tribunalul reg. din Sighetul-Marmaţiei. A se adresa în 14­­file la autorităţile competente. — Un post de servitor adj. la tribunalul reg. din Bichiş-Giula. A se adresa pănă la 23 Aprilie a. c. n. la autorităţile compe­tente. — Un post de oficial de cancelarie în mi­nisterul de agricultură. A se adresa în patru săptămâni la autorităţile competente. Călindarul dilei. 17/29 Martie 1890. Iulian, Alexiu. Gregorian, Eustach. Soarele: răsare 5.46, apune 6.25 Buletin meteorologic. SIWiîi. 28 Martie, 6 oare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. La 28 Martie n. Hotel „ Neurihrer'. Weinricb, R, Pirker şi M. Müller din Viena, Waldstein din Praga, comercianţi. Hotel „împăratul Romanilor“. Henţu, notar din Selişte. Petru Grozda, preot din Şimand. Springer, technic din Alba-Iula. Hotel „Meitzer“. Rudolf Ludwig, hotelier din Braşov. Schopf, propr. din Budapesta. Presiunea atr­oaf. în «mu. (Mediul lunar 723.0) Temperatura, dup& Osisiu. Maximul şi minimul de temperaturii. Direcţia vfiitulu­i Observata. Diferenţa din premiu­l 730.7 f2.8 f6.8 fl7.8 —f­5.6y Din ţearft, 26 Martie, 7 oare dimineaţa Staţiunile: Presiune atmosf. în mun. Tempera­­tura Celsius Vrutul direcţia turia Budapesta 758 +7­ 1 ___ Satmar 760 +7.9V 2 Cluj .... 764 +1.2 NV1 Orşova . . . 758 +9.6N 1 Timişoara . 762 +6.6S 2 Arad .... 759 +8.5V 4 Panciova . . . 758 +11.0 sv1 £eouAinl­. Banca austro-ungară. Raportul băncii, care cuprinde mișcarea în săptămâna dela 15—23 i. e., nu arată încă pretensiunile cele mari, care s’au ridicat în­­filele din urmă. Nouele presentări în escompt au fost mai mari cu l.s mii. fl, ca intratele, totodată a resul­­tat în lombard o scădere de l.a mii. fl., aşa că mişcarea în ambele aceste specii s’a com­pensat binişor. O curgere mai mare de mi­jloace de bancă a urmat prin scăderea depu­nerilor de giro cu 2,76 mii. fl. Din aceste amânări resultă o cerinţă de note de l1­, mii., care s’a acoperit prin îmulţirea circulaţiunii de bancnote pro 0.7 mii. fl. şi prin plătirea de 0.7 mii. fl. în note de stat. La 23 i. c. a fost reserva de bancnote liberă de 55-6 mii. fl. A scăzut adecă cu 1.7 mii. fl. —UK— Epidemia de vite în Austro-Ungaria, în casa deputaţilor austriacă ministrul-preşe­­dinte Taaffe a constatat, răspunzând la inter­­pelaţiunea lui Suttner, că epidemia de vite mai grasează încă numai în Boemia, Moravia, Si­lesia şi Austria-de-jos, precum­­ şi în Galiţia, precând celelalte provincii sunt deja de mult timp libere de epidemie. Chiar şi boala ce grasează în cele cinci provincii numite nu e îngrijitoare, deoare­ce epidemia de plumâni de la începutul anului 1890 încoace nu se mai lățesc­e și ciunii mai mari atacate de epidemie nu există. Guvernul nu se vede constrîns de a lua măsuri extraordinare. Referitor la mi­jloacele propuse de interpelant în contra adu­cerii epidemiei de vite a declarat Taaffe, că în contra Rusiei şi României există şi fără de aceea contumaţia de graniţă; contra El­veţiei şi Italiei contumaţia e imposibilă din cauza convenţiunilor pentru epidemia de vite ce există cu aceste; în contra Germaniei s’ar pute aplica contumaţia numai atunci, dacă s’ar renunţa de tot la exportul de vite existent din Austria, ceea ce nu corăspunde intenţiunilor representanţei imperiului şi guvernului. Taaffe se pronunţă pentru introducerea uciderii obli­­gatorice. Guvernul va sprijini crearea unui fond pentru epidemia de vite. —0— Noul împrumut sârbesc. Subscripţi­­unea pe noul împrumut sârbesc în Paris a avut un succes favorabil, insinuările se vor reduce mai mult ca cu 50 procente. Pro­dusul acestui împrumut e menit de a mulţu­mi pretensiunile societăţii de exploatare a căilor ferate sârbesci şi de a aplana toate da­toriile pendente ale guvernului sârbesc. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 11—12 Martie 1890. Vrionis lui C. Focca, porumb roşu 2500 hect. 7.— lei. Vrionis lui Carnevalli, porumb nou 1400 hect., 6 30 lei. Rem­­es lui Feitler, orz alb 2000 hect., 8 25 lei. Evloghia lui Eifling, orz 2700 hect., 6’70 lei. Bach lui Ei­fling, orz 2500 hect., 7’75 lei. Tud­os lui Ettlinger, grâu 1000 hect., 13­— lei. Gro­­sovics lui Pappadoff, grâu 3000 hect., 10’20 lei. Politii lui Petricioni, grâu 8400 hect., 11'30 lei. Vamvuri lui Petricioni, 3000 hect., 11­50 lei. Vamvuri lui Petricioni, grâu 3750 11’50 lei. Vamvuri lui Petricioni, grâu 3550 hect., 11'50 lei. Vrionis lui Schmirer, grâu 3100 hect., 11’— lei. Vrionis lui Schmirer, grâu 2000 hect., 11’— lei. Marghiloman lui Schmirer, grâu 4000 hect., 12’60 lei. Mar­ghiloman lui Schmirer, grâu 5000 hect., 11.— lei. Marghiloman lui G. Mendl, săm. de in 1300 hect., 15’50 lei. Preţul mărfurilor. Piaţa din Făgăraş, 21 Mrtie Grâu frumos hetolitra fl. 6.­ pănă fl. 6.50 ; grâu mestecat fl. 4.51) pănă fl. 5.—; săcara fl. 4.30 pănă fl. 4.40; cucuruzul fl. 3.80 pănă fl. 4.—; ovăsul fl. 2.90 pănă fl. 3.40; sămânţa de cânepă fl. —.— pănă fl. —. —; sămânţa de in fl. 7.— pănă fl. 8—; fasolea fl. 4.— pănă fl. 4.50; mazerea fl. 5.— pănă fl. 6.—; lintea fl. 8.— pănă fl. 9.—; crumpenele fl. 1.— pănă fl. 1.30; mălaiul fl. 7.— pănă fl. 8.— ; său brut 100 chile fl. 19.— pănă fl. 20.—; unsoarea de porc 65, slănina 60—65; cânepa fl. 30.—pănă 35.—; Un chile carne de porc 40 cr.; carne de vită 32 cr.; carne de vițel 28 cr.; carne de mei — cr.; ouă 6 cu 10 cr.; chim fl. 12.— pănă fl. 15.—, lumini turnate de său —.— cr. pănă 46 ~~ cr. Piaţa din Braşov, 21 Martie. Grâul hectolitru fl.6.50 grâu mestecat fl. 4 40, săcara fl. 4.60, orz fl. 5.20, ovăs fl. 2.80, cucuruzul fl. 4.—, mălaiul fl. 3.80 mazerea fl. 5.60, lintea. 7.-- , fasolea fl. 4.—, crum­penele fl. —.90, carn­ea de vită p. chile 36 cr., carnea de porc 44 cr., carnea de berbec 24 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 24 Martie n. s’a notat­: unguresei bătrâni grei 45.— cr. pănă 45 */2 cr., unguresei grei tineri 47.— cr. pănă 48‘/a cr., de mijloc 46.— cr. pănă 47.’ a Cr., ușori 44— cr., pănă 45.— cr., marfă țărăneacă, grea —.— cr., pănă —.— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54cr., ușoară 42.— cr., pănă 45.*/s cr., românesci, de Bakony grei 43.— cr., pănă 45.‘/2 cr., transito de mijloc —.— cr., pănă —.— cr., transito ușori —.— cr., pănă —.— cr., transito sâr­besci grei — .— cr., pănă —.— cr., transito de mijloc 47.— cr., pănă 48.— cr., transito uşori 47.— cr., pănă 47.­/s cr., îngrăşați cu ghindă —.— cr., pănă —.— cr., per 4.°/0 cumpărați dela gară. Pag. 247 Bursa fie mărfuri din Budapesta dela 25 Mar. 1890 Cursul pieței din Sibiiu. Din 28 Martie st. n. 1890. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.25 vând. 9.30 Lire turcesci.................... „ 10.56 „ 10.67 Imperiali........................... . „ 9.10 „ 9.60 Ruble rusesci.................... „ 1.27 „ 1.28 Bursa de Budapesta. D . 26 Martiest. n. 1890. Rentă de aur ung. 6%..................................................... . n , „ 4%............................................10170 „ „ hârtie „ 5»/„..............................................98.15 împrumutul căilor ferate ing................................117 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune).......................................................95.­ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...........................................................113.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune).....................................................—.— Bonuri rurale ing.......................... .... 88.25 „ „ „cu el. de sortare .... —.— „ „ bănățene-timișene .......................—.— „ „ „ cu cl. de sortare .... —.— „ „ transilvane.......................................—.— „ „ eroato-slavone................................. 104 50 Despăgubire pentru dijma ung. de vin ... 99 — Obligaţiunile desp. regaliilor.......................................94.50 împrumut cu premiu ing.......................................138.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127.— Renta de hârtie austriacă............................................86.50 „ „ argint austriacă... .... 86 50 „ „ aur austriacă......................................109 50 Dosurile anstr. din 1860 ...................................... 143 50 Acțiunile băncii austro-ungare........................... 930.­­„ „de credit ung........................* 346 75 n n * n »«8^......................•_ 303 30 Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“ ... ...........................................102.— Argintul ... .............................................— Galbeni împărătesei................................................. 5.62 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.44 Mărci 100 imp. germane............................................58.50 Londra 10 Linvres sterlingi.........................................119.50 Bursa de Viena. Din 26 Martie st. n. 1890. Renta de aur ug. 6"/0..................................... „ n „ n 4 /0 •••*•••• „ „ hârtie „ 5%........................................ împrumutul căilor ferate ing............................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ „cu cl. de sortare .... „ „ bănăţene-timişene............................ Bonuri rurale „ cu cl. de sortare...................... „ „ transilvane....................................... „ „ eroato-slavone................................ Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . împrumut cu premiu ing....................... . . Losuri pentru regularea Tisei și Seghedi. . . Rentă de hârtie austriacă...................................... „ „ argint austriacă ....... „ „ aur austriacă....................................... Locuri austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare........................... „ „ de credit ung.............................. „­e 7 * n austr............................ Argintul...................................................................... Galbeni împărătesei................................................ Napoleon­ d’ori...................................................... Mărci 100 imp. germane...................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Redactor responsabil: Septimiu Albiul. Bursa de Bucuresci. 10106 97.50 116.70 95.— 113 25 87.90 105.— 138 70 127.— 86 90 87.01 109.95 144.— 934.— 348.60 308 25 5­ 63 9.45 58 60* 119.35 Iffimints Orâu Bănățenesc nou Grâu dela Tisa Orâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord Cualitatea per Hect. 74 78 78 78 78 74 Prețul per 100 chilogr. Prețul 100 chilo« dela p&nâ dela p&nf* 8.85 8.80 8.85 8.80 8.90 8.85 8 90 8 90 Cualitatea per Hect. 79 79 79 79 79 75 Agio........................................... . .--­8.95 8.90 895 9­ 8.9­. 9 — Semințe, vechi ori none Soiul Cualitatea per Hect. Prețul per 100 philogr. dela p&nâ Secară 70--72 8 258.45 Or 7. Nutreț 60--62 6 657-r de vinars 62--64 7.107.90 V de bere 64—66 8 259 75 Ovăs 39--41 8.­8 40 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 4.90­5.­de alt soiu 73 4.906.— Meiu 5.-5.31 Hrișcă Grâu de primă. 8.63§ 8.65 â de toam.O a 7.67 7 69 Sg Cucuruz Maiu-Iun. s ° 4.85 4.87 «a © S**n Aug. Sept. Mg— — o Pi Ovăs de primă. i—18.25a 8.27 de toam.9Pi 5.92a 5.95 Soia Cursul producte dlv arse dela păuă Sem. de trif. Lucernă ungurească 65.—72 — n franceză— — n italiană— — Tt roșie 34.—40— Oleu de rap. rafinat 44.­45­­ Oleu de in Uns. de porc dela Pesta 54.5055.­i& n dela ţeară— Slănină svântată 42 —43— f» afumată 51.—52—36 Său 31 —82.— po Prune din Bosnia, in lenți— — — n din Sârbia, în saci 15 2015 50 Pi Lictar slavon, nou bănățenesc din Ungaria 22 5023— s.g. n Nuci ____--.--­Gogoși unguresei— — n sârbesci— - --­Miere brută 27.—23— n galbină străcurată 28.—29 — Ceară de Rosenau 120. 121. Spirt brut 12.5012.75 1. Drojdiuțe de spirt 16.2515.75 26 Martie. •— 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5#/0 . . îdi ‘/a ---.--­Renta română m­ort. 5°/0 . . 98 — ---.--­ „ (Schuldverschreib.) . . --­—.--­Oblig, de stat. C. F. R. 6°/0 . ---.--­------­Renta rom. (Rur. conv.) 6°/0 . 102 — ---.--­ împrumutul municipal 5°/0 . . . .--­---.--­Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 102.— --­--­Scrisuri func. rurale fî°/0 . . 97 20 --­--­Idem urbane 7°/o...................... 103 55 ---­--­. 6°/o...................... 101 — ---.--­. 5°/o...................... 93.­--­---­Banca Naț. (500 lei vărs. într.) 11.30 --.--­Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) 340 — --.--­Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) 334.— --.--­S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) ---.--­--.--­Soc. r. de con. (250 lei vărs.) 114 -— Oblig. Casei Pensiunilor. . . 256 — --.--­Agio........................................... Schimb 70 — --.—~ Londra 8 luni ...... 25 05 ---.--­„ cek ...... . 25 25 ---.--­Berlin 3 luni........................... 122.37 ------­„ cek ...... . 124 80 --.--­Paris 8 luni................................ 99 40 --.--­„ cek...................................... 100.99 V .--­Viena........................................... 209 V. ---.---216 V/. --.--­

Next