Tribuna, februarie 1891 (Anul 8, nr. 26-48)

1891-02-12 / nr. 34

Nr. 34 CRo:::a­, De la Curte. Din Budapesta se tele­grafează : împârăteasa Elisabeta e earăși res­taurată. Primirea la Curte e prefiptă pe Joi în 26 i. c. în zilele următoare va avea loc un dineu de Curte, la care vor fi invitate și damele. — Archiducele Francisc Ferdinand a plecat ieri seara la Viena. * Despre Archiducele loan (Ort). Din Fiume se telegrafează: Jurnalul „Patria Ita­liana“ anunță: O corabie engleză cu ventrele, trecând în 3 Noemvrie 8 grade înspre Sud de Valparaiso, a agrăit pe o altă corabie cu vântrele, înzestrată cu o flamură austriacă, care nu s’a declarat, ci numai a anunţat, că pe bord totul e în stare bună. Căpitanul en­glez afirmă, că corabia ar fi fost „Santa Mar­garetha“ a Archiducelui Ioan Orth. Această serie a fost împărtăşită soţiei căpitanului al doilea al corăbiei „Santa Margaretha“. Soţia acestui căpitan locuesce în Costrena lângă Fiume. Impre­sa a fost una dintre cele mai îmbucurătoare. * Ministrul de culte, contele Csáky, după­ cum citim în „Pester Lloyd“, s-a îmbol­năvit în urma unei receli și din această causă va lipsi mai multe z­ile din oficiu. * Ca candidat pentru scaunul vacant de metropolit în Agram este designat, după­ cum se telegrafează din Agram cu data de 20 i. c., canonicul Petro­vi­ci din Cinci- Biserici.* Asentarea în Sibiiu va avea loc la 2 şi 3 Martie a. c. în sala comitatului. Cei năs­cuţi în anii 1870 şi 1869 (cl. I. şi II.) au de a se presenta în 2 Martie, care cei născuţi în an. 1868 (cl. III.) în 3 Martie. Asentarea în­cepe la 8 oare a. m. • Proiupţiune. Din Cluj ni­ se scrie: George Pop­escu din Jucul­ inferior, depu­­nând riguroasele cu distincţiune, a fost pro­movat în 21 Februarie la gradul de doctor în drepturi. Medic român în Cluj. Primim din Cluj următoarele rînduri: Dl Dr. Ioan Comşa, asistent la universitatea din Cluj lângă prof. de psyhatrie Dr. Lechner, unul dintre me­dicii noştri cei mai cualificaţi câştigându-­şi di­ploma cu multă şi lăudabilă diligenţă, este sta­bilit definitiv în Cluj. Locuesce în strada Mănăşturului din afară, nr. 222. Ordinea în fiecare 4­ dela 2 şi jum. pănă la 4 oare şi jum. d. a. Această scrie cu atât este mai îmbu­curătoare pentru noi Românii, cu cât de pre­sent nu este alt medic român în Cluj. Şi şi dînsul la stăruinţa Românilor din Cluj s’a de­cis a se aşeza stabil aici, îi dorim cele mai bune succese pe această carieră frumoasă. * Casări de moarte. Contele Ry­land­t- Rheidt, fost ministru austro-ungar de résboiu, a răposat, după­ cum se telegrafează din Viena, în 21 i. c. — Viceadmiralul Ferdinand Axt­on, care în lupta maritimă dela Lissa s’a luptat vitejesce, dar’ fără succes, după­ cum anunţă o telegramă din Roma,­­şi-a dat sufletul la 19 i. c. în etate de 60 de ani. • De ale bisericii sârbesci. „Srpski Sion“, organul oficial al patriarchului sârbesc Brankovicî, împărtăşesce, că patriarchul, în urma unor împregiurări însemnate, înce­pând cu 10 i. e. n. va primi personal con­ducerea diecesei episcopesci de Bacşa şi va presida şedinţele consistorului şi ale senatului şcolar. Proiectul patriarchului, de a încredinţa cu conducerea episcopiei sârbesci de Timi­şoara pe episcopul din Verşeţ, a fost aprobat de Coroană. Episcopiile de Bacşa şi Timişoara vor fi ocupate, dacă patriarchul va avea can­didaţi, încă în anul acesta * Caz de moarte. Primim scrrea din Focia (Bosnia), că maiorul c. r. B a s i­­ i u Şandor de Vist de la reg. de infanterie Nr. 83 a încetat din vieaţă. Despre acest sur­prinzător şi trist cas ni­ se scriu din Focia cu data de 16­­. c. următoarele: Basiliu Şandor de Vist de la reg. 83, batal, al 4-lea, staţionat în Focia,­­şi-a pus capăt vieţii sale prin o împuşcătură de revolver la 4 oare dim. La 5 oare am fost sculat din somn prin servitorul seu, spunându-­mi, că a auzit o des­cărcare de armă în chilie şi că chilia e în­cuiată. Tot acel servitor a însciinţat şi pe căpit. N. Şandor de Vişt de la reg. nr. 3 ■, cu care mergând, mai chiemarăm şi pe Dr. G. Moga. Neprimind nici un răspuns la repe­­ţitele bateri la uşe, împingând uşa din ţîţîni cu forţa, am întrat în casă, unde ’l-am aflat întins pe un covor din ţesătura de casă şi în giurul dînsului o baltă de sânge. Nu era încă deplin mort, dar’ conscienţa ’şi-o per­­duse deja. Niste epistole scrise pe masă, pe care zăceau portmoneul şi o cheie de lă­­diţă, ni-au făcut cunoscută causa morţii sil­nice. Epistola era adresată dluî G. Moga în loc, în care îl roagă să ducă în deplinire cele de lipsă pentru îmormântare şi ca să ajungă ce are în mânile neamurilor sale. Dînsul are, pare-’mi-se, un frate econom şi 2 surori mări­tate; una în Sighişoara, car’ ceealaltă în Orăș­tie și e văduvă cu vre o patru prunci. Ca causa, pentru care părăsesce lumea, respective e silit să o părăsească, aduce înainte temerea de a nu câdâ din durerea de cap, de care s’a plâns cu vre-o 3—4­­file înainte de aceasta, în alt morb (Gehirnerweichung) ori să ajungă în casa alienaţilor. în tot timpul cinei s’a părut fără voe, a mâncat şi beat mai puţin ca de obiceiu; la 9 care îşi cere scusele dela d-na casei, că el e morbos şi nu poate să rămână de obiceiu voiam să-’l petrec refusat, 4'c®nŞi se rămân; la repeţitele insistări s’a învoit să-’l petreacă căp. Şandor; dar’ abia a fost în uliţă şi a şi 4­8 căpitanului să se întoarcă îndărăt. După aceea petrecând ca o jum. de oară am mers acasă. Două ep. scrise şi aflate pe masă arată, că încă din 15 Feb. de pe la ameazi a’a ocupat cu idea de sinucidere. Dînsul a fost unul dintre cei mai rangiaţi oficeri în toată privinţa. Lasă o avere de preste două mii în bani şi acţiuni. Armata deplânge într’însul un conducător bun, oficerii din garnisoana Focei un camerad, car’ noi un patriot adevă­rat; rudele dînsului deplâng pe susţinăto­rul lor. Fie-’i ţărîna uşoară ! • în folosul Ligei. Trupa dramatică ro­mână de la Teatrul­ Naţional din Bucuresci va da o representaţie teatrală în folosul Li­­gei pentru unitatea culturală a Românilor. Se va juca: „Fântâna Blanduziei“, a Romanul moştenitorului de tron al Belgiei. Despre moartea moştenitorului de tron belgian chiarul francez „Intransigeant“ a făcut nu demult nişte împărtăşiri curioase de tot felul. „Frankfurter Zeitung“ însă pri­­mesce despre acest cas trist din isvor demn de crezut următoarele informaţiuni, care în general cuprind desigur numai adevărul: „Prinţul Balduin avea legături amoroase cu o cântăreaţă de la teatrul „Monaie“ în Bru­xela, doamna Sibyla Sanderson, al cărei notorie domn şi stăpân era principele de L . . . . (principele de Ligne?). Regele, care era îngrijat serios de nepotul său din causa acestor legături, voia a-’l denumi major şi a-’l trimite la Antwerpen. Prinţul Balduin a refuzat cu mulţumire aceasta, a mers însă la Antwerpen, spre a face o visită de curioasie guvernorului de acolo, care lăsase deja a-’i pregăti apartamentele sale. Reîntors în Bru­xela, prinţul Balduin s’a dus imediat în „Hotelul de Suede“, unde îl aştepta doamna Sanderson. Părechia era deja de­mult laolaltă, când principele de L.... pătrunse în casă cu un revol­ver în mână şi slobozind un glonţ dealungul braţului prinţului,­­l-a nimerit pe acesta într’un şold (de aci a provenit sângerarea internă constatată de medici). Rănitul se retrase repede îndărăt, greşind însă treptele, a căzut în etagiul prim, de unde a fost ridicat de servitorii înspăimântaţi. întreg personalul hotelului era în mare învălmăşeală; se audiau strigăte şi euararea întâmplării. Dar’ îndata s’a ordonat tăcere, însă era prea târziu, deoare­ce deja mai multe persoane cunosceau secretul. Con­tele d’Altremont, mareşalul palatului regal, care în cea mai mare grabă a fost chiemat la faţa locului, a mers cu prinţul spre pala­tul contelui de Flandra, unde prinţul în decursul serii a căzut jertfa ramdor sale Momentan toţi şefii redactori ai foilor din Bruxela au fost chiemaţi la palat şi au fost rugaţi, ca să facă cele întâmplate. Un singur redactor n’a fost chiemat şi anume redacto­rul ziarului „Peuple“, care în ziua următoare a şi publicat caşul. După aceasta, fiind recer­­cat şi el ca să tacă, a rectificat cele dise, dar’ a spus totodată, că e dator pentru cititorii ziarului seu să afirme, că prinţul Bald­ui­n n’ar fi răposat de moarte naturală. Doamna Sanderson a fost fără întârdiere expedată la Paris. Preste câteva (jfl0 fost înţelegân­­du-se răul ce resultă din înstrăinarea doamnei Sanderson, a fost chiemată iarăşi la Bru­xela, ca să cânte pe „Lakmé“. Ea a ascul­­tat, dar’ n’a fost, — ceea­ ce e de priceput,* — în posesiunea mijlocului ei obicin­uit. O tele­gramă din Bruxela cu data de 21 i. c. anunţă, că medicul răposatului prinţ toate aceste sclii le declară de nebasate şi e pregătit a dovedi, cu jurământ că moartea moştenitorului de tron a urmat în mod natural. Convocare. Aleg­ătorii români din cercul elec­toral al Trăscăului sunt rugaţi a se presenta la conferenţa ce se va ţine Sâmbătă în 28 Februarie st. n. a. c. la IO oare a. m., în sala „hote­lului mare“ din Câmpeni. Obiectul conferenţei e: 1. Reorganisarea clubului electo­ral. 2. Declaraţiunea referitoare la proiectul de lege pentru asilele de copii. Câmpeni, 21 Febr. 1891. Dr. Basiliu Preda. Romul Furdui. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Viena, 23 Februarie n. Alexandru Lahovary şi Duca, delegaţii români pentru încheierea unei con­ven­ii în pri­vinţa funcţiunilor de căi ferate, au fost la ameaz­i primiţi de cătră Kálnoky. în prima conferenţa de ieri s’a constatat o înţelegere în ce privesce pe Iţcani- Burdujeni. Mâne se vor continua nego­cierile şi cât pentru Viena se vor ter­mina probabil joi. După aceea se vor începe din nou în Budapesta.*) — La­hovary a fost primit de cătră amba­sadorul R­e­u­s­s într’o audienţă de o oară. *) Noi stim deja mai mult, şi anume, că în Bu­dapesta se va tracta de funcţiunile de pe la Predeal şi Turnu-roşu. Red. „Tribunei“. TRIBUNA Bibliografie. „­Crestomaţia română“ este titlul unei cărţi preţioase, publicate de dl Ioan Manliu, cunoscutul profesor din Bucuresci. Cartea cuprinde probe din scriitorii în presă ai vea­cului al XIX Iea şi este menită să completeze studiul istoriei literare şi să servească totdeo­dată şi ca manual de probe la retorică şi sti­listică. Cea dintâiu calitate a cărţii este, că dă un material foarte bogat, aproape surprin- zător de bun, începând de la Veniamin Co­­stachi şi pănă la Delavrancea şi Gherea, au­torul alese bucăţi tot una şi una de impor­tante, fie din punct de vedere istoric literar, cum este scrierea lui Eliade despre cum a început el a scrie românesce, fie din punct de vedere artistic-istoric, cum sânt zugrăvirile de Odobescu şi Slavici, fie din alte puncte de vedere. Cartea dă o probă concentrată des­pre bogata hrană ce putem găsi în literatura noastră şi de aceea credem, că ea va avea mulţi cititori şi în publicul de la noi, care-i doritor să cunoască literatura veacului XIX. înţelegerea este uşurată prin Introducerile bio­grafice şi cu aprecieri literare ce premerg pro­belor fiecărui autor. Aceste notiţe sânt tot­deauna bine întemeiate pe scrieri speciale despre autori şi literatură. Autorii sunt: Me­­tropolitul Veniamin, Asachi, Lazăr, Eliad, C. Negruzzi, Negri, Cogălniceanu, Florian, Lau­­rian, Cipariu, Maiorescu, Bălcescu, Boliac, Bo­­lintinean, Alexandri, Odobescu, Haşdeu, Lam­­brior, Ispirescu, Creangă, Maiorescu, Emi­­nescu, Gane, Conta, Bariţ, Ghica, Aurelian, Ureche, Melchisedec, I. Negruzzi, Ilarian Papiu, Xenopol, Tocilescu, Sturdza, Slavici, Marian, Gherea, Delavrancea şi Filimon, toţi împreună cu preste 100 de bucăţi. Astfel este evident, că această carte cuprinde pe toţi pro­saişti buni şi încă o seamă de prosaişti, care sânt admişi în batirul altor merite, nu ale limbii ce au putut scrie. Recomandând această carte, — se cumpără la Socec în Bucuresci, — credem a da un sfat foarte priincios celor­­ce-­şi iubesc limba şi literatura şi nu o pot găsi în alte locuri decât în colecţii de acest soiu. E de notat, că această carte este pănă acum şi singura crestomaţie, care să ne poată mulţumi. Titlul întreg este: Crestomaţie ro­mână, modele literare di­n autorii secolului al XIX-lea. A) Prosa, de I. Manliu. Noi vom reproduce câteva bucăţi ca probă. A apărut: Jertfa, roman de N. S. Rădulescu-Niger. Preţul unui exemplar 5 lei. Se găsesce de vânzare la toate librăriile din România. „Foaia Ilustrată11. Apare în editura „In­stitutului Tipografic în fiecare Duminecă. Re­dactor Dr. D. P. Barcianu. Anul I. Nr. 6 dela 10/22 Februarie 1891 are următorul cu­prins : Doine poporale. Culese de N. Simu­­lescu,—Constantin Guignard. De Jean Richepin. Traducere din franţozesce de Enea Hodoş. — Şcoalele românesci din Turcia, de sa. — Prima lecţiune. (Cu ilustraţiune.) — Biserică, şcoală, educaţiune. — Literatură şi ştiinţă. — Teatru, musică şi arte preste tot. — Higienă. — De toate şi de pretutindeni. — Cronica săp­tămânii. — Scrii personale. — Ghîcitură de loan Bota. LOTERIE. Tragerea din 2­ Februarie st. n. Budapsta: 62 5 31 9 60 Găiindarul dilei 12/24 Februarie 1891. Iulian: Meletie. Gregorian: Matias. Soarele: răsare 6.48, apune 5.40 Buletin meteorologie. Sibiiu, 28 Februarie n. 6 m are dimineața. Din teară 21 Februarie n. 7 oare dimineaţa. Sosiţi In Sibiiu. La 23 Februarie n. Hotel „New ihrer“. A. Veres din Făgăraş. Lederhilger cu soţia, din S beşul-săsesc. Scheinber­­ger din Arad. Binder, cu soţia, din Sebeşnl-săsesc. Anders din Görlitz, Narbeshuber din Triest, Nejesleb din Brün, Kluge din Pr ga, Hauffe din Dresda, Krapp, Böheim, Varry, Vilms şi Aglar din Viena, comercianţi. Hotel „Melzer“. Berla, actor din Viena. Pa­­vlovek şi Berger, voiageuri din Viena. Bereea Giura din Teuţi Iosif Kloess, advocat din Mediaş. Beu, notar din Rod. I­sif Albert, jude reg. din Cârţişoara. Presiunea atmosf. in mm.­­Mediul lunar 725 9 t­amperatura după Celsiu* Maximul şi minimul de Direcţia vântului Diferent­ţa din 739.5 +5.9 —8 0 +2.1—8.5 NW Staţiunile: Preaim­. atmosf. în mm. Tempera­tura Celsius Vântul direcţia tăria Budapesta . . 774 —4.5V­W Sătmar 774 —4.0 NO2 Cluj ... 77­­—9.2 601 Orşova 776 —13.0S 1 Arad .... 7­5 —75 sv2 Panciova 771 —12.0s 1 Economic. Târgurile de Linia şi Joia după ameaiji în Sibiiu, după o disposiţiune a magistratului orăşenesc, nu mai e permis a se în­cepe înainte de 2 oare d. a m e a 4 i şi iarna (din Octomvrie pănă în Martie) vor avă ■ă se termine la 5 oare p. m. De aceea cu ziua de mâne începând înainte de 2 oare nu va mai fi lăsat să între în după ameţile amintite nici un car în piaţa mare şi piaţa lemnelor. —St— Pentru proprietarii de obligaţii de regalii interimare. Schimbul coaielor de cu­­poni de rentă, emise ca despăgubire pentru desfiinţarea de regalii, cu obligaţiuni se mi­­jlocesce începând dela 1 Februarie şi la per­­ceptoratele de date reg. ing., presentându-se acolo coaiele de cuponi amintite însoţite de un registru în două exemplare corăspunzător umplute. Noul tarif vamal român. Comisia însărcinată cu elaborarea noului tarif vamal român ,și-a sfîrșit lucrările. Asupra resulta­­tului lucrărilor comisiunii extragem din „Tim­pul“ următoarele: Principiul, care a călăuzit comisiunea, a fost de a întocmi un tarif, prin care să dis­pară convenţiunile comerciale şi să fie apli­cabil egal­­utulor statelor. Pentru ramurile de industrie, care nu există în România şi care nu se prevede că vor nasce într’un viitor apropiat, s’au stabilit taxe fixate. Quantumul taxei s’a fixat la 10°/o­ în privinţa celorlalte industrii, care există sau care, începând abia să se nască, se prevede, că se vor putea desvolta prin protecţiune, s’a făcut un studiu foarte amă­nunţit. în privinţa acestor ind­ustrii s’au cu­les informaţiuni, s’au cercetat memoriile pro­­ductorilor, s’a studiat statistica importaţiunii şi taxele la care au fost supuse similarele acestor producte sub regimul tarifelor conven­ţionale. în privinţa cantităţii de taxare a acestor producte s’a prevăzut o protecţiune su­ficientă, pentru­ ca, acele ramuri de industrie să prospereze, fără a cere sacrificii prea mari consumatorilor , a avut în vedere, ca toata obiectele, prin care s’ar putea crea o industrie casnică pentru populaţia rurală, să fie prote­­gjate într’o măsură suficientă. în această ca­tegorie putem cita diverse specii de ţesături ordinare, diverse lucrări manuale, precum îm­pletituri, rotărie, căruţărie etc. Precum se vede, este vorba aci mai ales de lucrările ce pot ocupa populaţia rurală în timp de iarnă. După­ ce comisia a sfîrşit cu aceste lucrări, s’au ţinut câteva şedinţe, în care s’a urmat o discuţie generală asupra tarifului. în cursul acestei discuţiuni s’a emis opinia, ca să se re­ducă taxa fixată de 10 la sută, dacă se va constata, că tariful, în părţile lui fixate, dă un venit prea exagerat, care ar fi o povară pentru consumator. S’a făcut dar’ calculul şi s’a constatat, că tariful general dă o cifră apro­ximativă de venituri de 40 milioane, adecă înfăţişează un prisos de venituri de vre-o 14 pănă la 15 milioane preste venitul actual al vămilor. Preţuindu-se, că aceasta este o prea mare povară pentru consumator, s’a admis, după o lungă discuţie, ca să se coboare taxa fixată de 10 la sută la 8 la sută. Această taxă va da totuşi un excedent de venituri de 7 pănă la 8 milioane pe an preste veniturile actuale ale vămilor. Avis. Camera comercială şi industrială din Braşov a primit încunosciinţarea ofici­oasă despre înfiinţarea de curând a unui bi­rou de informaţiune şi incasso în Bucuresci, care va funcţiona în special pentru toate pie­ţele statelor situate la Dunărea-de-jos. Cei interesaţi pot vedea împărtăşirea respectivă în biroul camerei. Preţul mărfurilor. Piaţa din Braşov, de la 20 Febr. Grâu frumos hectl. fl. 6.60, de mijloc 6.30, mai slab 5.70, grâu mestecat fl. 4.60, secară frumoasă fl. 4.20, de mijloc 3.60, mai slabă —.—, orz frumos fl. 4. — , de mijloc 3.80, ovăs frumos fl. 2 70, de mijloc 2.50, cucuruz fl . 30, mălaiul fl. 4.—, mazărea fl. 6.—, lintea. 8.­­, faso­lea fl. 5 10, pămență de in fl. 10.— , som. de cânepă fl 7. —, cartofi fl. 1.20, carnea de vită p. chile 44 cr., cernea de porc 44 cr., carnea de berbec 28 cr., Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 21 Febr n. s’au notat: unguresci bătrâni grei 45— cr. pănă 46— cr., unguresci grei tineri 481/, cr. pănă 4­81/, cr., de mijloc 47— cr. pănă 477a cr., ușori 46- - cr pănă 47— cr., marfă țerănească grea —.— cr pană —.— cr., de mijloc 45— cr. pănă 46 - cr., ușoară 44— cr. pănă 45— cr., românesci, de Bakony, grei------cr. pănă---------cr., transito grei, ------Cr. pănă--------cr., transito de mijloc --------- cr. pănă------cr., transito ușori---------cr. pănă---------cr., transito ser­besci grei 45— cr. pănă 46— cr. transito de mijloc 45— cr. pănă 46— cr., transito ușori 44— cr. pănă 45— cr., îngrășați cu cucuruz — cr. pănă — cr., îngrășați cu ghindă —.— cr., pănă —.— cr. per — cumpăniți dela gară. Pag 135 Bursa de mârlan din Budapesta dela 21 Febr. n. 1891. Cursul pieței din Sibiiu. 68 *1 3 1 Prețul portfl Prețul pe 100 chilogr. 100chil SSminţe 1« 1 w li. dala pftnă _p o O ft dela pftnâ Grâu Bănățenesc vechiu 76— — 77— —0 Grâu dela Tisa „ 76 8 208.35 77 8.258.44 Grâu „ Pesta „ 76 8 158 80 77 8.208.3 Grâu de Alba-Reg. . 76 8.208.86 77 8.2588.5 n „ Baclea „ 76 8 208.35 77 8.25510 Grâu ung de Nord 76 8.058.20 77 8.108.20 SSmințe, vechi ori none Soiul Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. dela 1 pănă Săcară 70--72 7.257 40 Orz Nutreţ de vinars 60--62 6.707.— 1 62—64 7.107 60 Ti de bere 64—66 7.808.75 Ovăs 89—41 6.90 7 30 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 6 156.20 n de aIt8oiu 73 6.10 6.15 Meiu 7.40 7 75 Hrişcă - .— —.— Orău de primă. 8.242 8 2b A n de toana.6 . 3 § ® 7.60 7.8^ 1­i Cucuruz Maiu-Iuu. 6 21§1 6.2» 1. 2 © ft Ovăs de primă. «gi­t 6.9411 P.96 n de toam. s. 6.13a 6 15 Produet* Soiul Cursuî dela pft/'fi Sem. de trif. Lucerna ungurească 4L—44— J) roșie 46-52-Oleu de rap. rafinat US 5034.— Uns. de pore dela Pesta 53.—(3 50 n dela țeară— — ■Jto Slănină avântată 42 —43— 1 n afumată 52.—53 — 5 Său 34.5035— pft Prune 27 —27 25 1 Lictar slavon, nou 26 -26 50© v,ftn bănățenesc 24.5025 -Miere brută— -- -n galbină străcurată 27—28-Ceară de Rosenau 160 182. Spirt brut 17.2­ 17 16 »­1Drojdiuțe de spirt 19.—19 25 Din 23 Februarie n. 1891. Hârtie-m­onetă română . Camp. 9.— vând. 9 06 Lire turcesci . ... „ 10. 82 „ 10.82 Imperiali................................ „ 9 22 „ 9.30 «uhl» rusesci...................... „ 1.31­1/,­­ 1.331/, Bursa de Budapesta. Din 21 Februarie n. 1891. Renta de aur ung. 6°/0........................................— n « „ n 4°/o ................................. 105.40 „ hârtie „ 5°/e......................................101.15 împrumutul căilor ferate ing.................................115 60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune).............................................................113.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).............................................................98.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (8-a emisiune)........................................................— Bonuri rurale ing.......................... .... 92.—­ ­ „ croato-slavone.....................................104 — Obligaţiunile desp. regaliilor.......................................96.75 împrumut cu premiu ing................................. . 187.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 129.— Renta de hârtie austriacă................................. 91.75 „ „ argint austriacă.............................................91 76 „ „ aur austriacă...........................................110 26 Losurile austr. din 1860 ...................................... 148 25 Acțiunile băncii austro-ungare...........................9 8.— „ „de credit ung........................• 810 — In „ n » austr........................... 308.— Scrisuri fonetare ale institut, de cred. și economii „Albina“.................................................................102.— Argintul ... ..............................................— Galbeni împărătesei ................................................. 5­44 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.11 Mărci 100 imp. germane.............................................56.30 Londra 10 Linvres sterling­..................................116.­ Bursa de Viena. Din 21 Febraarie n. 1891. Renta de aur nng. 6°/0........................................—.— n „ „ ti 4%...............................105.15 „ „ hârtie „ 5°/0...............................101.05 împrumutul căilor ferate ing.........................114.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................... ... 113.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)................................................98.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................... . — Bonuri rurale ing......................................................92 — „ „ croato-slavone................................104.25 împrumut cu premiu ung................................138.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 129'— Renta de hârtie austriacă........................ 91.95 „ „ argint austriacă J •..................92.— „ „ aur austriacă...............................110.20 Losuri austr. din 1860 •............................ 148 25 Acțiunile băncii austro-ungare.................. 988.— „ „de credit ing.............................. 339 50 » n A » austr............................ 807.50 Argintul........................................................... ..— galbeni împărătesei........................................ 5.44 Napoleon­ d’ori ........... 911 Mărci 100 imp. germane...................................... 66 30 Londra 10 Livres sterlingi..........................114.75 Bursa de Bucuresci. Pentru redacțiune responsabil: Andreiu Balte?. 6 Febr. st­­r. •— 4 oare p. m. Cassa Ultim Kenta rom. per 1875 5% . . 102 V, --.-­Renta română amort. 5°/0 . . 101 --.-­ „ (Schuldverschreib.) . . 87 lU —.-­Oblig, de stat. C. F. R. 6°/0 . 87— --*-­Renta rom. (Rur. conv.) 6°/0 „ 102— --.--­ împrumutul municipal 6°/0 . . --.--­--.-­Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 102»/* --.-­Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 99­5/. --.--­ Idem urbane 7°/n...................... 102'/, --.-­. 6°/0................... 101 »/* --.-­n 6V....................... 95.»/* --.-­ Banca Naț. (500 lei vărs. într.) 1420 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) --.---860 Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) --. -415 Soc rom. de reasig. --.-­--.-­Soc. r. de con. (250 lei vărs.) --. — 115 Oblig. Cassei Pensiunilor. 276---.--­Agio............................................ Schimb -­--,-­Londra 3 luni ...... — — -­„ cek................................. --.--­--.-­Berlin 3 luni........................... __.-­--.-­» cek.................................— --.--­--.--­cek.................................. -­--.--­ Viena ............................................ -­--.--­--.--­Agio....................................... --.--­--.-­

Next