Tribuna, martie 1897 (Anul 14, nr. 48-72)

1897-03-08 / nr. 54

Nr. 54 Sibiiu, Sâmbătă, ceară orînduirea puterii de prisos a armatei la munca secerişului. — Şi totuşi trăim în „fericita Ungarie“! •* Lăţirea nazarenismului. Din Beci­­cherecul-mare se telegrafează foilor ungureşti, că în comuna Cernea din comitatul Torontal, 12 familii, până acum gr.-or., au trecut zilele acestea la nazarineni şi că o mulţime de alţi locuitori vor urma pilda aceasta. — Am voi să ştim, luat-au autorităţile noastre bise­riceşti de pe acolo măsuri faţă de aceste apa­riţii îngrijitoare?* Teolog — sinucigaş, în Zehlendorf (Germania) a provocat mare senzaţie sinuci­derea unui tii­or teolog protestant. în scri­soarea lăsată în urmă, nefericitul zice: „Am depus amândouă examenele teologice atât de iute, cum numai s’a putut. După aceea m’am presentat la Veneratul Consistor, unde ’mi­ s’a spus, că nu mai puţin de 350 de inşi au se fie aplicaţi înaintea mea. Această lipsă de pros­pecte m’a făcut nebun şi de aceea m’am des­părţit de vieaţă“.* Alt scandal „patriotic“. Pare că blăstemul lui D zeu planează asupra onora­bililor părinţi ai ţării. Nici bine nu s’a ter­minat faimosul scandal Morzeanny, şi cată, că altul îi şi urmează. Hazánk a publicat zilele acestea un articol, care aruncă negre umbre asupra caracterului lui Pichler G., dep. kossu­­thist. Articolul susţine, că Pichler în calitate de secretar privat al lui Kossuth Ferencz şi de şef - administrator al foii acestuia „Kossuth Hírlapja“ a defraudat o sumă mai mare de bani. Aflând despre lucru Kossuth a conce­diat pe Pichler, dându-­i ultimul sfat de a nu-­şi lua sarcini împreunate cu administrare de bani străini, ci de a rămânea pe ca­riera politică (!!) Articolul lui „Hazánk“ pu­blică mai multe părţi din scrisoarea de 16 pagini, ce ar fi scris-o Kossuth lui Pichler. Acesta a tras la răspundere redacţia „H-K“, care a numit ca autor al articolului pe Wal­lese rend, colaborator la „Kossuth Hirlapja“. Martorii lui Pichler au cerut satisfacţie de la Wallesz; acesta a denegat ori­ce satisfacţie cavalerească în urmare Pichler a insultat faptic pe Wallesz. Kossuth Ferencz a publicat prin ziare o scrisoare câtră Pichler, timbrând cele scrise în „H­r.“ de neadevăruri şi numind pe Pichler amic al său, în care ave­­toată încrederea, în urma refusului lui Wallesz de a duela, Pichler a provocat la duel pe un redactor al lui „H­K“, Jancsó Deszö, care a dat la tipar articolul. Acesta a și primit pro­vocarea. * Proces de milioane. Nu de mult a răposat în Galiția bocotanul conte Victor Barnorowski, testând averea sa de 10 mili­oane florini în scop de a se întemeia în Ga­­liţia museori, şcoli şi fundaţiuni de binefacere. Familia contelui, în frunte cu contele Wlod­­zimierz Barworowski, a pornit acum proces pentru moştenire, pe cuvânt că defunctul a fost bolnav de creeri şi astfel testamentul­­l-a făcut în stare de inconştienţă. * Dramă pe mare. Nici fantasia unui romancier de renume n’a creat un cas atât de îngrozitor, ca şi cel povestit da nişte că­lători ai vaporului Prins Willem, care circulă între Amsterdam şi India vestică. „Pe când treceam pe lângă insulele szovice“ — povestesc călătorii - „deteram de ruinele unei băr­i, pe care valurile o aruncau încoace şi încolo. Căpitanul nostru, presimţind lucruri rele, se apropia cu marinarii şi cu câţiva pasageri, de barcă, să vază ce-­i. O privelişte grozavă! La sdrobita ca­meră a bărcii aflirăm trei cadavre; unul era încă pe deplin întreg, abia putea fi de vre-o zi. Pe celealalte le rosese un câne, care cu desăvîrșire slăbit se târăia de pe un cadavru pe celalalt. în servicii funebrale cufundarăm cadavrele în mare, car’ cânele îl luarăm cu noi. Din actele din barcă am aflat, că ea se numia „Ulf-4, și că anul trecut, în 18 Noemvrie, a plecat, încărcată de lemne, de la Pensacola la Londra. în 25 Decemvrie a fost ajunsă de o furtună grozavă, care a măturat de pe bord 9 oameni. Șase săptămâni a fost purtată barca de valuri, fără a să fi întâlnit cu vra-o corabie. Bietul câne, deși ’l-am grijit bine, s’a stîns peste 2 zile“. * Cinci milioane pagubă Din Zürich se anunţă, că s’a statolit de la oficios paguba că­şunată societăţii căilor ferate helveţiene de nord prin greva lucrătorilor terminată deună zile. Lucrătorii s’au abţinut dela muncă numai două zile şi aceste două zie de nei­erare au adus societăţii o pagubă de 5 milioane de. franci. * încă o deţinere. Chestia defran­­dării comise în principalul depou de tutun din Viena a luat o nouă faşă. A fost arestat şi controlorul depoului, Ioan P­­­e­h­e, cel mai înalt funcţionar după defrandantul Fosc­­hum. Piche e bănuit a fi părtaş în defrau­­dările șefului seu. Bănuit mai e și marele traficant Löw, care asemenea a fost arestat. * Nouă vase de résboiu. în vremea din urmă puterile europene pun deosebit pond pe desvoltarea puterii lor maritime. Deși pe acest t­eren monarchia noastră stă încă departe de celealalte mari puteri, totuşi puterea ei maritimă s’a înmulţit în anii din urmă cu­­ câteva vase de resboiu, şi cu câţiva încruci­­şători şi torpilori. De present care se pregă­tesc în fabricele noastre de corăbii două vase de resboiu. Cel mai mare vas dintre aceste două va avea 6100 tone şi va fi prevăzut cu maşini de 8600 puteri de cai şi cu 20 de tunuri. Cu privire la mărime acest vas va fi al patrulea în flota noastră. Cele mai mari vase de resboiu al monarchiei sunt „Teget­­thoff“, cu 7300, Custozza cu 7060 şi „Prinţul de coroană Rudolf“ cu 6870 de tone. Maşi­nile noului vas de résboiu vor fi cele mai tari între toate vasele de résboiu ale monar­chiei. Al doilea vas de résboiu, ce e în clă­dire, are 2200 tone şi e prevăzut cu maşini de 5000 puteri de cai şi cu 12 tunuri. Cu excepţia vaselor „Satellit“ şi „Tiger“, acest vas va fi cel mai sprinten între toate vasele de răsboiu ale monarchiei. *­­știri mărunte. Vaporul „Utrecht“ din Rotterdam, în urma unei groaznice fur­tuni, s-a cufundat la 5 i. c., împreună cu 36 marinari și numeroși pasageri. — în ținutul Binar del Rio (Havanna) un tren militar spa­niol a fost aruncat în aer, cu dinamită, într’o prapăstioasă strîmtoare, 250 morţi şi răniţi. — Autorul furtului de giuvaere ale lui Platzer din Viena a fost prins In persoana unui tinăr meşteşugar. — Celebra artistă Bianca Bianchi s’a logodit cu directorul teatrului din Ham­burg, Pollim, care a iniţiat- o in cariera de artista. Fosta redacţiunii. Corespondentul în München. — Mulţămite. Te rugăm să continui. „Sarcastini“ în Făgăraş. De ce te ascunzi şi faţă de noi sub astfel de pseudonime ? Nu ştii că scri­sori neiscălite nu se iau în considerare ? „ Un pas spre bine“ în Făgăraş. După ce faci prea puţin raport şi prea multe reflexiuni — ba te-a şi prevenit cineva — nu se mai poate publica. Traian. Din sonetele trimise vom publica unul: „Eminescu ECONOMIE. A vis, împărţire de pădureţi. Vestim prin aceasta pe membrii „Reu­niunii române de agricultură“ din comitatul Sibiiului, cum şi pe conducătorii grădinilor (de pomi) şcolare, că subscrisul comitet va distribui la cerere şi în mod gratuit pentru doritorii de a cultiva pomi 800 pădureţi cireşi, 2500 meri, 1500 peri, 1000 pruni de Bis­triţa şi 300 gutui. Pădureţii se pot lua în primire pe lângă o simplă adeverinţă Marţi în 11/23 Martie între orele 11—1 m. c. dela locuinţa subscri­sului presid. (Strada Schevis). Sibiiu, 18 Martie 1897. Comitetul central al: »Reuniuni române de agricultură din comitatul Sibiiului« Demetru Comşa, Victor Tordăşianu, presid. secretar. Mai nou Autonomia Cretei. Admiralii corăbiilor au publicat pro­clamaţia referitoare la autonomia Cretei sub suveranitatea Sultanului. în procla­maţie se zice, că puterile vor folosi toate mijloacele pentru organisarea unei astfel de autonomii, care să liniştească spiritele, să asigureze libertate pe seama tuturor locuitorilor, fără deosebire de rasă şi lege, şi să le facă posibilă folosirea averei, precum şi desvoltarea isvoarelor de câştig. Puterile aşteaptă, ca cuvântul lor să fie înţeles. Pe seama Cretei se deschide o eră nouă, să depună clar toţi armele. Puterile voesc pace şi linişte, în caz de lipsă vor avea atâta autoritate, ca să impună respectarea decisiunilor lor, de aceea cer conlucrarea atât a creştini­lor cât şi a musulmanilor la crearea operei, care promite Cretenilor pace şi bunăstare. Blocarea. Puterile au început Mercuri blocarea pacifică. Corăbiile Greciei s’au retras din apele Cretei, rămânând pe insulă numai trupele, sub comanda colonelului Vassos, care se zice că asemenea e revocat deja, şi va părăsi Creta. Grecii sunt indignaţi de purtarea Rusiei, care și-a lăsat în baltă. Semn îmbucurător. O depeşă oficioasă din Roma de la 17 c. spune: „Ministrul de instrucţiune publică Gianturco a ţinut azi-seară înain­tea alegătorilor sei din I s­e r n­­­a o vorbire, în care a accentuat, că relaţiu­­nile în mod considerabil îmbunătăţite ce există acum între Francia şi Italia da­tează de la încheierea convenţiei consu­­laro-comerciale intre cele două state pri­vitor la beificatul Tunisului“. La timpul său am scos la iveală importanţa acestui act, privindu-l atunci încă drept punctul de plecare al unei evo­luţii ce poate duce până la deplina înțe­legere politică între aceste state. TRIBUNA 8/20 Martie 1897 Pag. 215 Cribuiţa fjterară. Cuvintele străine în limba română de Radu Cupariu. (Urmare). E evident deci, că chestiunea patriei limbei vechi slavone e de o capitală impor­tantă pentru stabilirea istoriei limbei române. Ear’ încât pentru patria limbii vechi slavone cu én şi en nasal, chiar limba ma­ghiară e cea mai eclatantă dovadă. Anume Maghiarii n’au fost nici odată în Balcani şi totuşi în limba lor peste măsură îmbogăţită de cuvinte slave, én şi en nasal sânt redate cu en én și on; dine. V. slav. sombaton-maghiarul a făcut szombat; din seno — széna; din rend — rend. După constatările lui Wolf etc. limba veche slavică era vorbită în Panonia şi în Bănat, car’ nici de cum în Bocani. Maracha­­niţii, cari o au vorbit, au dispărut în elemen­tul maghiar şi românesc. Prin urmare conti­­tinuitatea Românilor pe malul nordic al Du­nării nu sufere nici o îndoială. Considerând, că deja în Dacia străbună erau Slavi, istoria influenţelor limbei slavone asupra formaţiunei limbei române, se poate schiţa în modul următor: a) urme străvechi slavone.­ b) influenţă veche slavonă. c) influenţe ulterioare slavone. d) influenţa idiomelor slavone biseri­ceşti. în decurs de grele şi lungi timpuri a durat influenţa elementelor slavone asupra limbei române. Deja lângă leagănul limbei ro­mâne aşa zicând sta maştera slavonă şi până la desfiinţarea imperiului bulgar, limba sonoră română a avut parte de o educaţiune robustă dar­ în direcţiune rea, din partea limbei sla­vone. Dob­irea limbei bisericeşti slavone însă a durat şi mai departe până la 1642, când după o Încercare şi luptă puternică de aproape 200 de ani, s’a Introdus şi în bise­rică limba română. E absolut neadevărat ceea­ ce susţin unii neexperţi că folosirea limbei române în bi­serică ar dată dela Rákoczy. Unde era Rákoczy şi tot protestantismul pe timpul codi­cel­ui voroneţian şi al celui Scheimn. Nu este nici un timp dela epoca lui Lu­dovic, în care Românii să nu se fi insuit a validitia limba română în biserică. Dar’ nu numai limba slavonă, ci şi cea elină a avut Influenţă asupra des­vol­tării lim­bei române. Deja Dacii vechi, Thracii şi Al­banii au fost expuşi fără îndoială unei influ­enţe puternice linguistice din partea limbii eline, care pe atunci se afla pe un piedestal, cultural foarte înalt. Grecescul „martiros“ Românul îl redă ca martor. Dacă acest cu­vânt ar fi împrumutat imediat din elină atunci lui „martiros“ ,i-ar corespunde mar­tir în româneşte. Din grecescul „trugos* noi am făcut strug, azi însă numai îa plural se întrebuinţează: struguri. Dacă acest cu­vânt l’am fi luat numai mai tîrziu, când în­şişi Grecii pronunţau pe v ca­i, la tot cazul în româneşte am fi zis strig şi struguri, car’ nu struguri, în decursul influenţei ulterioare greceşti, care mai ales in epoca tristă fana­riotă iese la iveală, lui v îi corespunde în­­tradevăr­­. E importantă în limba română şi ches­tiunea sunetului th. (bhita) Românii macedoneni în dialectul lor, au luat acest sunet, precum l’au auzit, din limba nouă elină. Pronunţarea acestui sunet nu e nici th, nici s, ci o me­die între aceste două sunete. Cuvântul gre­cesc „themeion“ Românul macedonean îl pro­nunţă : temelie care în România şi Transilva­nia se zice simplu: temelie (temeiu). Aşa dară acest cuvânt a trebuit să ajungă la Românii cari locuiau pe malul nordic al Dunări, atunci, când nu exista încă noua pronun­ţare grecească, ci se alipiau de vechiul su­net tic. Influenţa grecească asupra limbei române are deci două epoce deosebite: a) urme străvechi greceşti. b) influenţa culturală mai nouă. (Va urma). Informaţiuni. O scriere militară. Ni­ s’a trimis: „O propunere de organisare militară*. — Confe­­renţă ţinută la Roman, în sala clubului mili­tar, în Martie 1896, de locotenent-colonel G. D. Teişanu, şef de stat major al divisiei 7 infanterie. — Roman, tip. Levy Briedmann. Este o broşură de 51 pagine 8°. Bibliografie. La librăria „Tipografia“, societate pe ac­ţiuni în Sibiiu, se află următoarel­ cărţi:’ „Memo­rial“,?]Archiep. şi Metro­­politul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea......................fi. 1.30 „Doina“, conf. ţinută la ateneul din Bărlad, de Mândrescu . „ 1.28 „Critice“ 1867—1892, de Maio­­rescu. Voi. I. şi H. â 2 fi. — cf. „ 4.— „Poveştile Bănatului“, de Că­tana........................................... . „ 2.30 „Literatura popor, română“, de Gaster......................................„ 2.50 •introducere în Cărţile Tes­tamentului vechiu şi nou“, de Dr. Iuliu Olariu......................„ 2.50 „Cerşitorul“, dramă în 2 acte de Livescu............................................2.50 Iudii Critice“, de Ghera. Vol. I. şi II. ă 2 fi. 20 cr.........................4.— „Higiena română“, de Dr. Leo Murăşianu...................................................1.— „Izvoade“, de Demetrescu . . „ 4.— „Trandafiri şi viorele“, de Pop-Reteganul.................................—.60 „Din Moldova“, schiţe de Ko­tzebue ......................................• „ 1.— „Floarea din Firenze“, de Li­vescu ................................................ ..50 „Istoria Românilor sub Mi­­haiu-Vodă-Viteazul“, de Ni­colau Bălcescu.............................„ 2.— „Trăvnite“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi H. , 1 fi. 50 cr. . . „ 3.1 .Scrierile părinților aposto-­­­ești“, de Dr. Iuliu Olariu . . „ —.70 „Merinde de la șc­oală“, de Popa. . ............................................—.60 „Despre influența împregiu­­tr­orilor“, de Panaite Zosin . „ —.50 „Memorii din timpul răsbo­iu­lui“, de Georgescu.............................88 „P­u­i de lei“, poesii eroice, de Neniţescu...........................................„ 1.— ediţie de gală................................„ 2.— „Poesii“, de Macedonski .... 2.— „Copii de pe natură“, de Ne­­gruzzi................................................„ 1.50 La comandele din afară sS se adaugă pentru porto postal totdeauna încă 5 cr., eare pentru expediţie recomandată 20 cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modalitatea din urmă: „Naţionalitatea“. Societatea noastră »Tipografa« a scos într’o elegantă broşură interesantul studiu de Max Nordau despre „Naţionalitate“. Valoarea acestui studiu este cunoscută cetitorilor noştri; limbajul frumos, în care „Rosmarin“ al nostru a ştiut să-’l îmbrace e gustat deja de cetitorii noştri, căci în „Tribuna“ s’a publicat mai ântâiu. Vorba era numai, ca interesantele observaţiuni ori­ginale ale genialului autor să nu rămână res­firate prin atâţia numeri de ziar, ci să fia colectate într’un mănunchiu, mai accesibile la cetit şi meditat. Aceasta a împlinit-o „Ti­pografia* când a retipărit articolui din „Tri­buna“ in broşura de faţă, în estensiune de 40 pagine, tipărite frumos pe hârtie fină, acea­stă preţioasă broşură să trimite francat pentru 25 cr. A se adresa la librăria „Tipografiei“ soc. pe acţiuni in Sibiiu. Călindarul zilei. 20 Martie n. 1897 Iulian, C. Pr. Teofilact. Gregorian: Nichita. Soarele, răsare 60l, apune 6­59 m. Buletin meteorologic. Din ţeară 18 Martie n. 9 ore dimineaţa. Sosiţi îa Sibiiu, în 19 Martie n. 1897. Hotel „Înotratul Romanilor“. A. Wolner din Winer-Neustadt, volagior. Weyer din Viena şi E. Kor­ber din Csik-Somlyó, profesori. Auner şi O. Miller, in­gineri din Mediaş. A­ .Schnell, oficial din Braşov. P. Adler, neguţător şi Dr. Wellner medic de dinţi din Budapesta. Haitii, locotenent din Sebeşul­ săsesc. Mor­genstern şi B. Weiss din Viena, Csernitzky din Buda­­pesta, M. Taussig şi H. Unger din Vilány, comercianţi, M. Herzog din Arad, D. Fridinger din Cluj, G. Con­stantin din Graz, A. Singur şi Schosberger din Viena, M. Nagy din Oradea-mare şi P. Sell din Stutgart, vo­­iagiori. Hotel „Neufihrer“, Picolonini şi V. Bauer din Triest, Talamin, Upitenite şi Zimmermnan din Fiume, K. Schwarz şi M. Weinfeld din Budapesta, toţi între­prinzători. Schmidt, voiagior din Graz. Hotel „Meitzer“. A. Stein, privatier din Esseg- E.­lozsa, preit din Zlatna, R. luna, sub-locotenent din Vinerea. Tempera­tura Celsius Viatul Staţiunile Freaiun, atmorf. în mmn. direcţia taria Budapesta . . 762 — 2.4. Sătmar . . . 71­ 8 - 4.8 sv1 Cluj .... 762 34s 2 Orşova . . . 764 - 3.3 vs3 Arad . . . 763 - î.i NV1 Panciova . . 762 — 37 SV4 Teatru orăşenesc în Sibiiu. Sâmbătă, în 20 Martie 1897. La cererea mai multora: Representaţie de adio: „ G r a f W a 1 d e m a r “• Dramă în 5 acte de Gust. Freitag, începutul la 7 ore seara. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 18 Mart. n. 1897. Cursul pieţii din Sibiiu. Din 20 Martie n. 1897. Hârtie-monetă română . Comp. 9.46 vând.9.60 Lire turceşti .... 11 10.65 1110.65 Imperiali........................ 11 9.50 11 9.66 Ruble rusești 100 . . . 1» 126.5 11 127.25 Galbeni...................• 1« 6.60 I) 5.66 Napoleon-d’ori .... »1 9.: 8 11 9.53 „ (rosești) . tî 9.46 11 9.60 Bursa de Budapesta. Din 18 Martie n. 1897. Renta de aur ing. 6»/. ...........................— .— o n if ir 4°/,......................................122.50 „ ung. val. cor. 4°/,........................................98.76 împrumutul căilor ferate ing................................121.76 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)...................................................123— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...............................................104.— Bonuri rurale ung. .est, asm...........................97.— I­I, croate-slavone...........................97.— Obligațiunile desp. regaliilor...............................100.10 Împrumut cu premiu ing......................................162— Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . 189.50 Renta de hârtie austriacă...............................100.60 „ de argint austriacă . 1­­ . . 100.76 „ de aur austriacă.......................................120.25 Losurile austriace din 1860 ...........................—.— Acţiunile băncii austro-ungare .... 1016.— 11 11 de credit ung. .... —.— 11 ii ii ii austr. . . Scrisuri fondate ale statiiatrafei d® credit economii „Albia«“.................................. Argintul................................. Galbeni împărătești.................................. Napoleon­ d’ori........................................ Mărci 100 imp. germane . . . . London 10 Uvres sterlingi .... Burus, de BmeurealS. Din 5 Martie v. — 4 or* p * Casus Renta rom. per 1875 5°/„...................................100 Renta română amort. 6»/0................................. 97 Renta (Schuldverschreihî................................. 09 Oblig, de stat C. F. R. e0/» . '. '• '. _ Renta rom. (Rural conv.) 6°/0 100 împrumutul municipal 5°/0............................ 97 Scrisuri func. rurale 6°/0 [ _ ti ” , ” „ ” H.......................... — Idem urbane 7°/............................................ 1* 11 6*7.....................102 11 11 .......................................... 87 Banca­ Naț. (100 lei vărs. într.) . . . . . 1468 Soc. Dacia-Rov. (250 lei vărs.) .... 420 Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) .... 467 Soc. rom. de reasig.......................... 113 Soc. r. de con. (250 lei vărs.) ..... 106 Oblig. Cassei Pensiunilor ....... 280 Agio............................. Schimb: Londra 8 luni .... ii cek . . . , Berlin 8 luni . . . , Editor și redactor responsabil: Teodor V. Păcățian. Proprietar: Pentru „Tipografia*, societate pe acțiui: V. H. Dresinandt Bursa da Viena. Din 18 Martie s. 1897 Renta de sur ung. 6»/. .... v ii ii ii 4',. .... Renta ung. v. c. 4.... împrumutul căilor ferate ung. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost (1-a emisiune) ........................... Amortisarea datoriei căilor ferate de est (2-a emisiune)................................ Bonuri rurale ung................................ io­ii croate-slavone . . . împrumut cu premiu ung. Losuri pentru regularea Tisei și Seghadin Renta de hârtie austriacă „ „ argint austriacă . . „ „ aur austriacă . . . Losuri austriace din 1860 Acţiunile băncii austro-ungare 11 o de credit ung. . o o de credit austr. . Argintul........................................ Galbeni împărătești .... Napoleon­ d’ori . . . ’ * Mărci 100 imp. germane ’ Londra 10 Livre» sterlingi ’ ung. ung. . 100.75 6.66 9.58 68.87 119.90 122.65 98.80 124.10 121.7 101.25 97.14 101— 153— 142— 100.65 100.95 122— 1020— 421.60 246.50 6.67 9.52 58.90 120— Ettivitatea li Prețul per 100 philogr. Its ■i* fI Prețul per 100 philo dela p&nft dela P&I1& Grâu Bănățenesc nou Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Baclea „ Grâu ung. de Nord,, 77 77 77 77 77 77 8.65 8.20 8.15 8.26 8.25 8.15 8.25 8.20 8.20 8.80 78 78 78 78 78 78 815 8.25 8.20 8 20 8.80 8.2­ 8.80 8 25 8 26 885 88minţ0y vechi ori noue Solul Dualitatea per Hect. Preţu­lOi­­ei dela per­ilogr pănĂ Săcară Orz 11 11 Ovăs Cucuruz (porumb) Mein Hrișcă de nutreț de vina» da bere bftn&t. da alt sein 70—72 60—62 62—64 64—#6 89—0 6.65 4— 6.10 6 50 6.70 8.45 3 30 1175 5.80 6.70 485 5 90 8— 6 26 3 62 8 45 12 60 0 60 ■a*s. Grâu Cucuruz n Ov8s j» Sept.-Oct. Mart.-Apr. Maiu-Iun. Iulie-Aug. Mart.-Apr. Oct. 1 11 1 825 889 519S 8r­ i li f 8 2­ 3 90 5.95 • Producte diverse Salul Cta £41» ml „Mtva ap­t k ?'£ Săm. de trif. o Oleu de rap. Uns. de porc Slănină Său” Prunc Lictar 11 Miere o Ceară Lucarnă ungurească roșie rafinat dela Pesta dala teară avântată am­asată claven, noat b&nătanasc brută galbină străcurată de Rodenan 46— 85— 54— 56 — 19— 17— 50— 40.­ 64 60 66— • 1960 17.50 Spirt BaniMarfă Brut, pentru rafinărie Rafinat, pentru comercianți mari Brut, „ cak..................... Paris 8 Iuni . . . • ,1 ceak........................... Viena ........................ ÍÍ » • • • e * Agio ....... 14.76 62.50 50.50 15— 58— 51—

Next