Tribuna, decembrie 1897 (Anul 14, nr. 267-289)
1897-12-09 / nr. 272
Nr. 272 Sibiiu, Marți, TRIBUNA 9/21 Decemvrie 1897 Pag. 1087 ECONOMIE. Revistă economică (Urmare și fine.) Mélint, ministrul-president și de agricultură al Franciei a desvoltat zilele trecute ţinuta statului în fața crisei agrare. Drept cause a crisei a amintit preţul scăzut al producţiunei, perfecţionarea mijloacelor de comunicaţie, care au delăturat orice depărtare, apoi producţiunea prea mare, chestiunea valutei, sporirea comisionarilor şi concurenţa internă şi externă. In faţa acestora e de lipsă ca agricultorii 80 înfiinţeze societăţi şi astfel să paralizeze concurenţa şi speculaţiile comisionarilor. Să se ridice vămile, ca să împedece concurenţa externă. Să se dee posibilitatea ca agricultorii să capete anticipaţii de bani pe productele lor, ca aşa să nu fie siliţi ca să le vândă cu preţuri mici imediat după cules. Să se asigure muncitorii de câmp. Apoi prin însoțiri comunale să se reguleze creditul de care au lipsă agricultorii. Vorbirea ministrului Maiine, în toată extinderea ei s’a publicat In fiecare comună din Francia. Noi încă am putea învăța multe din această expunere.* Asociația reuniunilor de agricultură maghiare, după atâtea sforţări în fine s’a realizat. Zilele trecute ’şi-a ţinut adunarea generală constituantă, au votat statutele şi ’şi-a ales direcţiunea. Ca primul scop ’şi-a pus încurajarea şi desvoltarea raţională a agriculturei maghiare, precum şi formarea de întovărăşiri de credit şi consum prin comunele maghiare şi nemaghiare. Astfel dar’ Maghiarii mai au o societate agrară care ’şi-a pus de ţîntă înfiinţarea întovărăşirilor de credit şi consum. Până acum societatea agricultorilor din comitatul Nyitra şi cea de sub presidenţia contelui Károlyi Sándor a înfiinţat mai multe întovărăşiri de credit şi consum. Cunoaştem însemnătatea astorfel de întovărăşiri şi pentru aceea nu putem pricepe indolenţa Românilor, care nu fac nici un pas mai mare în această privinţă. * Boala de porci în anul 1896, după cum arată statististica oficioasă a pustiit 670.835 porci şi astfel pustiirea, faţă cu anul 1895, în care s’au pustiit numai 365.444 porci, e în creştere şi încă cu 83,60,. De când a întrat boala şi colera de porci la noi în ţeară, exportul a scăzut cu 65—70 milioane fiorini şi consumarea cărnei de porc aici în ţeară încă a scăzut cu 50-60 m/,. In viitor se sperează, că această pustiitoare boală va fi delăturată în mare parte cu serum-ul inventat. După cum am amintit un alt număr, un stabiliment de astfel de serum se află în Budapesta şi în Cluj. Posta redacţiunei. Raportul despre omorîrea învăţătorului Popescu a sosit prea târziu pentru azi. Cel publicat, compus din auzite, era tipărit. Mâne vom da din raportul d-tale, dar’ părerile ce ’ţi le faci asupra autorului crimei nu le putem publica. Nu e rolul ziaristicei noastre. Cribuita literară. Grigore H. Grandea. Bucureşti, Decemvrie 1897. „O, sufletul, curatul argint de odinioară !... Macedonski. A murit şi Grigore Grandea. In vălmăşagul luptelor de toate zilele, în mijlocul întâmplărilor norocite şi nenorocite mai ales, cari s’au întâmplat numai de o săptămână încoace, vestea aceasta n’are cel puţin nici interesul noutăţei — pentru cei mai mulţi. Gazetele noastre, atât de mult preocupate de certele lor politice, de importantele lor polemice, ori de pătrunderea gândurilor vre-unui leader de partid, s’au grăbit să treacă ştirea aceasta la rubrica informaţiunilor scurte şi fără însemnătate. Moartea lui Grigore Grandea, pentru cele mai multe, avea o importanţă mai mică decât indisposiţia unui ministru, ori decât voiajul până la Chitila al câtărui domn deputat. „A murit Grigore Grandea ? Când ? Zilele acestea. Cum se poate? Mie ’mi se pare că e mort deja de mult, cel puţin de zece ani”. ’Şi-ar puta zice — cu drept cuvânt — cetitorul care a văzut zilele trecute această veste tipărită. Şi, într’adever, Gr. Grandea era de multă vreme mort pentru generaţia noastră; el îşi trăise vremea lui şi avusese gloria, adoratorii, ultimii adoratori ai unei epoci de entusiasm, de irosii şi de visuri romantice, îmi aduc aminte câtă adoraţie extatică am avut odinioară pentru figura aceasta care a dispărut pentru totdeauna din vieaţă şi din inima generaţiei noastre. Şi cu mine îl adorau pe atunci toţi prietenii, toţi cunoscuţii, toată lumea vîrstei de cincisprăzece ani, toate sufletele visătoare de sensibile, pline de melancolia unei nostalgii duioase şi , nelămurite, Grandea şi Bolintineanu cânt poeţii sufletelor acestora, curate şi visătoare, simple şi sentimentale; sânt poeţii inimilor caste, sincere, neamorţite încă de opiul sensaţiilor complicate şi subtile. Adolescentul acela — care dispare, care a dispărut poate — nu caută în scrierile de artă nici concepţii profunde, nici frumosul rece şi etern; el vrea să asculte numai glasul sentimentului seu, sentimentul uşor, naiv şi adormitor ca un cântec de leagăn. Pe el numai inima e stăpână, o inimă de fecioară castă, aşa cum a bătut odată in pieptul omenirei întregi şi cum nu mai bate astăzi nici în pieptul adolescenţilor, corupţi şi ei de păcătoşenia unui curent blăstămat. Astăzi nu mai e simţire adevărată; lacrămile poeţilor sânt false, plânsetele prefăcute şi durerile lor desgustătoare parodii. Prefăcută e zimbirea prietenului, falsă ,sărutarea iubitei, ipocrită chiar dragostea mamei. Şi în nămolul acestei decăderi, cum s’ar puta înţelege glasul care mai spune adevărul, cuvântul care slăveşte sinceritatea? Lumea nu o putem vede decât prin prisma individualităţei noastre, şi cu mintea putem cuprinde numai ceea ce intră în restrînsul ei pervaz. Şi, când elanurile mari s’au stîns, când inima ne este mai pustie decât cerurile imense, cum am mai putu se ne întristăm de perderea celui din urmă suflet entusiast; când orbi zăcem într’un neţărmuit întunerec, cum am putu jeli ultima rază a unui luceafăr de a cărui divină strălucire nu ne-am putut da seamă? ....îmi aduc aminte de un pasaj frumos al lui Grandea. blăstemul acela de un romantism sublim, pe care autorul dispărut ’l-a pus în gura lui Fulga, eroul care a făcut pe vremuri furori în ţeara românească. Ceea ce Weither a fost pentru Germania şi pentru lumea întreagă, în mic a fost şi pentru ţeara noastră Fulga „junele cu fruntea largă şi ondulată, uitătura vie şi pătrunzătoare, semn al unui spirit concentrat“, cum ni-i introduce autorul. Ea ca pasajul acela, pe care-l redau din memorie, după şepte ani de la cetirea lui. Fulga îşi vede pe iubita lui, Zoe in braţele mirelui ei, în noaptea nunţei. Urcat pe o cracă, priveşte la cei doi fericiţi, eroul, şi intr’un scrâşnit de durere, le asvârle acest blăstem vrednic de epoca romanticilor francezi: „Geniu care sbori pe aripa vijeliilor noptoase, auzi-mă ! înseamnă cu litere roşii în cartea cea neagră, numele acestei femei careşi-a rîs de Dumnezeu, de amor şi de virtute..........8 şi blăstemul urmează teribil, un gemăt al vijeliei pe vulturile unui ocean în mânie. In pasajul acela e întreg Grandea, întreaga generaţie care a dispărut odată cu el, cu credinţele, cu visurile, cu toată inima ei. Cine dintre noi îl mai putem înţelege? Când cetim asemenea rînduri, dacă nu aruncăm cartea, trebue să zimbim cu milă, ca de nişte copilării ridicole. O! generaţia noastră e prea „cultă" ca să mai crează în ceva ! Sufletele noastre sânt prea largi, pentru ca să mai poată cuprinde numai dragostea unei fecioare. Nouă ne trebue idealuri mari, „idealuri sociale, visuri după fericirea intregei umanităţi, visul deşteptărei milioanelor de robi cari gem în agonia unor cătuşe infame făurite de o miserabilă clasă parvenită... etc...“ Şi, când cauţi se vezi ce se ascunde în inima ta, în dorul acestor sforăeli, găseşti golul imens şi înfiorător, regretul dureros al unei vremi de sentiment sincer, de dragoste şi de credinţă. ...La mormântul lui Grigore Grandea trebuia să jelim nu numai pe poetul apus, ci se ne plângem vieaţa noastră cu adevărat umană şi frumoasă care s’a înmormântat, fecioria inimei dispărută pe vecie şi a cărei înviere nu ştim dacă va fi vre-odată. Al. Antemireanu. ---5sbH— Informaţini „Economia naţională" sub direcţia dln P. S. Aurelianu, nr. 15 dela 1 Dec. 1897 are următorul cuprins: Casa rurală. — Xenofon Harmuris: Studiu asupra culturei mari (urmare). — N. Filip: Ameliorarea raselor de cai în România (urmare). — Abatorul din Iași (urmare). — V. S. Moga: Revista agricolă și comercială. — Cronica economică, agricolă, industrială şi comercială. — Banca naţională a României. * „Dochia", revistă lunară, directoară Adela Xenopol, nr. 6 şi 7 pe Oct. şi Nov. 1897 are următorul cuprins: Ilustraţie: Portretul d-nei Adina Costinescu. — Dl Simon şi emanciparea femeei de Adela Xenopol. — Leea (nuveletă) de Sylvie Drăgoescu. — Silvia (poesie) de Stanca. — Cea de pe urmă zi a lui Ştefan-cel-Mare de Stanca. — Măritişul în vechea Babilonă de V. H. — Basmu de Elena D. O. Sevastos. — Toamna de Maria Cunţanu. — Eminescu şi Coşbuc de *** O amintire de Ana Bucov. — Nr. 7. Ilustraţie: Portretul d nei Dárdáé.— Darclée de *%. — O pătrime de secol de d-na Emile Humpel. — Basmu de Elena D. O. Sevastos. — Ființă de %•. — Nu ’mi-e dat se te iubesc (traducere) de Hélène Vaceresco. — O amintire de dna Bucov. — Bulgările de aur de D. Elgard. — Margherita de D Klarr. — Știri femeniste de *V* f Alfons Daudet, celebrul romancier francez, a decedat pe neaşteptate la Paris, tocmai pe când, înconjurat da familia sa, lua cina Intr’o disposiţie foarte bună. Răposatul s’a născut la Nimes, în 1840. In literatură a debutat de tinăr şi deja dintru început cu mult succes, scriind poesii, apoi novelete şi în urmă romane şi piese teatrale. Producţiile lui s’au Înmulţit în vremea din urmă cu adevărate capodoperi, ca Tartarin sur Ies Alpes, Tartarin de Tarrascon, Safiro, Les Imortels (o splendidă satiră la adresa membrilor Academiei franceze) etc. etc. Mai nou. Ruşii în China. Din Londra se anunţă ştirea sensaţională, că Ruşii au ocupat cel mai puternic port maritim al Chinei, Port- Arthur sau cum îl numesc Chinezii Lucsunko. Prin aceasta Ruşii au devenit Stăpâni pe marea Galbină şi le stă deschisă calea în interiorul Chinei. Un comunicat al agenţiei ruseşti din Petersburg, cu datul de 18. c. confirmă ştirea, cu adaosul, că flota rusească de sub comandacontra-admiralului Revinov a întrat în Port-Arthur cu deplina învoire a guvernului chinez, ca să ierneze acolo. Astfel — se zice în comunicat — nu poate fi vorba nici de ocupaţiune, nici de demonstraţie sau păşire duşmănoasă faţă de China, Germania, Japonia ori faţă de oricare stat. Bibliografie. GALINDARUL POPORULUI — pe anul 1898. — — Voci din presă. — Liga Română, în anul 44 al excelentei reviste poliice: „Liga Română“, organul „Ligei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor“ găsim următoarea dare de seamă asupra călindarului nostru pe anul 1898: „Dintre multele călindare ce se publică pe fiecare an în Transilvania, acesta este de astă-dată, fără îndoială, cel mai bine întocmit în afară de partea calendaristică, el cuprinde o mulţime de notiţe interesante despre instituţiunile româneşti de peste munţi, o bună alegere de mici nuvele, povestiri, poesii etc. de ale celor mai buni scriitori români, apoi biografii de ale bărbaţilor fruntaşi ai poporului român de acolo, o înregistrare foarte bine făcută despre întâmplările mai marcante în chestia naţională în curgerea anului trecut, precum şi serie de sfaturi bune în ale economiei. „Acest călindar poate fi astfel privit ca un „Almanach“ al relaţiunilor culturale româneşti de peste munţi şi este indispensabil pentru toţi cei ce urmăresc cu interes desvoltarea Românilor din Transilvania. Beneficiul acestor scrieri servă şi el la acoperirea enormelor cheltueli şi amende, cu cari trebue să lupte „Tribuna“ organul partidului naţional“. Disertaţiune economică. A apărut: Disertaţiune economică despre bunătatea şi foloasele fărinei cernută cu ciurelul şi cu sîta rară şi despre zidirea morilor fără raz — de Axentie Severu. Disertaţiunea aceasta a fost cetită în adunarea generală de la Mediaş a „Asociaţiunii“. Broşura de 15 pagine costă numai 5 cruceri şi să poate procura şi de la librăria noastră. „Tipografia“, societate pe acţiuni in Sibiiu, strada Poplăcii nr. 15. VOCI DIN PRESĂ despre CASTELUL DIN CARPAŢI. Patria. „Volumul acesta, care se extinde pe 255 pagini octav mare tipărit pe hârtie fină şi cu litere elegante cuprinzând nu mai puţin decât 25 ilustraţiuni interesante, merită de a face parte din biblioteca fiecărui Român. Dl Dr. Dăianu în prefaţa sa caracterisează foarte nimerit presentul roman cu următoarele cuvinte: „calităţile, cum se pot observa şi în „Castelul din Carpaţi" sunt invenţiunea pentru a varia şi dramatisa subiectele, observaţiunea morală, fondul instructiv ştienţific, care ştie întruni plăcutul cu folositorul, şi spiritul logic, care potriveşte personagiile la situaţiunile lor şi le menţine caracterul lor propriu în tot decursul povestirei. Firul acestor povestiri ţese ciudăţenii de cele mai minunate, creaţiuni ale celei mai vii fantasii, pe care le urmăreşti cu încordare deosebită şi cu o curiozitate de neînvins. Ele însă nu părăsesc fondul realităţei sau cel puţin al probabilităţei, şi la sfîrşit, ori mai curând, găseşti minunilor o deslegare firească prin vre-o regulă de fisică, chemmă ori matematică". Telegraful Român: „Recomandăm cu toată căldura cetitorilor noştri procurarea şi cetirea acestei cărţi prea instructive pentru noi, şi care şi în exterior se presentă foarte frumos.“ gruzzi........................................... La librăria „Tipografia", societate pe acţiuni în Sibiiu, se afla următoarele cărţi:* „Memorial", Archiep. şi Metropolitul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea..................... fi. 1.30 „Doina", conf. ţinută la ateneul din Bârlad, de Mândrescu .... „Critice“ 1867—1892, de Maiorescu. Voi. I. şi II. a 2 fi. — cf. „Poveştile Bănatului", de Că. 4.— Jana....................................... . „Literatura popor, română",nr.30 de Gaster...................................... "Introducere în Cărţile Testamentului vechiu şi nou“, de Dr. Iuliu Olariu...................... „Cerşitorul", dramă în 2 acte, 2.50 de Livescu......................................tudii Critice“, de Ghera. Vol. I. şi II. a 2 fi. 20 cr.................. „Higiena română“, de Dr.Leon 4.— Mureşianu.......................................— „Izvoade", de Demetrescu . . „Trandafiri şi viorele“, de Pop-Reteganul........................... „Din Moldova", schiţe de Koad.60 trebite........................... „Floarea din Firenze“, de Lin.Ovescu .... „Istoria Românilor sub Mihaiu-Vodă-Viteazul“, de Nicolau Bălcescu ... . . „Trăvniţe“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi H. a fi. 50 cf. . . „Scrierile părinţilor apostoleşti“, de Dr. Iuliu Olariu . . „Merinde de la şcoală“, de Popa. . . . ........................... „Despre influenţa împregiurărilor“, de Panaite Zosin . „Memorii din timpul răsboiului“, de Georgescu .... „Pui de lei“, poesii eroice, de al.88 Neniţescu......................................a 1.— ediţie de gală........................... 71 2.— „Poesii“, de Macedonski . . . „Copii de pe natură“, de Nexa 1.50 La comandele din afară si se adaugă pentru porto postal totdeauna încă 6 or., care pentru expediţie recomandată 20 er. v. a. Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modalitatea din urmă. 1 —.28 n —.50 a —.50 a 4.— a —.50 a —.70 a —.60 a —.50 a 2.— a 2.— a 3.— „Naţionalitatea". Societatea noastră »Tipografia« a scos într’o elegantă broşură interesantul studiu de Max Nordau despre „Naţionalitate“. Valoarea acestui studiu este cunoscută cetitorilor noştri; limbajul frumos, în care „Rosmarin" al nostru a ştiut să-’l îmbrace e gustat deja de cetitorii noştri, căci în „Tribuna“ s’a publicat mai ântâiu. Vorba era numai, ca interesantele observaţiuni originale ale genialului autor să nu rămână resfirate prin atâţia numeri de ziar, ci să fie colectate într’un mănunchiu, mai accesibile la cetit şi meditat. Aceasta a împlinit-o „Tipografia" când a retipărit articolui din „Tribuna" în broşură de faţă. in estensiune de 40 pagine, tipărite frumos pe hârtie fină, această preţioasă broşură să trimite francat pentru 25 cr. A se adresa la librăria „Tipografiei" soc. pe acţiuni în Sibiiu. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Marţi, 21 Dec. n. Beneficiul domnişoarei Eleonore Weiser. Vicomte von Létoriéres. Comedie în 3 acte, de Carl Blum. începutul la 7 ore seara. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 18 Dec. n. 1897. Stminte li Ir Prețul per 100 philogr. ii al O S: Prețul per 100 philo deU pAnti dele pini Grâu Bănăţenesc vechia Grâu dels Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ 11 «1 Badea ,, Grâu ung. de Nord,, 76 76 75 76 75 75 12.26 12.20 12 80 12.35 12 30 12.40 76 76 76 76 76 76 —1 12.45 12.40 12.50 12150 12.46 12 66 Semințe, Teorii ori none Solul dualitate» per Hect. Prețul per 100 philogi dela păun Săcară Ori » ■1 Ovăs Cucurni (porumb) Mei'u Hrişcă de nutreţ de Tinai'« d* te b&tăt. de alt Mia 70—72 60—62 62—64 64—68 89—41 8.5. 5 80 6.30 7 60 6.40 4 96 4 90 18 — 5865 6.15 7 — 9 — 6.70 6.05 4 95 18.61 5 10 K 1 Grâu » Cucunu Ot*Î 19 Sept.-Oct. Mart.-Apr. Maiu-Ion. Iolie-Aug. Mart.-Apr. Get. 5 «8 I 1L76 5.86 630 8vH Is 11.78 5.87 632 InlgM (Itbm Osu'.ui Rotai ăsta tist, Som. de trif. Oleu de top. Uns. de porc Slănină Sân” Franc Liatar » Miere Ceară Lucernă ungurească roșie rafinat dela Festa dela ţeară avântată afumată silivon, non bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau 62 50 66 -58.50 67- Guraul plaţii din Sibiiu. Din 20 Dec. n. 1897, Hâ rtie-aoneti română Lire turceşti . . . V« Imperiali . . . Rable ruseşti 100 . Galbeni..................... Napoleon d’erl . . . ii (rusești) CuMp. 9.49 vând 9.56 91 10.63 II10.76 II 9.45 II 9.50 1» 127.821| 128 12 II 6.63 II 5.69 II 9.51II 9.66 II —.—II —•— Buna de Budapesta. Din 18 Decemvrie n. 1897. Renta de aur ung. 6°/0.................................— » i) » ii 4°/o —.— „ung. val. col. 4%..............................100.25 împrumutul căilor ferate ung. ...... 121.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (I-a emisiune) . ...................................................122.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (Il-a emisiune).....................• . . . . 102.— Bonuri rurale uug............................................98.— „ „ croate slavone 99.— Obligaţiunile desp. regaliilor....................101.50 împrumut cu premiu ung. 156.— Cosuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . 140.— Renta de hârtie austriacă .............................. 102.50 „ de argint austriacă . ..............................102.25 „ de aur austriacă..............................123.50 Losuri austriace din 1860 160.50 Acţiunile băncei austro-ungare . . . . . 955.— n „de credit ung............................—.— . n „ de credit austr.........................—.— Scrisuri fonciare ale institutului de credit și economii „Albina“...................................102.— Argintul...................................................... 6.70 Galbini împărătești .................................... . 5.69 Napoleon d’ori........................................... 9.56 Mărci 100 imp. germane ....... 59.15 London 10 Livres sterlingi 120.70 Bursa de Viena Din 18 Decemvrie n. 1897. Renta de aur 6°/o....................................................— „ » O » 4% ......... 122Í20 Renta ung. v. c. 4°/0 . . . . . . . . ... 100. Împrumutul căilor ferate ung.............................122.____ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (la emisiune).............................................101.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ostrng (II-a emisiune) . ..............................................121.60 Bonuri rurale ing..................................! ! 1 98._ „ „ croate-slavone 199.— împrumut cu premiu ung..............................156.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin' ! 150.— Renta de hârtie austriacă.........................102.45 „ „ argint austriacă...................... . 101.80 „ „ aur austriacă..............................128.30 Losuri austriace din 1860 ............................ 160.25 Acțiunile băncei austro-ungare............ 955.— „ „ de credit ung. ..... — n „de credit austr.........................—.— Argintul..................................................... 5.69 Galbeni împărătești . . . 6.70 Napoleon d’ori..........!!!!!. 9.58 Mărci 100 imp. germane..............................69.20 London 10 Livres sterlingi ....... 120.70 Bursa de București. Din 6 Decemvrie v. — 4 ore p. m. Renta rom. per 1875 5°/0.................................... Renta română amort. 5°/0.................................... Renta (Schuldverschreib).................................... Oblig. de stat C. F. R. 6°/0 ....!!! Renta rom. Rural, conv. 60/0...................... Împrumutul municipal 56/0 ............................... Scrisuri func. rurale 6% ... T, » » » 7%..................................... Pentru redacţie ţi editură responsabil: Petru Simtion. Proprietar: Pentru „Tipografia", societate pe acțiuni: V. H Drsmanill Cassa 100 97 09 100 97 Idem urbane 7°/0 .... » » 6%....................... . . . . » 8»/. . . . ■.......................... Banca Națională (100 lei vărs. într.) . . . . Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.).......................... Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs).......................... Soc. rom. de reasig.................................................. Soc. rom. de con. (250 lei vărs.) . ! ! ! ! Oblig. Cassei Pensiunilor.................................... Agio........................................................................ Londra 3 luni „ ceh . Berlin 3 luni ,r „ cek . Viena . . . n Agio Schimb. 102 87 1468 420 467 118 106 280