Tribuna, februarie 1903 (Anul 20, nr. 20-39)

1903-02-23 / nr. 36

Nr. 36 Toată lumea ştie, că sămânţa de napi de nutreţ a lui Mauthner dă recolta cea mai bună, că sămânţa de legumă a lui Mauthner e cea mai bună ţi că să­mânţa de flori a lui Mauthner dă cele mai frumoase flori. Cu un cuvânt: Să­­mânţele lui Mauthner sunt cele mai bune, dau recolta cea mai abundentă ţi sunt uimitor de ieftine.* Singurul mijloc natural purgativ uşor de luat este apa amară »Franciso Iosif*, care mai mult de douăzeci de ani se bucură de neasemănată popu­laritate. Efectul ei dicolube este dura­bil. Apa amară »Franciso Iosif« să nu lipsească din nici o casă. Să poate ob­ţine pretutindeni.* Parfumeria Meitzer. Atragem atenţiunea on. public asupra inseratului de pe pag. a 4 a a ziarului nostru şi recomandăm firma Gustav Meitzer, ca una din cele mai bune, care­­şi-a câşti­gat încrederea deplină a publicului. Vieaţa socială. INtroducţiunea meseriaşilor rom. din Sibiiu. Din lipsă de spaţiu n’am putut da mai curând raport despre frumoasa pro­­ducţiune a meseriaşilor români din Si­biiu, producţiune care având un succes moral şi material neaşteptat, a încura­jat pe toţi şi le-a umplut inima de bu­curie. Sala dela »Gesellschaftshaus, cât şi galeria erau t­zite de public, Intre p­ri o mulţime de ţărani. Concertul a succes foarte bine Co­rul meseriaşilor români e foarte bine instruat,­­ să vede disciplina şi zelul cu care s'au exerciat cântăreţii. Au plă­cut mult pfintecele solo ale tenoristului Niculae Işan, mai ales cupletele. S a jucat piesa teatrală »Iorgu de la Sada­­gura« de Alexandri. Toţi câţi au luat parte la producţiunile meseriaşilor în trecut au fost surprinşi de progresul făcut pe acest teren de membrii acestei reuniuni. Dl Axente şi dl Bratu ca şi In trecut şi acum au espelat prin iste­ţimea cu care se puneau în roiul lor. D-şoarele, Baciu şi Vintilă n’au rămas in urmă. Au jucat bine peste tot, toate per­soanele, m­orti ne mira concordanţa bună dintre dînşii. După teatru a urmat petrecere ani­mată până in zori, la care au luat per­te şi ţăranii. Intre presenţi ’mi am însemnat pe următorii p.­t. oaspeţi: Insp. subl. pens. Iuliu de Bardosy cu d-na şi cu d-şoarele Olivia şi Aure­lia, colobelul in pens. Iacobioi, vicepolo­­nelul In pens. Paul Munteanu, căpil în pens. Pantaleon Lupuţa cu d-na, mem­brul academiei române Dr. Atanasiu Marienescu cu d-na, d-şoara directoară Elene Petraşan cu d-şoarele Cornelia Oipeiu, Elena Patiţia (Alba-Iulia), profe­sorul seminariat Timoteiu Popovici cu d-na, funcţ. de bancă Emil Verzariu cu d-na, judele reg. în pens. Nicol. Penoiu cu d-na, refer, estra-ordinar Lazar Tri­­teanu cu d-na, paroohul loan Muntean (Agârbioiu) cu d-na, cu d şoara Elena Muntean şi cu d-na preoteasă Botezan, funcţ. de bancă Petru Dragomir cu d­ne, proprietarul loan Radu (Turuişor) cu d-şoarele, proto-notarul comit Stefan Stroia cu d-şoara şi cu d-na, Perien (Crisciori), d-na Maria Sârbu (Apoldul­­mare), funcţ. de bancă Demetriu Sârbu cu d-na, proprietari, Opriş şi Restanţă (Şura mare) cu d-şperale, profes. de min. Vasilie Stan şi Nicolae Vătăşan, aseso­rul consist. Moise Lazar, funcţ. consist. Ioan Şut, Pavel Cotoţ, Ioan Silaghi şi Ieronim Preda, funcţ. de bancă loan Rebegi, Emil Vinţeler, loan Budiu, P. Tincu, David Mohan, Tişcă, Alex. Simo­nescu, profesorul Dr. loan Bordia, libra­rul loan Simtion cu d-na, Dr. Tiberiu Tisu, Şimonca, Emanuil Comşa, Constan­tin Băilă, Emil Prodan, redactorul »Tribunei« şi Aurel Trif, colaborator al »Telegr. român«, Oprea Şteflea, v. notar comit, secretarul consistor. Dr. George Propa, locot. pes. şi reg. Silviu Patiţia, Dr. Cărin­ Velican, not. Fleschin (Por­ceşti), înv. Candid Popa cu d na, d-na Ioana Rebega, d-na preoteasă Băbuţ, Învăţ. Gligor cu d-na, candid de advoe, Tăbăcariu, Neamțu, pomptab Iul Gogan, mai mulți ofițeri de artilerie etc. Cer spuse dacă a rămas cineva din lista asta. Acum, încheiftnd micul raport tre­­bue să relevez că, dacă succesul a fost atât de mare, pe lângâ diliginţa mem­brilor meritul necontestabil e al preşe­dintelui dl Victor Tordăşianu, care a jertfit timp şi pacienţă la şedinţe şi probe. Criburţa literară. Studiul limbei şi al literaturii române. ii. „Literatura română modernă De Gh. Adamescu şi 9r. Dragomirescu. Bucureşti. Tipografia »Gutenberg«, Io­­seph Gobi, 20 strada Doamnei, 1903. Preţul 4 lei. Este cea dintâiu­­publicaţie, care să fie dedicată în chip special literaturii române moderne, ori — ceea­ ce-­i tot atât — literaturii noastre propriu zise, care începe abia cu zorile secolului al XlX-lea. Până in această vreme, miş­carea literară ce se constată la noi cu­prinde esclusiv scrieri religioase, pove­stiri poporale şi lucrări de caracter isto­ric (cronici). De aceea şi opera clasică a dlui N. Iorga »Istoria literaturii ro­mâne în sec. XVIII« — constitue mai mult o istorie culturală a neamului no­stru din acele timpuri, decât o istorie a literaturei in sensul propriu; şi este mai bogată decât o asemenea istorie, căci tratează mişcarea intelectuală a neamu­lui nostru în toate manifestaţiunile spi­ritului omenesc, de cari erau capabili strămoşii noştri. Dar’ opera d-lor Adamescu şi Dra-­ gosairescu, o carte voluminoasă de 441 pag, îşi are importanţa sa deosebită nu numai prin noutatea ei, ci tot atât de mult prin valoarea ce o representă în sine însăşi. Autorii ei, deopotrivă com­petenţi pentru o asemenea lucrare, prin scrierile lor de până acum, au muncit şi au reuşit să ne dee o carte escelentă şi pentru şcoală­­şi pentru marele (ori micul!) nostru public devotat literaturii româneşti. O prelucrare conştienţioasă a ma­terialului, o expunere străbătută de cla­ritate, o grupare pe cât de originală pe atât de sistematică a diferitelor curente, un stil simplu şi eşact, turnat intr’o limbă frumoasă şi curată, eată calitatea acestei opere, care merită atenţiunea se­­rioasă a cărturarilor noştri de ori-ce ca­tegorie. Fiindcă n’am alt scop decât să in­formez pe petitori asupra lucrării, fără să trec la observaţii de critică, cred că e de ajuns să fac o dare de seamă asu­pra cuprinsului ei, din care se poate lă­muri ori­cine asupra valoare! ce are. Va fi având ea şi scăderi — oare muncă omenească nare? — dar’ inşirarea lor nu­’i chemarea unei gazete, ci a reviste­lor speciale. Autorii consacră o Introducere mai lungă marilor noştri scriitori de la înce­putul veacului al XVIII-iea: Samuil Micu, George Şincai şi Petru Maior, adecă a şcoalei ardelene*, precum o nu­mesc dinşii. Urmează o scurtă privire asupra literaturii bisericeşti din secolele trecute, împreună cu paractisarea şcoa­­lei ardelene. Literatura modernă (secolul al XlX-Iea) o vedem împărţită în doua mari perioade : 1. Perioada eroică, nu­mire ce ne aduce aminte »Sturm und Drang«­ul literaturii germane in secolul al XVIII-lea şi 2 Perioada critică, de pe la 1860 încoace până ’n z­­ele noastre. In perioada eroică, autorii di­sting următoarele curente generale: 1. curentul latinist; 2 influenţa franceză; 3. curentul poporan. Curentul latinist e subîmpărţit în următoarele grupe: 1. activitatea didac­tică ştientifică (mitropolitul VonUmin, Costachi Conachi, G. Asaki, G. Lazăr, I. H. Râdulescu, Aron Pumnul); 2. activi­tatea istorică filologică (I. H. Râdulescu şi Iordache Golescu, cari ilustrează cu­rentul moderat, apoi Timoteiu Cipariu şi Treb. Laurean, cari representă curen­­tul extrem); activitatea literară (Budai Deleanu, Andreiu Mureşanu, Simeon Bârnuţiu). . Influenţa france­ză consistă in doua subgrupe: 1. traduceri (I. H. Râdulescu, G. Asachi, Iancu Văcărescu, Simion Mar­­covici, Grigore Alexandrescu, Costache Negruzzi, Alexandru Donici); 2. litera­tura originală (Isneu Văsărescu, G. Asachi, I. H. Radulescu, Vasile Cârlova, Grig. Alexandrescu, Costache Negruzzi, Alex. Donici, Dimitrie Bolintineanu, Nic. Bălcescu, Alecu Russo, Vas. Alexandri). Curentul poporan cuprinde pe scrii­torii: Vasile Alexandri, Vasile Arois, Ioan Barac, Anton Penn. În perioada critică gătim urmă­toarele trei grupe: 1. activitatea ştiin­ţifică (Alex Odobescu, Titu Maiorescu, B. P. Hasdău, Ioan Ghica); 2 activitatea poetică (V. Alexandri, Alex. Odobescu, Mihail Eminescu, Iacob Negruzzi, I. Ca­­ragiale, Ioan Sie­vici, Barbu Delavrances, Duiliu Zas&Liescu, Alex Vlahuţă, George Corbuf); 3. curentul poporan (P. Ispi­­rescu, Ioan Creangă şi diferite alte che­stiuni). O preţioasă însuşire a operei sunt bucăţile literare, care ni se dau — întregi ori fragmentare — pentru cunoaşterea fiecăruia din surorii pomeniţi; dease­­menea inforamaţiile bio- şi bibliografice, precum şi notele esplicative. Altă calitate o găsesc în faptul, că la sfîrşitul capitolelor mai mici se adaugă recapitulări sucointe, car’ la sfirşitul capitolelor mai mari şi­ ai perioadelor caracteristici generale bine în­­hegate — cari toate contribuie în mare măsură la înlesnirea studiului elevilor şi la pătrun­derea mai adâncă a ideilor conducătoare, oari străbat diferitele rase ale mişcării literare. Un merit cu totul original al auto­rilor e consecinţa plină de suppet, cu care au reuşit să aplice literaturii noa­stre — pentru întâia oară — metoda modernă, care se abate dela vechea es­punere biografică Htorică (f nu fi’olopi ă) a literaturii, prefer ndu-­i pes un're mai mult filosofică, ce t'nde a rosbște în psiohologia mișcării literare. Nu-’i locul să discut aici avantajele s desevanta­­jele reaei metode, care are şi ea mulţi adversari. Chiar dacă desavantajele nu lipsesc — şi nici nu pot lipsi — avan­tajele sunt destul de mari, ca să asigure o valoare sigură lucrării. Căci dacă ac­­tivitatea unor individualităţi de mărimea lui Heliade Râdulescu, Alexandri şi alţii se imbucâtăţeşte şi se risipeşte prin di­ferite capitole, perzându-­şi astfel uni­tatea, in schimb ni se dau icoane com­­plete despre curentele generale, cari s’au desfăşurat dealungul epoceior noastre literare. Cartea dlor Acamescu şi Drago­mirescu este cea mai bună publicaţie asupra literaturii noastre din secolul al XIX ea; nici unul din vechile manuale nu se poate asemăna ei. Pentru publice­ cetitor, ea este singura care-­l poate că­lăuzi aproipe fără gre­ş în domeniul li­teraturii nossire moderne şi care prin însuşirea ei de-a cuprinde şi o scurtă antologie bine întocmită — trezeşte gu­stul literar şi-­l îndrumă spre o dire­ge sănătoasă. Să o cetească deci nu numai p­ofesorii, ci şi cărtur­i­i noştri de ori­ce categorie, căci mute vor ave­­a In\8 ţa? din ea. Pe lângă cuprins, ei vor pro­fi­ta în acelaş timp o limbă românească bună și un stil corect — cari ne pot ajuta ceva mai mult ca indigenele »protocoale« despre »uniformizarea«, limbei literare... I. Se. Sib­­iu, Duminecă. Tot la iniţiativa dlui Victor Tor­­dăşianu s’a adunat cu pălăria da per­soană 2 fileri, în total 17 col. 42 M. — F.­ TRIBÜNA 28 Februarie (8 Martie) 1803 Pag. 143 Știri literare. „ A apărut »Transilvania« unul 1. anul XXXIV-lea cu următorul sumar: Pentru unificarea limbei noastre literare, de Virgil Onițiu, Să ne îndreptăm limba — Păreri și propuneri: I. Scrisoare dela domnul T. Ma­ores­cu — N­. Gut­a cavat lapidem, non vi­s­d saepe padendo, de Iosif Sterea Şuluţiu — Indrepter pen­tru ortografia română — Şt.­­ Iosif: A fost odată, poveste în versuri. (Ste­rea, Bucureşti 1903, 48 pagini. Preţul 1 50 lei) (Conferenţă cetită în seara de 14 Februarie 1903 la convenirea colo­niei române din Viena, convocată de soc. »România Jună«). — Istoria şcoa­­lelor năsaudene (l) de Virgil Şotropa — Ştiinţă, literatură şi artă, bibliogra­fie. »Enciclopedia Română*. —• Analele. Sosiţi în £4itaiiu. La 7 Martie n. 1903. Hotel »împăratul Romanilor“ i Zobel, Traiber, Krauss, Antal, Roses zweig, Budapesta; Sarpy, Oluj.; Ljubinkovits, Zyrneşti; Pisny, Ba­­tonya; Dr. Hoffer, M. Ojorheiu; Dr. Elekes, Se­­bpşul-săsi sc; Baronkay, Sighişoara; Brauner, Wiener-Neustadt; Bullaty, Lipsea; Grossmann, Seghedin; Vogai, Lant, Deutsch, Herzog, Felseh, Wallner, Steinitz, Vieua. Hotel :Meltzer­,8zabo, M.Oşorheiu ; Popp, Gârbova; Nagy, Budapesta; Kovács, Bucureşti; Cheiril, Gherla. Redactor responsabil: Ioan E. Prodan. Proprietar: Pentru »Tipografia«, societate pe acţiuni: Iosif Martohal­ Avis. în timpul din urmă primesc aci diferite facturi pentru achitare de la firme onorabile şi bine reputate din Sibiiu, pentru diverse articole facturate pe numele meu unele la Câineni altele la Afumaţi şi datate din lunile Noemvrie, Decemvrie şi chiar Ianuarie. In unele din magazine dela care primesc asemenea facturi n'am fost nici­odată pe când eram chiar un Câineni şi nici că cunosc pe patronii lor. Bănuind că trebue să fie la mij­loc sau o eroare regretabilă sau opera vre­unui individ fraudulos care, profitând de buna cre­dinţă a acelor onorabili comercianţi, le causează pagube materiale, car’ mie prejudiţii morale; aduc la cunoştinţa tuturor că subscrisul după­­cum am făcut de altfel cunoscut tot prin publicitate, am părăsit graniţa română Câineni încă dela 25 Octomvrie stil nou 1902, că n’am autorisat pe nimeni a lua mărfuri sau ridica bani în numele meu şi că în consecinţă nu pot recunoaşte ca valabile decât eventualele datorii deja recunoscute de mine fie personal fie prin propria-­mi semnătură. Gara Afumaţi (România) 28 Febr. st. n. 1903. 125 l—l Victor Albini. Aflându-ne în postul mare şi în preajma sfintelor sărbători ale Paştilor îmi iau voie a atrage atenţiunea ono­ratelor oficii bisericeşti, a dlor preoţi şi a privaţilor asupra celor mai bune luminări de biserică făcute din ceară curată, compusă şi din stearb­ă. m i_ Toate felurile de luminări se află albe sau colorate. Lungimea, grosimea sau greutatea se potriveşte după dorinţă, înpachetarea fiind îngrijită luminările sosesc nestricate la destinaţie. Posed nenumărate scrisori de recunoştinţă pentru serviciu cinstit şi solid. Cumpăr ceară de albine curată în tot timpul, plătind preţurile cele mai bune. Gustav Meitzer, fabrică de săpun şi luminări, lucrări cu ceară şi parfumerie, în Sibiiu. = Fondată la 1848. ==..... . = Melasă de Foulard dela 60 or. până la fl. 3.70 de metru, pentru bruse şi rochii. Se espedează franco şi plătită de dare. Mustre de probe se află în circulaţie. 31 2—6 G. Henneberg, fabrlcft de metasft, ZÜRICH. Apa amară " Francisc Iosif e unicul mjloc de curățire, cu gust plăcut. —= Se capâti In tot iocul. =__ YAUVAllm m m *®j Societate pentru asigurarea vieţii, Edinburg-Englitera. -$D) Fondată la 1825. Filiala pentru Ungaria. -ţfţfj) Budapest, IV., Kossuth Lajos uteza nr. 4 (Standard Palais). -$D Venitul anual.....................K 82,000.000 -$i) Câştig împărţit . . . . „ 170.009 000 -$|) Avere......................................... 260.000.000 ~0£) Plătit pentru caşuri de morte „ 520­ 000 000 Avantaje deosebite ale Polițelor-Standard s Jas| Siguranța absolută. — Premii moderate. — Poliţe univer­­-£D) sale. — Poliţele sunt valabile şi la întârzierea plăţii pre­­-$D) miilor. — Capitalizare şi fixat înainte valoarea rescumpe­­-$§) rării. — Heatacabilă. — în cas de moarte se plăteşte capitalul j®l­ dacă poliţa este de un an. — Asigurare liberă de resbel pentru sS cei obligaţi la gloate. Prospecte la cerere se trimit gratis. Agentura principală: Victor Dressuandt, Sibiiu,­­$H) Strada Poplăcii 8. 122 1—3 fpffsp Veritabil de Mack. Borax (borace) chimic curat fără miros. Anume preparat pentru scopuri de ton­etă. Se poate căpăta pretutindenea în cartoane a 15, 30 şi 75 bani. îndreptar detailat pentru întrebuinţarea lui se află în cartonul cu 75 bani. Borax »Kaiser« parfumat în cartoane fine cu­­ cor. Mijloc escelent de curăţire în economia casnică. 881­6 Veritabil numai în cartoane roșii prevăzute cu marca de apărare. Unicul producător în Austro-Ungaria: Gottlieb Voith, Wien, II­r. 41 . Telefon nr. 46 și 47.___ Entreprise Ies pompes funébres. Centrala: Strada Cisnijdiei nr. 18. Institut de înmormântări și transportarea cadavrelor. Car funebru de gală deosebit de frumos construit din sticlă de oglinzi şi alte care de construcţie modernă, precum şi cele mai noue rechisite de înmormântare. Mare deposit de sicrimi de lemn, de metal şi de aramă (nou­tate). Accesorii pentru sicriu din sticlă de oglindă, cununi, covoare pentru sicriu, perini de cap şi toate articolele necesare acestei branşe cu preţurile cele mai ieftine. ====== Legătură telefonică cu întreg comitatul Sibi­ului.---------­Cu distinsă stimă 13 9- Fritz W. Elges. Locuri pentru anunţarea înmormântărilor, de unde se execută imediat tot, se află în str. Cisnădiei nr. 18, str. Sării nr. 37 și str. Weinanger n. 1. P *1

Next