Tribuna, februarie 1903 (Anul 20, nr. 20-39)
1903-02-23 / nr. 36
Nr. 36 Toată lumea ştie, că sămânţa de napi de nutreţ a lui Mauthner dă recolta cea mai bună, că sămânţa de legumă a lui Mauthner e cea mai bună ţi că sămânţa de flori a lui Mauthner dă cele mai frumoase flori. Cu un cuvânt: Sămânţele lui Mauthner sunt cele mai bune, dau recolta cea mai abundentă ţi sunt uimitor de ieftine.* Singurul mijloc natural purgativ uşor de luat este apa amară »Franciso Iosif*, care mai mult de douăzeci de ani se bucură de neasemănată popularitate. Efectul ei dicolube este durabil. Apa amară »Franciso Iosif« să nu lipsească din nici o casă. Să poate obţine pretutindeni.* Parfumeria Meitzer. Atragem atenţiunea on. public asupra inseratului de pe pag. a 4 a a ziarului nostru şi recomandăm firma Gustav Meitzer, ca una din cele mai bune, careşi-a câştigat încrederea deplină a publicului. Vieaţa socială. INtroducţiunea meseriaşilor rom. din Sibiiu. Din lipsă de spaţiu n’am putut da mai curând raport despre frumoasa producţiune a meseriaşilor români din Sibiiu, producţiune care având un succes moral şi material neaşteptat, a încurajat pe toţi şi le-a umplut inima de bucurie. Sala dela »Gesellschaftshaus, cât şi galeria erau tzite de public, Intre pri o mulţime de ţărani. Concertul a succes foarte bine Corul meseriaşilor români e foarte bine instruat, să vede disciplina şi zelul cu care s'au exerciat cântăreţii. Au plăcut mult pfintecele solo ale tenoristului Niculae Işan, mai ales cupletele. S a jucat piesa teatrală »Iorgu de la Sadagura« de Alexandri. Toţi câţi au luat parte la producţiunile meseriaşilor în trecut au fost surprinşi de progresul făcut pe acest teren de membrii acestei reuniuni. Dl Axente şi dl Bratu ca şi In trecut şi acum au espelat prin isteţimea cu care se puneau în roiul lor. D-şoarele, Baciu şi Vintilă n’au rămas in urmă. Au jucat bine peste tot, toate persoanele, morti ne mira concordanţa bună dintre dînşii. După teatru a urmat petrecere animată până in zori, la care au luat perte şi ţăranii. Intre presenţi ’mi am însemnat pe următorii p.t. oaspeţi: Insp. subl. pens. Iuliu de Bardosy cu d-na şi cu d-şoarele Olivia şi Aurelia, colobelul in pens. Iacobioi, vicepolonelul In pens. Paul Munteanu, căpil în pens. Pantaleon Lupuţa cu d-na, membrul academiei române Dr. Atanasiu Marienescu cu d-na, d-şoara directoară Elene Petraşan cu d-şoarele Cornelia Oipeiu, Elena Patiţia (Alba-Iulia), profesorul seminariat Timoteiu Popovici cu d-na, funcţ. de bancă Emil Verzariu cu d-na, judele reg. în pens. Nicol. Penoiu cu d-na, refer, estra-ordinar Lazar Triteanu cu d-na, paroohul loan Muntean (Agârbioiu) cu d-na, cu d şoara Elena Muntean şi cu d-na preoteasă Botezan, funcţ. de bancă Petru Dragomir cu dne, proprietarul loan Radu (Turuişor) cu d-şoarele, proto-notarul comit Stefan Stroia cu d-şoara şi cu d-na, Perien (Crisciori), d-na Maria Sârbu (Apoldulmare), funcţ. de bancă Demetriu Sârbu cu d-na, proprietari, Opriş şi Restanţă (Şura mare) cu d-şperale, profes. de min. Vasilie Stan şi Nicolae Vătăşan, asesorul consist. Moise Lazar, funcţ. consist. Ioan Şut, Pavel Cotoţ, Ioan Silaghi şi Ieronim Preda, funcţ. de bancă loan Rebegi, Emil Vinţeler, loan Budiu, P. Tincu, David Mohan, Tişcă, Alex. Simonescu, profesorul Dr. loan Bordia, librarul loan Simtion cu d-na, Dr. Tiberiu Tisu, Şimonca, Emanuil Comşa, Constantin Băilă, Emil Prodan, redactorul »Tribunei« şi Aurel Trif, colaborator al »Telegr. român«, Oprea Şteflea, v. notar comit, secretarul consistor. Dr. George Propa, locot. pes. şi reg. Silviu Patiţia, Dr. Cărin Velican, not. Fleschin (Porceşti), înv. Candid Popa cu d na, d-na Ioana Rebega, d-na preoteasă Băbuţ, Învăţ. Gligor cu d-na, candid de advoe, Tăbăcariu, Neamțu, pomptab Iul Gogan, mai mulți ofițeri de artilerie etc. Cer spuse dacă a rămas cineva din lista asta. Acum, încheiftnd micul raport trebue să relevez că, dacă succesul a fost atât de mare, pe lângâ diliginţa membrilor meritul necontestabil e al preşedintelui dl Victor Tordăşianu, care a jertfit timp şi pacienţă la şedinţe şi probe. Criburţa literară. Studiul limbei şi al literaturii române. ii. „Literatura română modernă De Gh. Adamescu şi 9r. Dragomirescu. Bucureşti. Tipografia »Gutenberg«, Ioseph Gobi, 20 strada Doamnei, 1903. Preţul 4 lei. Este cea dintâiupublicaţie, care să fie dedicată în chip special literaturii române moderne, ori — ceea ce-i tot atât — literaturii noastre propriu zise, care începe abia cu zorile secolului al XlX-lea. Până in această vreme, mişcarea literară ce se constată la noi cuprinde esclusiv scrieri religioase, povestiri poporale şi lucrări de caracter istoric (cronici). De aceea şi opera clasică a dlui N. Iorga »Istoria literaturii române în sec. XVIII« — constitue mai mult o istorie culturală a neamului nostru din acele timpuri, decât o istorie a literaturei in sensul propriu; şi este mai bogată decât o asemenea istorie, căci tratează mişcarea intelectuală a neamului nostru în toate manifestaţiunile spiritului omenesc, de cari erau capabili strămoşii noştri. Dar’ opera d-lor Adamescu şi Dra- gosairescu, o carte voluminoasă de 441 pag, îşi are importanţa sa deosebită nu numai prin noutatea ei, ci tot atât de mult prin valoarea ce o representă în sine însăşi. Autorii ei, deopotrivă competenţi pentru o asemenea lucrare, prin scrierile lor de până acum, au muncit şi au reuşit să ne dee o carte escelentă şi pentru şcoalăşi pentru marele (ori micul!) nostru public devotat literaturii româneşti. O prelucrare conştienţioasă a materialului, o expunere străbătută de claritate, o grupare pe cât de originală pe atât de sistematică a diferitelor curente, un stil simplu şi eşact, turnat intr’o limbă frumoasă şi curată, eată calitatea acestei opere, care merită atenţiunea serioasă a cărturarilor noştri de ori-ce categorie. Fiindcă n’am alt scop decât să informez pe petitori asupra lucrării, fără să trec la observaţii de critică, cred că e de ajuns să fac o dare de seamă asupra cuprinsului ei, din care se poate lămuri oricine asupra valoare! ce are. Va fi având ea şi scăderi — oare muncă omenească nare? — dar’ inşirarea lor nu’i chemarea unei gazete, ci a revistelor speciale. Autorii consacră o Introducere mai lungă marilor noştri scriitori de la începutul veacului al XVIII-iea: Samuil Micu, George Şincai şi Petru Maior, adecă a şcoalei ardelene*, precum o numesc dinşii. Urmează o scurtă privire asupra literaturii bisericeşti din secolele trecute, împreună cu paractisarea şcoalei ardelene. Literatura modernă (secolul al XlX-Iea) o vedem împărţită în doua mari perioade : 1. Perioada eroică, numire ce ne aduce aminte »Sturm und Drang«ul literaturii germane in secolul al XVIII-lea şi 2 Perioada critică, de pe la 1860 încoace până ’n zele noastre. In perioada eroică, autorii disting următoarele curente generale: 1. curentul latinist; 2 influenţa franceză; 3. curentul poporan. Curentul latinist e subîmpărţit în următoarele grupe: 1. activitatea didactică ştientifică (mitropolitul VonUmin, Costachi Conachi, G. Asaki, G. Lazăr, I. H. Râdulescu, Aron Pumnul); 2. activitatea istorică filologică (I. H. Râdulescu şi Iordache Golescu, cari ilustrează curentul moderat, apoi Timoteiu Cipariu şi Treb. Laurean, cari representă curentul extrem); activitatea literară (Budai Deleanu, Andreiu Mureşanu, Simeon Bârnuţiu). . Influenţa franceză consistă in doua subgrupe: 1. traduceri (I. H. Râdulescu, G. Asachi, Iancu Văcărescu, Simion Marcovici, Grigore Alexandrescu, Costache Negruzzi, Alexandru Donici); 2. literatura originală (Isneu Văsărescu, G. Asachi, I. H. Radulescu, Vasile Cârlova, Grig. Alexandrescu, Costache Negruzzi, Alex. Donici, Dimitrie Bolintineanu, Nic. Bălcescu, Alecu Russo, Vas. Alexandri). Curentul poporan cuprinde pe scriitorii: Vasile Alexandri, Vasile Arois, Ioan Barac, Anton Penn. În perioada critică gătim următoarele trei grupe: 1. activitatea ştiinţifică (Alex Odobescu, Titu Maiorescu, B. P. Hasdău, Ioan Ghica); 2 activitatea poetică (V. Alexandri, Alex. Odobescu, Mihail Eminescu, Iacob Negruzzi, I. Caragiale, Ioan Sievici, Barbu Delavrances, Duiliu Zas&Liescu, Alex Vlahuţă, George Corbuf); 3. curentul poporan (P. Ispirescu, Ioan Creangă şi diferite alte chestiuni). O preţioasă însuşire a operei sunt bucăţile literare, care ni se dau — întregi ori fragmentare — pentru cunoaşterea fiecăruia din surorii pomeniţi; deasemenea inforamaţiile bio- şi bibliografice, precum şi notele esplicative. Altă calitate o găsesc în faptul, că la sfîrşitul capitolelor mai mici se adaugă recapitulări sucointe, car’ la sfirşitul capitolelor mai mari şi ai perioadelor caracteristici generale bine înhegate — cari toate contribuie în mare măsură la înlesnirea studiului elevilor şi la pătrunderea mai adâncă a ideilor conducătoare, oari străbat diferitele rase ale mişcării literare. Un merit cu totul original al autorilor e consecinţa plină de suppet, cu care au reuşit să aplice literaturii noastre — pentru întâia oară — metoda modernă, care se abate dela vechea espunere biografică Htorică (f nu fi’olopi ă) a literaturii, prefer ndu-i pes un're mai mult filosofică, ce t'nde a rosbște în psiohologia mișcării literare. Nu-’i locul să discut aici avantajele s desevantajele reaei metode, care are şi ea mulţi adversari. Chiar dacă desavantajele nu lipsesc — şi nici nu pot lipsi — avantajele sunt destul de mari, ca să asigure o valoare sigură lucrării. Căci dacă activitatea unor individualităţi de mărimea lui Heliade Râdulescu, Alexandri şi alţii se imbucâtăţeşte şi se risipeşte prin diferite capitole, perzându-şi astfel unitatea, in schimb ni se dau icoane complete despre curentele generale, cari s’au desfăşurat dealungul epoceior noastre literare. Cartea dlor Acamescu şi Dragomirescu este cea mai bună publicaţie asupra literaturii noastre din secolul al XIX ea; nici unul din vechile manuale nu se poate asemăna ei. Pentru publice cetitor, ea este singura care-l poate călăuzi aproipe fără greş în domeniul literaturii nossire moderne şi care prin însuşirea ei de-a cuprinde şi o scurtă antologie bine întocmită — trezeşte gustul literar şi-l îndrumă spre o direge sănătoasă. Să o cetească deci nu numai pofesorii, ci şi cărturii noştri de orice categorie, căci mute vor avea In\8 ţa? din ea. Pe lângă cuprins, ei vor profita în acelaş timp o limbă românească bună și un stil corect — cari ne pot ajuta ceva mai mult ca indigenele »protocoale« despre »uniformizarea«, limbei literare... I. Se. Sibiu, Duminecă. Tot la iniţiativa dlui Victor Tordăşianu s’a adunat cu pălăria da persoană 2 fileri, în total 17 col. 42 M. — F. TRIBÜNA 28 Februarie (8 Martie) 1803 Pag. 143 Știri literare. „ A apărut »Transilvania« unul 1. anul XXXIV-lea cu următorul sumar: Pentru unificarea limbei noastre literare, de Virgil Onițiu, Să ne îndreptăm limba — Păreri și propuneri: I. Scrisoare dela domnul T. Maorescu — N. Guta cavat lapidem, non visd saepe padendo, de Iosif Sterea Şuluţiu — Indrepter pentru ortografia română — Şt. Iosif: A fost odată, poveste în versuri. (Sterea, Bucureşti 1903, 48 pagini. Preţul 1 50 lei) (Conferenţă cetită în seara de 14 Februarie 1903 la convenirea coloniei române din Viena, convocată de soc. »România Jună«). — Istoria şcoalelor năsaudene (l) de Virgil Şotropa — Ştiinţă, literatură şi artă, bibliografie. »Enciclopedia Română*. —• Analele. Sosiţi în £4itaiiu. La 7 Martie n. 1903. Hotel »împăratul Romanilor“ i Zobel, Traiber, Krauss, Antal, Roses zweig, Budapesta; Sarpy, Oluj.; Ljubinkovits, Zyrneşti; Pisny, Batonya; Dr. Hoffer, M. Ojorheiu; Dr. Elekes, Sebpşul-săsi sc; Baronkay, Sighişoara; Brauner, Wiener-Neustadt; Bullaty, Lipsea; Grossmann, Seghedin; Vogai, Lant, Deutsch, Herzog, Felseh, Wallner, Steinitz, Vieua. Hotel :Meltzer,8zabo, M.Oşorheiu ; Popp, Gârbova; Nagy, Budapesta; Kovács, Bucureşti; Cheiril, Gherla. Redactor responsabil: Ioan E. Prodan. Proprietar: Pentru »Tipografia«, societate pe acţiuni: Iosif Martohal Avis. în timpul din urmă primesc aci diferite facturi pentru achitare de la firme onorabile şi bine reputate din Sibiiu, pentru diverse articole facturate pe numele meu unele la Câineni altele la Afumaţi şi datate din lunile Noemvrie, Decemvrie şi chiar Ianuarie. In unele din magazine dela care primesc asemenea facturi n'am fost niciodată pe când eram chiar un Câineni şi nici că cunosc pe patronii lor. Bănuind că trebue să fie la mijloc sau o eroare regretabilă sau opera vreunui individ fraudulos care, profitând de buna credinţă a acelor onorabili comercianţi, le causează pagube materiale, car’ mie prejudiţii morale; aduc la cunoştinţa tuturor că subscrisul dupăcum am făcut de altfel cunoscut tot prin publicitate, am părăsit graniţa română Câineni încă dela 25 Octomvrie stil nou 1902, că n’am autorisat pe nimeni a lua mărfuri sau ridica bani în numele meu şi că în consecinţă nu pot recunoaşte ca valabile decât eventualele datorii deja recunoscute de mine fie personal fie prin propria-mi semnătură. Gara Afumaţi (România) 28 Febr. st. n. 1903. 125 l—l Victor Albini. Aflându-ne în postul mare şi în preajma sfintelor sărbători ale Paştilor îmi iau voie a atrage atenţiunea onoratelor oficii bisericeşti, a dlor preoţi şi a privaţilor asupra celor mai bune luminări de biserică făcute din ceară curată, compusă şi din stearbă. m i_ Toate felurile de luminări se află albe sau colorate. Lungimea, grosimea sau greutatea se potriveşte după dorinţă, înpachetarea fiind îngrijită luminările sosesc nestricate la destinaţie. Posed nenumărate scrisori de recunoştinţă pentru serviciu cinstit şi solid. Cumpăr ceară de albine curată în tot timpul, plătind preţurile cele mai bune. Gustav Meitzer, fabrică de săpun şi luminări, lucrări cu ceară şi parfumerie, în Sibiiu. = Fondată la 1848. ==..... . = Melasă de Foulard dela 60 or. până la fl. 3.70 de metru, pentru bruse şi rochii. Se espedează franco şi plătită de dare. Mustre de probe se află în circulaţie. 31 2—6 G. Henneberg, fabrlcft de metasft, ZÜRICH. Apa amară " Francisc Iosif e unicul mjloc de curățire, cu gust plăcut. —= Se capâti In tot iocul. =__ YAUVAllm m m *®j Societate pentru asigurarea vieţii, Edinburg-Englitera. -$D) Fondată la 1825. Filiala pentru Ungaria. -ţfţfj) Budapest, IV., Kossuth Lajos uteza nr. 4 (Standard Palais). -$D Venitul anual.....................K 82,000.000 -$i) Câştig împărţit . . . . „ 170.009 000 -$|) Avere......................................... 260.000.000 ~0£) Plătit pentru caşuri de morte „ 520 000 000 Avantaje deosebite ale Polițelor-Standard s Jas| Siguranța absolută. — Premii moderate. — Poliţe univer-£D) sale. — Poliţele sunt valabile şi la întârzierea plăţii pre-$D) miilor. — Capitalizare şi fixat înainte valoarea rescumpe-$§) rării. — Heatacabilă. — în cas de moarte se plăteşte capitalul j®l dacă poliţa este de un an. — Asigurare liberă de resbel pentru sS cei obligaţi la gloate. Prospecte la cerere se trimit gratis. Agentura principală: Victor Dressuandt, Sibiiu,$H) Strada Poplăcii 8. 122 1—3 fpffsp Veritabil de Mack. Borax (borace) chimic curat fără miros. Anume preparat pentru scopuri de tonetă. Se poate căpăta pretutindenea în cartoane a 15, 30 şi 75 bani. îndreptar detailat pentru întrebuinţarea lui se află în cartonul cu 75 bani. Borax »Kaiser« parfumat în cartoane fine cu cor. Mijloc escelent de curăţire în economia casnică. 8816 Veritabil numai în cartoane roșii prevăzute cu marca de apărare. Unicul producător în Austro-Ungaria: Gottlieb Voith, Wien, IIr. 41 . Telefon nr. 46 și 47.___ Entreprise Ies pompes funébres. Centrala: Strada Cisnijdiei nr. 18. Institut de înmormântări și transportarea cadavrelor. Car funebru de gală deosebit de frumos construit din sticlă de oglinzi şi alte care de construcţie modernă, precum şi cele mai noue rechisite de înmormântare. Mare deposit de sicrimi de lemn, de metal şi de aramă (noutate). Accesorii pentru sicriu din sticlă de oglindă, cununi, covoare pentru sicriu, perini de cap şi toate articolele necesare acestei branşe cu preţurile cele mai ieftine. ====== Legătură telefonică cu întreg comitatul Sibiului.---------Cu distinsă stimă 13 9- Fritz W. Elges. Locuri pentru anunţarea înmormântărilor, de unde se execută imediat tot, se află în str. Cisnădiei nr. 18, str. Sării nr. 37 și str. Weinanger n. 1. P *1