Tribuna, ianuarie 1935 (Anul 8, nr. 377-380)

1935-01-17 / nr. 380

Pag. 3 TRIBUNA Cine sunt autorii dezeastrului de la Atena. Un lucru e bine stabilit: căsabotând buna credinţă şi bunele intenţii ale selecţionentului unic Maior Tare Săvulescu, federalii noştrii au lucrat şi de data asta tot cu aceiaş lipsă notorie şi de sentimente naţionale pe care şi în trecut le-am constatat. Faptul acesta e susceptibl de a stârni o indescriptie la enervare încât dacă din motive de civilizaţie nu te gândeşti chiar la o represiune de natura celei din 1953 a vecinilor noştri bulgari împotriva federaţiei lor, cum putea maiorul Săvulescu să formeze echipa fără să fie considerată ca cea mai bună când domnia sa ii se pune la îndemână un lot in care a înglobat şi jucători de mâna a doua şi când din aceasta a lipsit elemente româneşti de frunte. Formaţia naţionalei noastre nu au vrut să o anunţe decât in ultimul moment, deştepţii de la Federaţie. Au crezut că aceasta e cea mai bună soluţie pentru a evita critica opiniei publice. Insă s-au înşelat amarnic, deoarece au vrut să fie abili şi diplomaţi, şi în realitate nu au izbutit să fie decât nişte „şmecheri* cu pretenţie demnă de mahalaua ieftină a fanarului. Ani dearândul a dăinuit, în mentalitatea federalilor noştri ideia stupidă că jucătorii Români nu pot reprezenta cu demnitate culorile naţionale. Atunci ai introdus în formaţia naţionalei noastre puşlamale ca: Covaci, Bodola, Zombory, Demetrovici şi pe Iuhass dezertorul şi iată că aceşti imbecili în sunetele imnului naţional îmbrăcaţi în culorile naţionale cari au fost câştigate cu sânge creştinesc şi românesc, pentru ele au murit 800000 de Eroi, iar acum au ajuns săşi bată joc la Atena ungurii trădători şi revizionişti de la Oradea şi Timişoara. Au ajuns bestiile să li se zică Români şi a fost susţinut de publicul spectator care era într’un număr de 20 mii spectatori cari însâ nu ştiau ce mascaradă e la mijloc. Au introdus tripleta sprantă de la C. A. O. fiindcă aşa era ordinul domnului Luchide „ober şef* al federaţiei şi a domnului Leonie Silberman, român neaoş născut la Palestina, (dar caudat încă de pe timpul lui Titus) ajungând în România s’a întâlnit cu Duchide şi au pus bazele F.R.F.A. ajutaţi de Deni Xirando alt exemplar unic românesc şi cari au aruncat încă odată batjocură pe numele României. lată deci paradoxul Biroului Federal care în loc să selecţioneze o echipă naţională îşi bate joc de Români. Fiindcă Naţionala noastră ridiculizată de iugoslavi este şi rămâne în ochii străinătăţii echipa reprezentativă a neamului românesc. Ca reprezentativa României e aceia care a învins pe Bulgări şi a făcut match nul cu Grecii şi era în majoritate Românească. Elementele Româneşti au ştiut să reziste cu dragoste de neam şi ţară. Iată cine se ocupă de footobaliul românesc care în loc să progreseze, se înăbuşe Aceasta este realitatea, acesta este adevărul. Nicolae Ciucianu Redeschiderea Cursului public de Limba Italiană La 9 ianuarie s-au redeschis cursurile publice gratuite de limba, literatura şi artele italiene, ţinute în fiecare Miercuri, în localul liceului „Gh. Lazăr“ din localitate. Intre orele 4 şi 6 d. a. d. Pimen R. Constantinescu, titular al catedrei de Italiană dela Şcoala Comercială Superioară de băeţi, şî-a reînceput cursul său de Limbă, cu începătorii, iar dela 6 la 7, în alternare cu lecţiile de Istoria Artelor, ţinute de d. prof. Nicolae Martin,—s’a făcut o oră de Literatură, şi Compoziţie în Italieneşte cu cei înaintaţi, D. Walter Haas a cetit, cu multă nuanţă şi simţire, o recensie asupra monografiei Giorgio Coşbuc, nella vita e nella opere, de d-ra Lucia Santangelo, profesoară de Limba Italiană la liceul de fete „Domniţa Ileana“ din Constanţa. D. prof. Pimen Constantinescu a subliniat importanţa acelor admirabile monografii făcute în spirit ştinţific apusean* asupra marilor noştri scriitori,— de către tinerii şi relativ numeroşii doctorii în Limba şi Literatura română de la Universitatea din Roma,--unde d. prof. Claudiu Isopescu clădeşte neobosit cea mai preţioasă punte în favoarea frăţietăţii italo- române. Tezele de doctorat au început a fi tipărite intr'o recentă coeţ ie intitulată „Piccola biblioteca romena,* în editura Institutului pentru Europa Orientală din Roma (n rul 2 este al drei Anna Colombo, intitu al Vita e T opere di Ion Luca Caragiale, iar n-rul 3 al d-lui Marcello Camillacci, La vita e Topera di Panait Cerna.) D. profesor Constantinescu a evidenţiat apoi calităţile lucrării d lui Walter Haas care, pătrunzând în scurtă vreme frumuseţile limbii lui Dante şi D’Annuzio, a putut da dovadă de reală dragoste atât pentru opera d-rei prof. Lucia Santangelo, cât și pentru aceea a nemuritorului poet transilvănean. :::g*5o:::o:no:::o^:o:coc:o:::cco:::o^o Se primesc comenzi pentru î umânii preţuri convenabil ADRESA 8a Tip. „Săteanului* ooo:::ou"03o:::o:^QOQ:::on:oqo ooo Nn. 583 Probleme culturale (urmare din pag. 2 a) care pm in sine, despre datoriile Iii, faţă de naţiunea, de care face parte. In om sentimentul naţional luminat şi conştient este ca o pavăză ce-i apără sufleul şi inima de toate iviturile, de toate ispitele conrupătoar din afară. Insă e trecător ; poate dispare acest sentiment, când n’are la bază şi o cultură naţională, — dragostea pentru o limbă şi un neam, ca şi pentru o idee, numai atunci are rădăcini, ce nu se pot scoate, — numai a tonei nu scade şi nu slăbeşte, când e întemeiată pe cultura pur naţională. Aceasta e un adevăr elemntic. Şi după cum e cu un individ, tot aşa e şi cu o colectivitate de oameni. Două popoare de origină deoscrsă, puse faţă în faţă, şi cu un trecut, cu o tradiţie şi cu o cultură egal de puternice, vor continua a trăi alături, fără ca unul de ele să se contopească în masa celuilalt. Dar când unul dintr'insele n’ar poseda aceste elemente indispersibile existenţei unui neam, acel popor — e un popor Inferior — şi este condamiat să ingroaşe rândurile vecinului său mai fericit. Barbarii germani, de pildă au fost numeroşi, viteji, puternici, dar cultura romană a fost mai puternică decât dânşii — şi ei au dispărut în baza elementului roman, — ori romanizat. Pentru a ne întări situaţîunea noastră etnică şi a putea privi viitorul cu îaerreee şi siguranţâ, ni se cere la mod imperios, ca atât noi leşine, luminătorii poporului, cit şi la neamul nostru, să cautăm a stabili convingeri, întemeiate pe conştiinţa trecutului poporului nostru şi al fafiior noştri — de peste hotare — la cunoaşterea limbii şi culturii româneşti. Din aceste convingeri se va desvoi*i un sentimînt naţîonal — pe care nimic nu-l poate sgudui pr, răsturna. Aşadar noi toţ!, care avem înalta misiune de a i mina şi deştepta să cartăm întotdeauna de a ne adipa la izvorul curat, dătător de viaţă şi forţe al culture! naţionale. Nu e vorba de exclusivism sau şovinism, —dar e vorba de a ne face cât mai apţi şi folositori pentru cariera noastră, — dacă e vorba de a merita numele de buni Români, — de a strânge cât mai mult legăturile cu ceilalți fraţi ai noştrii din vechiul reg*‘Dacă cosmopolitismul e o plagă rea pentru neamuri pus? In condiţia» mult mai prielnice,— cu atât mai mi e, va fi o adevărata cangrenă panta* noi. Să ne ferim, da-, de el— şi să căutăm a cunoaşte şi iubi peala noastre. Alex. Tomici-Severin Spectacole .. „Thalia“ Prințul îndrăgostit cu Liane Haid Victor de Kowa Paul Kempei-• MU Contele Roxyit it ȘARPE. E a: Woronzeff cu Brigitte Helm Albrecht Scenhals Complectare OIAOIBA Miky Maus Jurnal si Complectare a UKS6 ! vs»»*,*.. .tm I a: APHtOVIZIONATI-VA CU li salam, mezeluri fine, şuncă, slănină, cântaţi J. ? H E 9 L & Co. S. H. I Fabrică de salam si mezeluri Flata Hifl. Ferdinand J 4, st . Ocnei ni, şi str. Morilor 6/1 proaspeţi şi diferite alte cârnaţuri precum şi carne proaspătă DIN DEPOZITELE DE VÂNZARE ALE FIRMEI Mari economii obţineţi D-voastră cumpărând din magazinul special de Făină şi Coloniale „PROGRESS“ Târgul Vinului No. 14 (lângă Hotel Coroana) unde găsiţi: Făină de pane de la Lei 5 — în sus Zahăr cristal „ 24 ”— „ bucăţi „26 —cum şi alte articole de băcănie cu preţuri care desfid orice concurenţă.