Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1987 (Anul 39, nr. 9302-9380)

1987-08-23 / nr. 9348

Pag. 2 Realitatea socială confirmă pe deplin adevărul că, în ul­timii 22 de ani, aplicarea în viaţă a politicii profund ştiin­ţifice a partidului a generat transformări sociale înnoitoare fără precedent în istoria mile­nară a patriei. Efigiile „Epocii Nicolae Ceauşescu" se întîl­­nesc la tot pasul. De bineface­rile fundamentale ale acestei perioade s-a bucurat şi indus­tria agniţeană, aflată de mai multă vreme pe ascendentul drum al afirmării la scară na­ţională.­­ Incontestabil, întreprinderea de mănuşi şi ciorapi reprezin­tă, pentru economia oraşului de pe Valea Hîrtibaciului, un simbolic punct de referinţă. Stau mărturie, în acest sens, noul şi­­onorantul ei statut de „unitate model“ pe Centrala industriei tricotajelor. Argu­mente? Iată-le doar pe cele mai semnificative: urmare re­­z­ultatelor obţinute, unităţii i-au fost decernate Drapelul roşu şi Diploma de întreprin­dere evidenţiată pentru locul II în ramura industriei trico­tajelor, ocupat în întrecerea socialistă pe anii 1981 şi 1982, locul IV în anul 1983 şi locul III în anul 1984. Şi în urmă­torii doi ani întreprinderea s-a situat pe locuri fruntaşe, pier­­zînd însă „podiumul“, la suti­me, cum se spune, ceea ce nu-i scade nicidecum din merite. Realizările obţinute pe cele 7 luni scurse din acest an, dar mai ales modul cum s-a ac­ţionat în această perioadă pre­mergătoare marii sărbători na­ţionale de la 23 August, oferă garanţia situării întreprinderii la finele anului, pe unul din locurile fruntaşe în întrecerea socialistă. Desigur, dinamica dezvoltă­rii fără precedent a întreprin­derii în ultimii 22 de ani este ilustrată şi de faptul că ea es­te utilată cu maşini la nivelul tehnicii mondiale, multe din­tre ele fiind rodul gîndirii şi creaţiei originale a talentatului şi harnicului colectiv de mun­că, expresie elocventă a necon­tenitei preocupări pentru îm­bunătăţirea calităţii produse­lor, pentru mecanizarea şi au­tomatizarea proceselor tehno­logice, dar şi pentru reducerea efortului fizic al tricoterelor, paralel cu creşterea producti­vităţii şi eficienţei muncii. Apoi, nu trebuie omisă per­manenta grijă faţă de om, a­­flată aici la meritat loc de cinste. Certifică acest adevăr cele peste 500 locuri de muncă nou create în ultimul deceniu, căminul pentru tinerele fete, cu 225 locuri, creşa-grădiniţă cu 340 locuri, microcantina, ce­le circa 150 locuri de muncă cu lucru la domiciliu, precum şi numărul practic nelimitat al locurilor de muncă cu pro­gram redus de 4—6 ore sta­bilite pentru mamele cu copii in vîrstă de pînă la 6 ani. Firesc, şi în acest an oame­nii muncii îşi confirmă veri­dic tripla lor calitate — de proprietari, producători şi be­neficiari — depunînd, sub competenta conducere a orga­nizaţiei de partid, eforturi sus­ţinute pentru a întreţine nes­tins focul viu al muncii, ab­negaţiei şi dorinţei ardente de autodepăşire. Din frumosul buchet al rezultatelor cu car­e colectivul întreprinderii se pre­zintă la a 43-a aniversare a Eliberării, încredinţăm tiparu­lui pe cele care au cea mai mare valoare de simbol, de punct de referinţă pentru ce­lelalte buchete de rezultate cu care oamenii unităţii sînt ho­­tărîţi a întîmpina Conferinţa Naţională a partidului. Rezul­tatele obţinute pînă la finele acestei săptămini probează ve­ridic capacitatea­­ colectivului de a depăşi unele greutăţi, dar şi puterea de mobilizare a comitetului de partid şi a con­siliului oamenilor muncii de a mobiliza susţinut oamenii muncii la înfăptuirea sarcini­lor de producție şi a angaja­mentelor asumate în întrece­rea socialistă. Aşadar, să concretizăm: pla­nul producției fizice a fost re­alizat integral, cu respectarea întocmai a structurii planifica­te şi contractată atît la export, cit şi la fondul pieţii; valoa­rea producţiei marfă a fost de­păşită cu peste 3 milioane lei; productivitatea muncii înre­gistrează o depăşire de peste 2 200 lei/persoană, iar investi­ţiile peste 5,4 la sută; cheltu­ielile totale la mia de lei pro­ducţie marfă au fost reduse cu 0,25 lei, iar cele materiale cu 0,35 lei; ponderea produse­lor de calitate superioară, în totalul producţiei, este de a­­proape 98 la sută, in prezent aflîndu-se în fabricaţie peste 50 noi modele de tricotaje, în condiţiile valorificării superi­oare a materiilor prime, indi­cele de utilizare a maşinilor a ajuns la 97,7 la sută, cel de utilizare a fondului de timp la aproape 92 la sută, iar benefi­ciul la peste 4 milioane lei, au fost cheltuiţi peste 600 000 lei pentru acţiuni sociale — cre­­şă, grădiniţă, căminul de fe­te, bilete de tratament şi o­­dihnă, cantină şi asistenţă me­dicală. Se cuvine a menţiona că, atît nivelurile de plan, cit şi realizările obţinute se si­tuează la cote mult superioare celor din perioada corespunză­toare a anului trecut. Şi în continuare colectivul între­prinderii este ferm hotărît să pună în valoare toate resurse­le materiale, financiare şi u­­mane de care dispune pentru înregistrarea saltului calitativ a cărui trăsătură definitorie o constituie creşterea puternică a eficienţei, accentuarea laturi­lor intensiv-calitative ale în­tregii activităţi. Lucian JIMAN File de reportaj Buchetele muncii, ale hărniciei şi abnegaţiei muncitoreşti TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXIX, nr. 9 348 Din inimi, patriei în zi de sărbătoare J­urit Mă plec smerit şi-mi reazăm genunchii de-nceputuri De lespezile roase sub zările albastre Şi simt în braţ răcoarea atîtor mii de scuturi Partidul stînd de veghe asupra păcii noastre. Ţara în priviri făuritoare De pîine caldă, cu lumini preacurate Ne umple stupi cu miere vie-n floare Pridvor de pace şi de libertate. Laudă ţie om-veghetor al destinelor de azi planetare 23 August, lumină, sărbătoare atîtor clipe fierbinţi Ce au urcat ca severe în floare Pe infinite trepte de împliniri şi biruinţi... Maria MUNTEANU Patriei Ţară născută din dacice izvoare Aveai puteri ascunse în munţii cei de piatră în peşteri în refugii ai strîns raze de soare Lumină din lumină pentru a noastră vatră. In august focul a ţîşnit din cremenea de piatră Lumina zăvorită a inundat cimpia Vitejii ne-au păstrat în strămoşească vatră Cu preţul multor jertfe să­­fim tot ROMÂNIA Acum e vremea conştiinţelor înalte! Ţară In devenire comunistă e pusă temelia E vremea să-l cinstim şi pe acel ce­ară C-au fost atîtea jertfe, să fim tot ROMÂNIA E vremea hotărîrilor plenare! Ţară In care străluceşte viteaz conducător Cinstim pe muncitori, plin ea le-a fost amară C-au fost atîtea jertfe, de românesc popor. Georgeta SARAFIL August Lumina lui 23 August, a răsărit odată pentru totdeauna, explodînd în sensuri şi în chemări la viaţă strălucind in arderi ca evul ce-l trăim. Lumina lui 23 August este un simbol fierbinte şi neînvins de nimeni. Contopeşte zborul unui aprins luceafăr cu timpul care schimbă poverile în roade. Lumina lui 23 August — visul ce deschide profunde împliniri. Aripă deschisă deplin, victorie ce dăltuieşte Odiseea înscrisă de noi în neuitate file de istorie. Vasile MUNTEAN­U La aniversare Zi înaltă, dezvăluie-ţi cîmpiile Să curgă aprinse flori de maci Şi, legănîndu-le, să învăţăm ce e roşul Din dogoarea ta de foc. Se spală lumina cea nouă în rîuri De năzuinţi curate şi dincolo de legende E biruinţa ta, jertfa de sînge Şi tăria din cingătoarea de foc. In faptele noastre, ceasuri de viitor Dau glas de bucurie şi la aniversare Mai viu se adună, te slăvesc 23 August, şi crezul tău veşnic îndeamnă să ne făurim era!... Ioan GABOR Depuneri de coroane Ieri dimineaţă, la Sibiu, în cimitirele eroilor români şi sovietici a avut loc solemni­tatea depunerii de coroane de flori, cu prilejul aniver­sării a 43 de ani de la revo­luţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi anti­­imperialistă, de la 23 August 1944. Au fost prezenţi membri ai birourilor comitetelor ju­deţean şi municipal de par­tid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare ju­deţean şi municipal, repre­zentanţi ai organizaţiilor sin­dicale, de tineret şi pionieri, ai Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste, gene­rali, ofiţeri, subofiţeri şi maiştri militari, veterani de război, luptători ai gărzilor patriotice şi formaţii de apă­rare civilă, ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, oa­meni ai muncii din întreprin­deri şi instituţii sibiene. Fanfara militară a intonat Imnul eroilor. Asistenţa a păstrat momente de recule­gere în memoria ostaşilor că­zuţi pentru eliberarea patriei şi nimicirea fascismului. * Solemnităţi de depunere a unor coroane de flori au a­­vut loc în municipiul Me­diaş şi la monumentele eroi­lor din celelalte localități ale județului. Raport utecist la marea sărbătoare In cadrul perioadei-record desfăşurate in zilele premer­gătoare sărbătorii noastre na­ţionale, comitetele U.T.C. din toate unităţile economice ale judeţului au iniţiat acţiuni de muncă patriotică în sprijinul producţiei. „ Peste­­ 700 de tineri din întreprinderile Libertatea, In­dependenţa, Dumbrava, Flamu­ra roşie, 13 Decembrie. I.U.P.S­. şi I.P.A. din Sibiu au realizat lucrări în valoare totală de 8 685 000 lei concretizate în ur­mătoarele produse: 2 800 m.l ţesături fine din lină, 170 buc. aparatură fină, 5 ţ­­arcuri la­­melare, 80 direcţii hidraulice, 300 cardane, 20 perforatoare pneumatice, 40 cilindri pneu­matici, 15 polizoare pneumati­ce, 25 maşini de înşurubat, 15 mii creioane cu fibră,­­ 500 m.p. pături turted, 180 gea­mantane, 320 ghiozdane, pie­se de schimb şi subansamble pentru Ifron 204-D, piese de schimb gater etc. 9 Valoarea suplimentară de 4 650 mii lei obţinută de cei peste 5 700 de tineri din între­prinderile medieşene — Relee, 8 Mai, Emailul roşu, Tîrnava, Vitrometan, Şuruburi, Mobilă, Geamuri, Gaz metan, a fost concretizată in realizarea a 245 diferite relee, 1 138 micro­­motoare, 1 120 vase emailate, 15 800 diferite şuruburi, 4 re­gulatoare presiune gaz metan. Una din impunătoarele construcţii ale municipiu­lui de pe Tîrnavă: noul magazin universal „Tran­silvania“ din Mediaş. Foto: Fred M­SS 18 piese mobilier, 1 800 articole sticlărie şi cristal, 2 600 m.p. pînză, 150 perechi încălţăminte, 1 405 oglinzi retrovizoare pen­tru autocamioane. • în aceste zile, 63 de tineri brigadieri din unităţi economi­ce ale judeţului — Balanţa, In­dependenţa, Mecanica, Meta­lurgica din Sibiu, Mecanica Mîrşa, Automecanica şi Mo­bila Mediaş — se află pe şantierele naţionale ale tineretului canal Du­năre — Bucureşti, combina­tele miniere Motru şi Rovinari, centrala termoelectrică Dro­­beta-Tr. Severin, sistemele de îmbunătăţiri funciare Frunza­­ru — jud. Teleorman, Cîmpia Caracal — jud. Dolj, valea Ie­rului — jud. Bihor, Frunzaru — jud. Olt şi amenajarea com­plexă a rîului Dîmboviţa. Ală­turi de ei, 100 de elevi de la liceele Independenţa şi Indus­nul nr. 3 din Sibiu muncesc la şantierul Motru, iar 50 de elevi de la liceul „Carbosin“ Copşa Mică se află la şantie­rul Fruzaru — jud. Teleor­man.­­ Pe şantierul judeţean al tineretului (construcţii de lo­cuinţe în municipiul Sibiu) muncesc în această perioadă elevi de la liceul „Axente Se­ver“ din Mediaş, iar la şantie­rul local de îmbunătăţiri fun­ciare zona Cristian se află elevi de la Liceul industrial nr. 6 Sibiu, care au îndeplinit pla­nul aferent în proporţie de 128 la sută.­­ In cinstea zilei de 23 August, planul de muncă pa­triotică al organizaţiei judeţene de tineret a fost realizat în proporţie de 120 la sută. Grupaj realizat de Angela POPESCU

Next