Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1989 (Anul 41, nr. 9847-9923)
1989-06-14 / nr. 9909
traglyf ~ fiW ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XII, iw. 9909 Miercuri, 14 iunie 1989 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul NICOLAE CEAUUSESCh Măsuri nu numai judicios elaborate, ci şi corespunzător finalizate Recent, redacţia ziarului nostru a publicat coordonateleesenţiale ale preocupărilor întreprinderii de Contractare, Achiziţionare şi Păstrare a, Produselor Agricole din Sibiu in scopul asigurării bunei desfăşurări a activităţii de prelucrare şi depozitare a cerealelor păioase din apropiata campanie de recoltare a acestora. Din investigaţiile făcute, a rezultat angajamentul ferm al personalului respectivei întreprinderi de a acţiona cu responsabilitate sporită, astfel incit recolta de cereale păioase să fie depozitată fără nici un fel de pierderi. In cele ce urmează, consemnam constatările făcute, recent, la baza de recepţie din Agnita. De la şeful bazei, Aurel Helerga, am aflat că» demersurile concrete ale conducerii LC.A.P.P.A. îndreptate şi direcţia pregătirii fără reproş a bazei pentru depozitarea cerealelor au fost constructiv completate şi sprijinite de eforturile consistente ale Consiliului Popular Orăşenesc Agnita Direct interesaţi -4r asigurarea celor mai bune condiţii de preluare şi depozitare a cerealelor din zonă, primarul oraşului, Eugen Constantin, şi Stelică Radu, vicepreşedintele consiliului popular, insoţindu-ne în raidul întreprins, au folosit prilejul nu numai pentru controlarea stărilor de lucruri „la zi“, ci și pentru stabilirea unor măsuri complementare menite a finalizat, grabnic, tot ceea ce, in prealabil, s-a stabilit la comandamentele săptămînale. Aș anar, să detaliem, nu înainte de a preciza că baza seaflă, in prezent, în stadiul de finalizare a primei etape de extindere şi modernizare, care prevede, în principal, mărirea capacităţii de depozitare şi instalarea a noi agregate şi utilaje de mare ■ capacitate şi randament, pentru uscarea, condiţionarea şi depozitarea in flux tehnologic a cerealelor. Lucrările cele mai mari constau in construirea unei noi magazii, cu o capacitate de 5 000 t, si a unor şoproane multifuncţionale, avind capacitatea de 3 000 t. Ce s-a realizat pîrtă în prezent? A fost construit un şopron modern, multifuncţional, cu o capacitate de 1 500 t, cel de-al doilea, similar, aflîndu-se în construcţie. S-a instalat un nou utilaj „Reddler“, cu o capacitate de 70 t/ oră, şi un nou elevator de a(Continuare în pag. a III -a) Lucian JIMAN Pregătiri pentru SECERIŞ ’89 Un colectiv de nota 10 Imaginile de mai jos au fost surprinse intr-una din cele mai noi unităţi ale Cooperativei „Gheata" din Sibiu. Este vorba de Unitatea nr. 33 — Încălţăminte, care şi-a început activitatea doar in urmă cu ceva mai mult de un an (martie 1988). în această scurtă perioadă, unitatea a făcut un adevărat salt calitativ. După cum ne mărturisea maistrul Ioan Tatu, şeful de unitate, au început activitatea cu 4 oameni şi executau ... mănuşi de protecţie. Apoi au trecut la confecţionarea de ghete pentru bărbaţi, pentru ca din acest an să se profileze pe confecţionarea de pantofi pentru bărbaţi. De fapt, în decembrie a fost executat un lot de 200 perechi pantofi pentru sondarea pieţei. S-au bucurat de succes, astfel că s-a hotărît trecerea la producţia de serie, realizîndu-se pînă acum peste 1 300 perechi. A crescut şi numărul oamenilor la 7, din care doi sunt ucenici, dar prin grija acordată permanent pregătirii lor cît mai complete, la toate operaţiile şi fazele de lucru, aceştia au început să se integreze tot mai bine in colectiv. Trebuie să mai spunem că unitatea îşi realizează cu depăşiri, lună de lună, sarcinile de plan. Iar „cheia“ succesului cîştigat într-un atît de scurt timp trebuie căutată în chiar mijlocul acestui colectiv, unit, al cărui „suflet“ este maistrul Tatu, care, în primul şi primul rînd este colegul, sfătuitorul şi cel care rezolvă problemele ce fie mai grele ale unităţii, indiferent că sunt de producţie sau de altă natură. N. AL HIM Foto: Fred NUSS Produse noi Conştient de faptul căconfruntarea cu exigenţele mereu mai mari ale beneficiarilor va câştiga întotdeauna cel care va veni In întâmpinarea cerinţelor acestora cu ceva nou, deosebit, de o calitate superioară, colectivul de creatori de la Fabrica „Progresul" Orlat face eforturi susţinute în direcţia înnoirii şi diversificării producţiei de pături şi covoare. Aşa se face că, încă de pe acum, se pregătesc modelele produselor ce vor intra în fabricaţie anul viitor. In acest sens, pentru contractările cu fondul pieţii, ce vor avea loc,în a doua jumătate a anului, se află in pregătire încă 5 noi articole de pături şi 3 noi desene de covoare. în continuare, creatorii de la „Progresul“ sunt preocupaţi ca, prin diversificarea produselor, să se asigure şi o mai deplină valorificare a materiei prime şi a materialelor textile refolosibile. Totodată, se are în vedere reducerea consumului de coloranţi şi a altor materiale deficitare prin respectarea strictă a tehnologiilor în toate fazele de fabricaţie. I [BIBLIOTECA „ASTRA"! SIBIU ? Lucrările simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu La Ateneul Român s-au desfăşurat, marţi, lucrările în plen ale simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu, în, organizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. In mijloc de iunie, în anotimpul florilor de tei, oameni de cele mai diferite vîrste şi profesii, din Capitală şi din întreaga ţară, şi-au dat intîlnire sub cupola impunătorului edificiu străjuit de statuia poetului nostru naţional pentru a omagia creaţia şi viaţa lui Mihai Eminescu, la un veac de la trecerea sa în eternitate. La manifestare au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Dumitru Popescu, Suzana Gâdea, Ioan Toma, Ion Ursu. Au luat parte reprezentanţi de frunte ai vieţii cultural-ştiinţifice din ţara noastră, precum şi oaspeţi de peste hotare, cunoscători ai operei eminesciene, întreaga desfăşurare a simpozionului omagial, care incriminează bogata suită de manifestări organizate la oraşe şi sate cu prilejul acestui centenar, s-a aflat sub semnul de emoţie şi nobleţe al ideilor şi aprecierilor cuprinse in. Mesajul adresat participanţilor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Mesajul a fost prezentat de tovarășul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.G.ft Mesajul conducătorului par(Continuare în pag. a III-a) MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu prilejul Simpozionului omagial „Mihai Eminescu în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a evitat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru totdeauna în conştiinţa întregii noastre naţiuni şi in patrimoniul culturii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţională, de afirmare liberă, demnă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oamenii de ştiinţă şi cultură cinstesc memoria poetului naţional Mihai Eminescu» constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmind strălucitul exemplu al marelui lor înaintaş — în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor salerevoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării României pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîntul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, receptiv la problemele majore ale epocii in care a trăit, aleluptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale , care au constituit în permanenţă izvorul veşnic viu a! minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decit Mihai Eminescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi pu- nerea in valoare a frumuseţii limbii române, a spiritului de înţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cit de minunat sună şi astăzi genialele versuri din poezia „La steaua": „La steaua care-a răsărit / E-o cale-atît de lungă. / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă‘‘. In opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului român, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa demnă şi libertatea. Cit de minunat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — in „Scrisoarea a III-a“ — hotărlrea poporului român de a-şi apăra libertatea şi independenţa! „Eu? lini apăr sărăcia şi nevoile şi neamul__/ Şi de-aceea, tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul, / Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este". Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urât pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus in slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorite din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din „Doina": „Cine-a îndrăgit străinii, / Mînca-i-ar inima cîinii, / Mînca-i-ar casa pustia, / Și neamul nemernicia!“ Opera lui Eminescu a dat expresie marilor lupte sociale, încrederii in rolul proletariatului, al muncitorimii, pe care a chemat-o — prin versurile sale devenite legendare, din poezia „împărat şi proletar" — la luptă unită împotriva vechii orinduiri: „zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă, / Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi / Atunci cînd după moarte răsplată nu v-aşteaptă, / Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă. / Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!". Cît de profund legată de creaţia lui Eminescu, de prezentul şi viitorul ţării noastre, cit de luminoasă şi înălţătoare se arăta dragostea lui pentru pămîntul patriei! „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? / Braţele piers oase, arma de tărie, / La trecutu-ţi mare, mare viitor!... Dulce Românie, asta ţi-o doresc". (Continuare în pag. a IlI-a) NICOLAE CEAUȘESCU Telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de participanţii la simpozion (în pagina a III-a)