Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1989 (Anul 41, nr. 9847-9923)

1989-06-14 / nr. 9909

tragl­­yf ~ fiW ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XII, iw. 9­909 Miercuri, 14 iunie 1989 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul NICOLAE CEAUUSESCh­ Măsuri nu numai judicios elaborate, ci şi corespunzător finalizate Recent, redacţia ziarului nostru a publicat coordonatele­­esenţiale ale preocupărilor în­­treprinderii de Contractare, A­­chiziţionare şi Păstrare a, Produselor Agricole din Sibiu in scopul asigurării bunei des­făşurări a activităţii de pre­­luc­rare şi depozitare a cerea­lelor păioase din apropiata­ campanie de recoltare a aces­tora. Din investigaţiile făcute, a rezultat anga­jamentul ferm al personalului respectivei­ în­treprinderi de a acţiona cu responsabilitate sporită, astfel incit recolta de cereale păioa­se să fie depozitată fără nici un fel de pierderi. In cele ce urmează, consem­nam constatările făcute, re­cent, la baza de­ recepţie din Agnita. De­ la şeful bazei, Au­rel Helerga, am aflat că» de­mersurile concrete ale condu­cerii LC.A.P.P.A. îndreptate şi direcţia pregătirii fără re­proş a bazei pentru depozita­rea cerealelor au fost con­structiv completate şi sprijini­te de eforturile consistente ale Consiliului Popular­ Orăşe­nesc Agnita Direct­ interesaţi -4r asigurarea celor mai bune condiţii de preluare şi depo­zitare a cerealelor din zonă, primarul oraşului, Eugen Con­stantin, şi Stelică Radu, vice­preşedintele consiliului popu­lar, insoţindu-ne în raidul în­treprins, au folosit prilejul nu numai pentru controlarea stă­rilor de lucruri „la zi“, ci și pentru stabilirea unor măsuri complementare­ menite a­ fi­nalizat, grabnic, tot ceea­ ce, in prealabil, s-a stabilit la­ comandamentele săptămînale. Aș an­­ar, să detaliem, nu îna­inte de a preciza că baza se­­află, in­ prezent, în stadiul de finalizare a pri­mei etape de extindere­ şi modernizare, ca­re prevede, în principal, mă­rirea capacităţii de depozita­re­ şi­ instalarea a noi agrega­te­ şi u­tilaje­ de mare ■ capaci­tate şi randament, pentru us­carea, condiţionarea şi depo­zitarea in flux tehnologic a cerealelor. Lucrările cele mai mari constau in construirea unei noi magazii, cu o capa­citate de 5 000 t, si a unor şo­­proane multifuncţionale, avind capacitatea de 3 000 t. Ce s-a realizat pîrtă în pre­zent? A fost construit un şo­pron modern, multifuncţional, cu o capacitate de 1 500 t, cel de-al doilea, similar, a­­flîndu-se în construcţie. S-a instalat un nou utilaj „Red­­dler“, cu o capacitate de 70 t/ oră, şi un nou elevator de a­(Continuare în pag. a III -a) Lucian JIMAN Pregătiri pentru SECERIŞ ’89 Un colectiv de nota 10 Imaginile de mai jos au fost surprinse intr-una din cele mai noi unităţi ale Coopera­tivei „Gheata" din Sibiu. Este vorba de Unitatea nr. 33 — Încălţăminte, care şi-a început activitatea doar in urmă cu ceva mai mult de un an (martie 1988). în a­­ceastă scurtă perioadă, uni­tatea a făcut un adevărat salt calitativ. După cum ne mărturisea maistrul Ioan Tatu, şeful de unitate, au început activitatea cu 4 oa­meni şi executau ... mănuşi de protecţie. Apoi au tre­cut la confecţionarea de ghete pentru bărbaţi, pentru ca din acest an să se profi­leze pe confecţionarea de pantofi pentru bărbaţi. De fapt, în decembrie a fost executat un lot de 200­ pe­rechi pantofi pentru sonda­rea pieţei. S-au bucurat de succes, astfel că s-a hotărî­t trecerea la producţia de se­rie, realizîndu-se pînă acum peste 1 300 perechi. A cres­cut şi numărul oamenilor la 7, din care doi sunt ucenici, dar prin grija acordată per­manent pregătirii lor cît mai complete, la toate operaţiile şi fazele de lucru, aceştia au început să se integreze tot mai bine in colectiv. Trebuie să mai spunem că unitatea îşi realizează cu de­păşiri, lună de lună, sarci­nile de plan. Iar „cheia“ suc­cesului cîştigat într-un atît de scurt timp trebuie căuta­tă în chiar mijlocul acestui colectiv, unit, al cărui „su­flet“ este maistrul Tatu, ca­re, în primul şi primul rînd este colegul, sfătuitorul şi cel care rezolvă problemele ce fie mai grele ale unităţii, indiferent că sunt de produc­ţie sau de altă natură. N. AL HIM Foto: Fred NUSS Produse noi Conştient de faptul­ că­­confruntarea cu exigenţele mereu mai mari ale bene­ficiarilor va­ câştiga întot­deauna cel care va­ veni In întâmpinarea cerinţelor a­­cestora cu ceva nou, deo­sebit, de o calitate supe­rioară, colectivul de crea­tori de la Fabrica „Progre­sul" Orlat face eforturi susţinute în direcţia înnoi­rii şi diversificării produc­ţiei de pături şi covoare. Aşa se face că, încă de pe acum, se pregătesc modele­le produselor ce vor intra în fabricaţie anul viitor. In acest sens, pentru con­tractările cu fondul pieţii, ce vor avea loc,în a doua jumătate a anului, se află in pregătire încă 5 noi ar­ticole de pături şi 3 noi desene de covoare. în con­tinuare, creatorii de la „Progresul“ sunt preocupaţi ca, prin diversificarea pro­duselor, să se asigure şi o mai deplină valorificare a materiei prime şi a ma­terialelor textile refolosibi­­le. Totodată, se are în ve­dere reducerea consumului de coloranţi şi a altor ma­teriale deficitare prin res­pectarea strictă a tehnolo­giilor în toate fazele de fabricaţie. I [BIBLIOTECA „ASTRA"! SIBIU ? Lucrările simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu La Ateneul Român s-au des­făşurat, ma­rţi, lucrările în plen ale simpozionului oma­gial consacrat Centenarului Mihai Eminescu, în, organiza­rea Consiliului Culturii şi E­­ducaţiei Socialiste şi a Uniu­nii Scr­iitorilor din Republica Socialistă România. In mijloc de iunie, în ano­timpul florilor de tei, oameni de cele mai diferite vîrste şi profesii, din Capitală şi din întreaga ţară, şi-au dat in­tîl­­nire sub cupola impunătorului edificiu străjuit de statuia po­etului nostru naţional pentru a omagia creaţia şi viaţa lui Mihai Eminescu, la un veac de la trecerea sa în eterni­tate. La manifestare au participat tovarăşii Emil Bobu, Constan­tin Olteanu, Dumitru Popescu, Suzana Gâdea, Ioan Toma, Ion U­rsu. Au luat parte reprezen­tanţi de frunte ai vieţii cul­­tural-ştiinţifice din ţara noas­tră, precum şi oaspeţi de pes­te hotare, cunoscători ai ope­rei eminesciene, întreaga desfăşurare a­ sim­pozionului omagial, care incri­­minează bogata suită de ma­nifestări organizate la oraşe şi sate cu prilejul acestui cen­tenar, s-a aflat sub semnul­ de emoţie şi nobleţe al idei­lor şi aprecierilor cuprinse in. Mesajul adresat participanţi­lor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România. Mesajul a fost prezentat de tovarășul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Execu­tiv, secretar al C.C. al P.G.ft­ Mesajul conducătorului par­(Continuare în pag. a III-a) MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu prilejul Simpozionului omagial „Mihai Eminescu în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii So­cialiste România, precum şi al m­eu personal aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a evitat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru totdeauna în conştiinţa întregii noastre naţiuni şi in patrimoniul cul­turii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţională, de afirmare li­beră, demnă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oamenii de ştiinţă şi cul­tură­ cinstesc memoria poetului naţional Mihai Eminescu» constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de lite­ratură şi­ artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmind strălucitul exemplu al marelui lor înain­taş — în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor sale­­revoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării României­ pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîntul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, re­ceptiv la problemele majore ale epocii in care a trăit, ale­­luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale , ca­re au constituit în permanenţă izvorul veşnic viu a! minu­natei sale creaţii.­­ Nimeni mai mult decit Mihai Eminescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi pu-­­ nerea in valoare a frumuseţii limbii române, a spiritului de înţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cit de minunat su­nă şi astăzi genialele versuri din poezia „La steaua": „La steaua care-a răsărit / E-o cale-atît de lungă. / Că mii de­­ ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă‘‘. In opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglin­dire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului român, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa demnă şi libertatea. Cit de minu­nat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — in „Scrisoarea a III-a“ — hotărlrea po­porului român de a-şi apăra libertatea şi independenţa!­­ „Eu? lini apăr sărăcia şi nevoile şi neamul__/ Şi de-a­ceea, tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul, / Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este". Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Emi­­nescu i-a urât pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus in slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptă­ţite, izvorite din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din „Doina": „Cine-a îndrăgit străinii, / Mînca-i-ar ini­ma cîinii, / Mînca-i-ar casa pustia, / Și neamul nemer­nicia!“­­ Opera lui Eminescu a dat expresie marilor lupte sociale, încrederii in rolul proletariatului, al muncitorimii, pe ca­re a chemat-o — prin versurile sale devenite legendare, din poezia „împărat şi proletar" — la luptă unită împotri­va vechii orinduiri: „zdrobiţi orînduiala cea crudă şi ne­dreaptă, / Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi / Atunci cînd după moarte răsplată nu v-aşteaptă, / Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă. / Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!". Cît de profund legată de creaţia lui Eminescu, de pre­zentul şi viitorul ţării noastre, cit de luminoasă şi înălţă­toare se arăta dragostea lui pentru pămîntul patriei! „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? / Braţele piers oase, arma de tărie, / La trecutu-ţi mare, mare viitor!... Dulce Românie, asta ţi-o doresc". (Continuare în pag. a IlI-a) NICOLAE CEAUȘESCU Telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de participanţii la simpozion (în pagina a III-a)

Next