Tribuna, aprilie-iunie 1990 (Anul 106, nr. 84-151)
1990-06-26 / nr. 147
Pag. 2 Ziua Mondială a Muzicii. Concert simfonic — program de divertisment In ţara noastră ca, de altfel, în numeroase alte ţări ale lumii, din iniţiativa Ministerului Culturii al Franţei, în ziua de 21 iunie a.c. au avut loc, sub genericul Sărbătoarea muzicii, o serie de manifestări muzicale în aer liber. Cum era de aşteptat, la Sibiu, oraş cu o viaţă muzicală binecunoscută, această sărbătoare a artei sunetelor a fost marcată aşa cum se cuvine, la realizarea ei o contribuţie de seamă aducîndu-şi, desigur, Filarmonica de Stat. In atmosfera încărcată de istorie oferită de curtea interioară a Muzeului „Brukenthal“, orchestra simfonică a filarmonicii, sub conducerea maestrului Petre Sbârcea avînd-o ca protagonistă pe Daniela Vlădescu, solistă a Operei Române din Bucureşti, ne-a oferit un reuşit şi atractiv spectacol muzical conceput din valsuri, porci, arii din opere şi operete, canţonete şi muzică de film. Programul a debutat cu o reuşită selecţie din creaţia celor doi mari Johann Strauss, tatăl şi fiul, uvertura la opereta Liliacul, valsurile Dunărea albastră, Trandafirii din sud, Vin, cîntec, femei, porcile Annen-Polka, Feuerfest-Polka, Polca pizzicatto, lucrări ce au evidenţiat creatori din a căror operă radiază optimismul popular, dragostea de viaţă a oamenilor, aplecarea acestora spre ceea ce este frumos şi bun. MicrorecitalulDanielei Vlădescu, cu arii şi canţonete din creaţiile compozitorilor Gaetano Donizetti, G. Martini, J. Strauss, G. Gershwin a demonstrat, o dată în plus, calităţile artistice de excepţie ale îndrăgitei cîntăreţe, frumuseţea glasului său, frazarea corectă şi o impecabilă tehnică vocală. Prezenţa ei în concert a constituit, fără îndoială, momentul culminant al serii resimţit ca atare şi de publicul care a aclamat-o îndelung. Am mai ascultat, în interpretarea orchestrei, Fetiţe vieneze de Karl Ziehrer, fragmente din muzica lui Nino Rotta pentru filmul Naşul, deconectanta piesă simfonică pentru flaut, clarinet şi orchestră de coarde Aici, acolo, pretutindeni de Kennon McCartney, o reuşită prelucrare a ariei toreadorului din opera Carmen de G. Bizet etc. Programul, astfel conceput şi realizat de maestrul" Petre Sbârcea, a răspuns preferinţelor tuturor iubitorilor muzicii de calitate, oferindule acestora depline satisfacţii artistice. Nicolae SCUTEA Foto: Fred MSS Alcool şi 1. Libertatea este ceva sfînt pe pămînt dar, din păcate, puşcăriile au rămas o necesitate obiectivă. Pentru că destui dintre semenii noştri nu ştiu să preţuiască frumuseţea vieţii, nu ştiu să-şi trăiască existenţa în cinste şi demnitate. Iar alcoolul, această descoperire diabolică, îl transformă pe om în animal, ducîndu-l la pierzanie. Zilele trecute am cercetat cîteva dosare la Tribunalul Judeţean cu cazuri soluţionate în acest an. Fapte grave, incredibile, comise de oameni aflaţi sub influenţa nefastă a băuturii. Vă relatăm cîteva lăsind pe fiecare să tragă învăţămintele pe care le crede de cuviinţă. Haţegan Constantin — care în 13 luna aceasta a împlinit 38 de ani — era muncitor la I.M.M.N. Gopşa Mică. Ar fi putut trăi mult şi bine împreună cu concubina lui, Matilda A., dacă într-o Zi n-ar fi băut mai mult (împreună!). Apoi, cum se întîmplă, s-au luat la ceartă şi-au ajuns la bătaie. Femeia a strigat după ajutor şi-n cameră a intrat fiul ei s-o scape din „ghearele“ agresorului. H.G. l-a lovit cu un cuţit în stomac şi numai intervenţia promptă a medicilor l-a salvat. In schimb H.C. va sta 8 ani la Aiud pentru tentativă de omor. Chit-Stinean Dănuţ a plecat după ciuperci şi-a ajuns... violenţă tot la Aiud. Intr-o zi nefastă pentru el, după ce a băut cu fratele său, au hotărît să plece după ciuperci. De ceşi-o fi luat un cuţit cu el, Dumnezeu ştie. Lingă Ferma pomicolă nr. 6 Cisnădie s-au întilnit cu un grup de lucrători între care se afla lacob Vasile. Ce poliţe aveau să-şi plătească, de unde le venea duşmănia?Destul că s-a repezit la el, s-au luat la bătaie şi G.S.D. i-a băgat cuţitul în burtă. Pînă la spital I.V. a murit Criminalul are 28 de ani. Cînd va ieşi din închisoare va avea 44 A rămas fără mamă (aceasta s-a stabilit în străinătate), fără tată, un copil minor. Simu Ioan Liviu n-a împlinit încă 24 de ani. Era muncitor la I.M.M.N. Copşa Mică şi-i plăcea şi lui să tragă la măsea. Beat fiind s-a dus la concubina lui, Ana O., femeie divorţată, avînd o fetiţă de 3 ani. Ca omul beat, avea sămînţă de ceartă. I-a spus fetei să-i zică „tată“ şi copila n-a vrut A luat-o la bătaie după care s-a culcat. După o vreme, mama fetei l-a sculat şi i-a spus că-i este rău copilei, s-o ducă la spital. A luat-o în braţe, dar pînă la spital a murit Diagnosticul: politraumatism cu ruptură de splină. Verdictul: 19 ani închisoare pentru „tatăl" inconștient (VA URMA) N. I. DOBRA TRIBUNA Nu sîntem de la ICSMN Sîntem doi cititori ai gazetei „Tribuna Sporturilor“ pe care, plecaţi fiind din Sibiu, n-am putut-o cumpăra nn chiar ziua apariţiei, adică luni, 18 iunie a.c. Fideli vechilor obiceiuri, joi, 21 iunie a.c., în jurul orei 15:30, am solicitat această publicaţie la chioşcul abandonat (prin pensionare) de domnul Ion Mosor. Ni s-a răspuns, pe un ton vădit agasat, că există dar că se află undeva sub masă pentru că, dumneaei, vînzătoarea, primise alte publicaţii mai importante („Adevărul“, „Libertatea“ etc.). Insistînd am fost somaţi scurt: „Dacă sînteţi de la I.G.SAU, scoateţi legitimaţia!“. O informăm pe planturoasa doamnă care a luat In primire chioşcul de la Bulevard că nu sîntem nici de la I.C.S M.I., nici din... alt partid. Dar vrem ca publicaţiile sibiene în primul rînd să fie puse la loc de cinste (dacă merită!), înaintea altora de aiurea. Iar dacă stimata doamnă — care transpiră la umbră şi aruncă în cititori cu imprecaţii bolovănoase — doreşte, II mai punem o întrebare la care nu aşteptăm răspuns pentru că îl ştim: în ce zi şi-a făcut cerere să ajungă între cucoanele care se aprovizionau la bufetul fostului partid de guvernământ D. IONAȘCU I. CUNEANU îmbunătăţiri în domeniul asigurărilor sociale(1) Noutăţile de care dispune Direcţia pentru Probleme de Muncă şi Ocrotiri Sociale interesează un număr mare de cititori, fapt pentru care ne-am adresat directorului acestei instituţii, domnul Nicolae Tatu, care ne-a dat o serie de amănunte. — Ce noutăţi sînt în ce priveşte îmbunătăţirea asistenţei sociale? — Prin hotărîrea Guvernului nr. 484/7 mai 1990, începînd cu luna mai alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unităţile de asistenţă socială se stabilesc astfel: cămine de bătrîni şi cămine de pensionari: 23 lei/zi; cămine spital pentru adulţi şi copii, precum şi cămine-spital pentru invalizi: 28 lei/zi; cămine atelier pentru deficienţi parţial recuperabili şi centre de primire a minorilor: 30 lei/zi; cantine de ajutor social: 20 lei/zi. De asemenea, a fost prevăzut ca personalul medico-sanitar din unităţile de asistenţă socială începînd cu data de 1 mai 1990 să fie transferat in interesul serviciului de la Direcţia sanitară judeţeană la alte unităţi de asistenţă socială subordonate Direcţiei Muncii şi Ocrotirii Sociale sau Ministerului Muncii, acţiune care se află în curs de rezolvare. In acest context, de subliniat faptul că personalul încadrat la cămine de-spital pentru bolnavi cronici adulţi, căminele pentru deficienţi minori nerecuperabili, căminele atelier şi creşe — director medic, personal mediu sanitar, infirmiere, spălătorese, îngrijitoare — beneficiază de un spor de 20 la sută la salariul tarifar. Nu este lipsit de interes nici faptul că nomenclatorul funcţiilor specifice, de conducere şi de execuţie, precum şi criteriile de normare în unităţile de asistenţă socială urmează cît de curînd să fie stabilite prin ordin al Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale cu acordul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Finanţelor, măsură care, alături de cele mai sus amintite, cu siguranţă că vor duce la o îmbunătăţire a actului de asistenţă socială în aceste unităţi. S. RADU Anul CVI, nr. 14. De la Curtea Supremă de Justiţie Ieri, 25 iunie a.c., la Curtea Supremă de Justiţie — Secţia Militară a început procesul în recurs al inculpaţilor sibieni din „Procesul celor 7“ — Rotariu Iulian, Petrişor Teodor, Silvestru Nicu, Pădineanu Gheorghe, Popa Vasile, Marin Lucian şi Pinciu Nicolae , traduşi în judecată şi condamnaţi pentru infracţiunea de complicitate la genocid. Preşedintele completului de judecată este d-l colonel de justiţie, Adrian Niţoi. Constatind faptul că unul dintre avocaţii apărători este indisponibil, din motive de boală, respectiv avocatul Jean Gheorghiu, apărătorul lui Petrişor Teodor, instanța a dispus amînarea judecării cauzei pentru data de luni, 30 iulie 1990. (L.J.) Coppa del Mondo Duminică aş fi vrut ca meciul Brazilia—Argentina să nu se încheie niciodată. A fost ceva de vis, o nebunie încîntâtoare, un regal de fotbal, o fiesta cum aşteptam de multă vreme. Ca românul imparţial, mă interesa mai puţin cine va cîştiga dar, după samba din teren, la un moment dat am zis că brazilienii sunt mai buni. Cineva a scris că Brazilia este o ţară frumoasă, dar o ţară a plictiselii. Nu ştia nimic. Plaja, dansul şi jocul cu mingea erau singurele ocupaţii ale pionierilor, emigranţilor şi sclavilor de pe aceste pămînturi virgine. Ce poate fi plicticos în asta? Brazilienii joacă fotbal de parcă ar dansa lambada închid ochii şi uită de ei, uită care-i scopul venirii lor pe gazon. De aceea şi pierd. Fotbalul este pentru ei un drog care-i face să uite totul. Au dominat, au ratat cu nonşalanţă şi... au luat bătaie. Pentru că argentinienii sînt mai realişti şi pentru că-l au pe acest diavol rotofei numit Diego Armando Maradona care n-a făcut nimic trei partide, dar a cîştigat-o pe aceasta cînd trebuia: în min. 80 a trecut ca o nălucă printre adversari şi i-a pus min unii cu banii, alţii cu odihna mea pe tavă lui Saniggia care n-a avut încotro şi a marcat iar dacă vreţi, vă spun şi de ce a făcut chestia asta Maradona, fiindcă s-a enervat pe cei din tribune care l-au fluierat de cîte ori a atins balonul. A vrut să le dea o lecţie şi le-a dat-o. Brazilienii care l-au huiduit n-au mai putut-o face pentru că plingeau... Cristian Ţopescu nu mai contenea cu superlativele la adresa celui de-al doilea meci al zilei: R.F.G. — Olanda. Să recapitulăm: 5 cartonaşe galbene, două roşii, un penalty. Parcă-i cam mult. Mai bine li se dădeau celor 22 de pe teren nişte bite (că tot sunt la modă) şi... care pe care (fără arbitru). Şi aşa însă, victoria nemţilor nu poate fi contestată. Toţi sunt ca nişte roboţi japonezi programaţi să cîştige. Doi dintre ei au şi trăsături mai omeneşti: Pierre Littbarski şi Jürgen Klinsmann care, glndesc, au fantezie, rafinament şi au curajul să recunoască atunci cînd li lasă puterile. N-am văzut nimic deosebit la mult lăudaţii Gullit, Van Basten, Rijkaard, Koemann. Aleargă mult, se dau peste cap şi, ştiind că sînt în atenţia fotoreporterilor şi a camerelor de luat vederi, caută poziţii cît mai artistice. Deci: 2—1 (0—0), golurile fiind înscrise de Klinsmann (min. 52) şi Brehme (min. 85), respectiv Koemann (min. . 87, din XI metri). Olandezii nu păreau teribil de afectaţi de eliminare. Pierd nişte bani, dar cîştigă două săptămîni de odihnă, iar lor asta le lipseşte. n.r.d. 10,00 10,10 ma. 1 foileton „Mosten Guldeni dul 1. instrum Actualii Cîntece 15,30 M telesul Sindical log. 16. 16.45 S lui ir Telesco: Curs d 17,40 17.45 Mondial optimi Transm de la Desene Actuali Teatru pii soc sodul 1 tor. 21 tul Me bal of Transit tă de 23,50 i Bun £ E SIBII „Policele 91 19. Arta: orele £ 19. Tinei bunare orele „Taina buri“, Teremidi, orele MED greșul stelele orele 16,30) Cent muzic orele Ltîlnire tee“, 17) 19 CIS brul 17 J 19 AGÎ pajuri 18, 21 DUI „Corni 10) 1 Con Asti sala Stat loc c trei larmo sibien Maur: Conct pian sol n Beeth nia t Dirije Boian Olga E3 Vre Cerul şi m de n bile ie în eărcă tul 1 mode turile fi cu şi 14 maxi 25 dt Metei