Tribuna, aprilie-iunie 1990 (Anul 106, nr. 84-151)

1990-06-26 / nr. 147

Pag. 2 Ziua Mondială a Muzicii. Concert simfonic — program de divertisment In ţara noastră ca, de alt­fel, în numeroase alte ţări ale lumii, din iniţiativa Mi­nisterului Culturii al Fran­ţei, în ziua de 21 iunie a.c. au avut loc, sub genericul Sărbătoarea muzicii, o serie de manifestări muzicale în aer liber. Cum era de aştep­tat, la Sibiu, oraş cu o viaţă muzicală binecunoscută, a­­ceastă sărbătoare a artei su­netelor a fost marcată aşa cum se cuvine, la realizarea ei o contribuţie de seamă a­­ducîndu-şi, desigur, Filarmo­nica de Stat. In atmosfera încărcată de istorie oferită de curtea in­terioară a Muzeului „Bru­­kenthal“, orchestra simfonică a filarmonicii, sub conduce­rea maestrului Petre Sbârcea avînd-o ca protagonistă pe Daniela Vlădescu, solistă a Operei Române din Bucu­reşti, ne-a oferit un reuşit şi atractiv spectacol muzical conceput din valsuri, porci, arii din opere şi operete, canţonete şi muzică de film. Programul a debutat cu o reuşită selecţie din creaţia celor doi mari Johann Strauss, tatăl şi fiul, uvertu­ra la opereta Liliacul, valsu­rile Dunărea albastră, Tran­dafirii din sud, Vin, cîntec, femei, porcile Annen-Polka, Feuerfest-Polka, Polca pizzi­­catto, lucrări ce au eviden­ţiat creatori din a căror o­­peră radiază optimismul popular, dragostea de viaţă a oamenilor, aplecarea aces­tora spre ceea ce este fru­mos şi bun. Microrecitalul­­Danielei Vlădescu, cu arii şi canţo­nete din creaţiile compozito­rilor Gaetano Donizetti, G. Martini, J. Strauss, G. Ger­shwin a demonstrat, o dată în plus, calităţile artistice de excepţie ale îndrăgitei cîntă­­reţe, frumuseţea glasului său, frazarea corectă şi o impeca­bilă tehnică vocală. Prezenţa ei în concert a constituit, fă­ră îndoială, momentul culmi­nant al serii resimţit ca a­­tare şi de publicul care a a­­clamat-o îndelung. Am mai ascultat, în inter­pretarea orchestrei, Fetiţe vieneze de Karl Ziehrer, frag­mente din muzica lui Nino Rotta pentru filmul Naşul, deconectanta piesă simfoni­că pentru flaut, clarinet şi or­chestră de coarde Aici, acolo, pretutindeni de Kennon­­ McCartney, o reuşită prelu­crare a ariei toreadorului din opera Carmen de G. Bi­zet etc. Programul, astfel conceput şi realizat de maestrul" Pe­tre Sbârcea, a răspuns pre­ferinţelor tuturor iubitorilor muzicii de calitate, oferindu­­le acestora depline satisfac­ţii artistice. Nicolae SCUTEA Foto: Fred M­SS Alcool şi 1. Libertatea este ceva sfînt pe pămînt dar, din pă­cate, puşcăriile au rămas o necesitate obiectivă. Pentru că destui dintre semenii noş­tri nu ştiu să preţuiască fru­museţea vieţii, nu ştiu să-şi trăiască existenţa în cinste şi demnitate. Iar alcoolul, a­­ceastă descoperire diabolică, îl transformă pe om în ani­mal, ducîndu-l la pierzanie. Zilele trecute am cercetat cîteva dosare la Tribunalul Judeţean cu cazuri soluţio­nate în acest an. Fapte gra­ve, incredibile, comise de oameni aflaţi sub influenţa nefastă a băuturii. Vă rela­tăm cîteva lăsind pe fiecare să tragă învăţămintele pe ca­re le crede de cuviinţă. Haţegan Constantin — ca­re în 13 luna aceasta a îm­plinit 38 de ani — era mun­citor la I.M.M.N. Gopşa Mi­că. Ar fi putut trăi mult şi bine împreună cu concubina lui, Matilda A., dacă într-o Zi n-ar fi băut mai mult (împreună!). Apoi, cum se întîmplă, s-au luat la ceartă şi-au ajuns la bătaie. Feme­ia a strigat după ajutor şi-n cameră a intrat fiul ei s-o scape din „ghearele“ agreso­rului. H.G. l-a lovit cu un cuţit în stomac şi numai in­tervenţia promptă a medici­lor l-a salvat. In schimb H.C. va sta 8 ani la Aiud pentru tentativă de omor. Chit-Stinean Dănuţ a ple­cat după ciuperci şi-a ajuns... violenţă tot la Aiud. Intr-o zi nefastă pentru el, după ce a băut cu fratele său, au hotărît să plece după ciuperci. De ce­­şi-o fi luat un cuţit cu el, Dumnezeu ştie. Lingă Ferma pomicolă nr. 6 Cisnădie s-au întilnit cu un grup de lu­crători între care se afla la­­cob Vasile. Ce poliţe aveau să-şi plătească, de unde le venea duşmănia?­­Destul că s-a repezit la el, s-au luat la bătaie şi G.S.D. i-a băgat cuţitul în burtă. Pînă la spi­tal I.V. a murit Criminalul are 28 de ani. Cînd va ieşi din închisoare va avea 44 A rămas fără mamă (aceas­ta s-a stabilit în străinătate), fără tată, un copil minor. Simu Ioan Liviu n-a împlinit încă 24 de ani. Era munci­tor la I.M.M.N. Copşa Mică şi-i plăcea şi lui să tragă la măsea. Beat fiind s-a dus la concubina lui, Ana O., fe­meie divorţată, avînd o feti­ţă de 3 ani. Ca omul beat, avea sămînţă de ceartă. I-a spus fetei să-i zică „tată“ şi copila n-a vrut A luat-o la bătaie după care s-a culcat. După o vreme, mama fetei l-a sculat şi i-a spus că-i este rău copilei, s-o ducă la spital. A luat-o în braţe, dar pînă la spital a murit Diag­nosticul: politraumatism cu ruptură de splină. Verdictul: 19 ani închisoare pentru „ta­tăl" inconștient (VA URMA) N. I. DOBRA TRIBUNA Nu sîntem de la ICSMN­ Sîntem doi cititori ai gazetei „Tribuna Sporturilor“ pe ca­re, plecaţi fiind din Sibiu, n-am putut-o cumpăra nn chiar ziua apariţiei, adică luni, 18 iunie a.c. Fideli ve­chilor obiceiuri, joi, 21 iunie a.c., în jurul orei 15:30, am solicitat această publicaţie la chioşcul abandonat (prin pensionare) de domnul Ion Mosor. Ni s-a răspuns, pe un ton vădit agasat, că există dar că se află undeva sub masă pentru că, dumneaei, vînzătoarea, primise alte pu­blicaţii mai importante („A­­devărul“, „Libertatea“ etc.). Insistînd am fost somaţi scurt: „Dacă sînteţi de la I.G.SAU, scoateţi legitima­ţia!“. O informăm pe planturoa­sa doamnă care a luat In primire chioşcul de la Bu­levard că nu sîntem nici de la I.C.S M.I., nici din... alt partid. Dar vrem ca publi­caţiile sibiene în primul rînd să fie puse la loc de cinste (dacă merită!), înaintea alto­ra de aiurea. Iar dacă stimata doamnă — care transpiră la umbră şi a­­runcă în cititori cu impreca­ţii bolovănoase — doreşte, II mai punem o întrebare la care nu aşteptăm răspuns pentru că îl ştim: în ce zi şi-a făcut cerere să ajungă între cucoanele care se aprovizio­nau la bufetul fostului par­tid de guvernământ D. IONAȘCU I. CUN­EANU îmbunătăţiri în domeniul asigurărilor sociale(1) Noutăţile de care dispune Direcţia pentru Probleme de Muncă şi Ocrotiri Sociale in­teresează un număr mare de cititori, fapt pentru care ne-am adresat directorului a­­cestei instituţii, domnul Nicolae Tatu, care ne-a dat o serie de amănunte. — Ce noutăţi sînt în ce priveşte îmbu­nătăţirea asistenţei sociale? — Prin hotărîrea Guvernului nr. 484/7 mai 1990, începînd cu luna mai alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unităţile de asistenţă socială se stabilesc astfel: cămine de bătrîni şi cămine de pen­sionari: 23 lei/zi; cămine spital pentru adulţi şi copii, precum şi cămine-spital pentru in­valizi: 28 l­ei/zi; cămine atelier pentru defi­cienţi parţial recuperabili şi centre de pri­mire a minorilor:­­ 30 lei/zi; cantine de aju­tor social: 20 lei/zi. De asemenea, a fost pre­văzut ca personalul medico-sanitar din uni­tăţile de asistenţă socială începînd cu data de 1 mai 1990 să fie transferat in interesul serviciului de la Direcţia sanitară judeţeană la alte unităţi de asistenţă socială subordo­nate Direcţiei Muncii şi Ocrotirii Sociale sau Ministerului Muncii, acţiune care se află în curs de rezolvare. In acest context, de subliniat faptul că personalul încadrat la cămine de-spital pentru bolnavi cronici adulţi, căminele pentru deficienţi minori nerecuperabili, căminele atelier şi creşe — director­ medic, personal mediu sani­tar, infirmiere, spălătorese, îngrijitoare — beneficiază de un spor de 20 la sută la salariul tarifar. Nu este lipsit de interes nici faptul că nomenclatorul funcţiilor spe­cifice, de conducere şi de execuţie, precum şi criteriile de normare în unităţile de asis­tenţă socială urmează cît de curînd să fie stabilite prin ordin al Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale cu acordul Ministeru­lui Sănătăţii şi al Ministerului Finanţelor, măsură care, alături de cele mai sus amin­tite, cu siguranţă că vor duce la o îmbună­tăţire a actului de asistenţă socială în aceste unităţi. S. RADU Anul CVI, nr. 14. De la Curtea Supremă de Justiţie Ieri, 25 iunie a.c., la Curtea Supremă de Justiţie — Secţia Mi­litară a început procesul în recurs al inculpaţilor sibieni din „Procesul celor 7“ — Rotariu Iulian, Petrişor Teodor, Silvestru Nicu, Pădineanu Gheorghe, Popa Vasile, Marin Lucian şi Pinciu Nicolae , traduşi în judecată şi condamnaţi pentru infracţiunea de complicitate la genocid. Preşedintele completului de judecată este d-l colonel de justi­ţie, Adrian Niţoi. Constatind faptul că unul dintre avocaţii apărători este indis­ponibil, din motive de boală, respectiv avocatul Jean Gheorghiu, apărătorul lui Pe­trişor Teodor, instanța a dispus am­înarea jude­cării cauzei pentru data de luni, 30 iulie 1990. (L.J.) Coppa del Mondo Duminică aş fi vrut ca me­ciul Brazilia—Argentina să nu se înch­eie niciodată. A fost ceva de vis, o nebunie încîntâtoare, un regal de fot­bal, o fiesta cum aşteptam de multă vreme. Ca românul imparţial, mă interesa mai puţin cine va cîştiga dar, după samba din teren, la un moment dat am zis că brazi­lienii sunt mai buni. Cineva a scris că Brazilia este o ţară frumoasă, dar o ţară a plictiselii. Nu ştia ni­mic. Plaja, dansul şi jocul cu mingea erau singurele o­­cupaţii ale pionierilor, emi­granţilor şi sclavilor de pe aceste pămînturi virgine. Ce poate fi plicticos în asta? Brazilienii joacă fotbal de parcă ar dansa lambada în­chid ochii şi uită de ei, uită care-i scopul venirii lor pe gazon. De aceea şi pierd. Fot­balul este pentru ei un drog care-i face să uite totul. Au dominat, au ratat cu nonşa­lanţă şi... au luat bătaie. Pentru că argentinienii sînt mai realişti şi pentru că-l au pe acest diavol rotofei numit Diego Armando Maradona care n-a făcut nimic trei partide, dar a cîştigat-o pe aceasta cînd trebuia: în min. 80 a trecut ca o nălucă prin­tre adversari şi i-a pus min­­ unii cu banii, alţii cu odihna mea pe tavă lui Saniggia care n-a avut încotro şi a marcat iar dacă vreţi, vă spun şi de ce a făcut chestia asta Maradona, fiindcă s-a enervat pe cei din tribune care l-au fluierat de cîte ori a atins balonul. A vrut să le dea o lecţie şi le-a dat-o. Brazilienii care l-au huiduit n-au mai putut-o face pentru că plingeau... Cristian Ţopescu nu mai contenea cu superlativele la adresa celui de-al doilea meci al zilei: R.F.G. — Olanda. Să recapitulăm: 5 cartonaşe gal­bene, două roşii, un penalty. Parcă-i cam mult. Mai bine li se dădeau celor 22 de pe teren nişte bite (că tot sunt la modă) şi... care pe care (fără arbitru). Şi aşa însă, victoria nemţilor nu poate fi contestată. Toţi sunt ca nişte roboţi japonezi programaţi să cîştige. Doi dintre ei au şi trăsături mai omeneşti: Pier­re Littbarski şi Jürgen Klinsmann care, glndesc, au fantezie, rafinament şi au curajul să recunoască atunci cînd li lasă puterile. N-am văzut nimic deosebit la mult lăudaţii Gullit, Van Basten, Rijkaard, Koemann. Aleargă mult, se dau peste cap şi, ştiind că sînt în atenţia foto­reporterilor şi­ a camerelor de luat vederi, caută poziţii cît mai artistice. Deci: 2—1 (0—0), golurile fiind înscrise de Klinsmann (min. 52) şi Brehme (min. 85), respectiv Koemann (min. . 87, din XI metri). Olandezii nu păreau teribil de afectaţi de elimi­nare. Pierd nişte bani, dar cîştigă două săptămîni de o­­dihnă, iar lor asta le lipseşte. n.r.d. 10,00 10,10 m­a. 1 foileton „Mosten Guldeni dul 1. instrum Actualii Cîntece 15,30 M telesul Sindical log. 16. 16.45 S lui ir Telesco: Curs d 17,40 17.45 Mondial optimi Transm de la Desene Actuali Teatru pii soc sodul 1 tor. 21 tul Me bal­ of Transit tă de 23,50 i Bun £ E SIBII „Police­le 91 19. Arta: orele £ 19. Tinei bunare orele „Taina buri“, Tere­midi,­­ orele MED greșul stelele orele 16,30) Cent muzic orele L­­­tîlnire tee“, 17) 19 CIS­ brul 17 J 19 AGÎ pajuri 18, 21 DUI „Corni 10) 1 Con Asti sala Stat loc c trei larmo sibien Maur: Conct pian sol n Beeth nia t Dirije Boian Olga E3 Vre Cerul şi m de n bile ie în eărcă tul 1 mode turile fi cu şi 14 maxi 25 dt Metei

Next