Tribuna, ianuarie-martie 1993 (Anul 109, nr. 2-852)

1993-01-27 / nr. 803

Tribuna COTIDIAN INDEPENDENT DIN JUDEȚUL SIBIU Anul CIX, nr. 803 Miercuri, 27 ianuarie 1993 4 pagini, 25 lei Muntele a venit, în fine, la Ma­homed! După ce Mahomed în­suşi se îndreptase în mai multe rînduri, cu mîna întinsă, către vîrfurile muntelui. Altfel spus, F.M.I.-ul (adică Fondul Monetar Internaţional) se află de cîteva zile bune, prin reprezentanţii săi, la Bucureşti, încercînd să nego­cieze un nou acord pe baza că­ruia rezervele valutare secătuite ale României să se mai revigo­reze o dată. Pentru cît timp? Şi cu ce preţ? De la aceste între­bări încep deja nedumeririle şi temerile Mahomezilor noştri ca­re parcă ar vrea şi parcă n-ar vrea muntele în ogradă... Discordia porneşte de la o chestie principială: în ce măsură fondurile şi resursele puse la dispoziţie de F.M.I. subordo­nează politica economică a Ro­mâniei instituţiilor financiare in­ternaţionale? Cu alte cuvinte, F M.I ne este partener, sau suveran? O analiză pe conţinut a acor­durilor încheiate în 1991 şi 1992, precum şi a criteriilor asumate prin acestea, demonstrează că, înainte de orice, forul monetar internaţional porneşte de la principiul că finanţarea externă trebuie să sprijine pe termen scurt atenuarea costului social şi, pe termen lung, restructura- EDITORIALUL ZILEI rea economiei în procesul tran­ziţiei. Condiţionările ataşate acordurilor cu instituţiile finan­ciare internaţ­onale care asigură creditele urmăresc garantarea capacităţii ţării de a rambursa aceste credite. Ceea ce, să re­cunoaştem, este departe de a contraveni interesului naţional! Din punct de vedere politic, pro­gramele şi împrumuturile nego­ciate sunt, practic, neutre, ches­tiunea care se pune fiind doar a unui ansamblu de măsuri cu ca­racter economic capabile să asigure creşterea eficienţei prin utilizarea mecanismelor pieţii. Şi atunci, de unde "pericolul" şi de ce atîtea "fiţe"? Opinia noastră este că, înainte de a ne plînge de drame exis­tenţiale şi a ne văicări de teama că "ne vindem ţara", ar trebui să ne punem o întrebare funda­mentală: cum îşi poate spori România rezervele valutare şi capacităţile de plată, altfel decît prin împrumuturi externe? Ar e­­xista un răspuns şi o soluţie, dar dacă totuşi nu le vedem, atunci să stăm în banca noastră şi să ne consolăm cu gîndul că, la urma-urmei, cine plăteşte con­sumaţia, poate comanda şi muzica! TRIBUNA Un model (nerecomandabil) de privatizare (!) Cazul pe care-l analizăm, sun­tem­ convinși, nu este singular.­­Prezentîndu-l unui fost angajat al fostei U.J.C.A.P., ne-a decla­rat că în anii 1990-1991 s-au în­tocmit zeci de dosare cu abuzuri crase sau chiar furturi din patri­moniul fostelor CA. P.-uri dar au fost catalogate de organele abi­litate să le cerceteze (drept... acte revoluţionare!?). De altfel, în Mediaş, locul acţiunii, el este bi­necunoscut pînă la nivelul Con­siliului municipal şi Primăriei, ca­re s-au implicat, în limitele legii, în rezolvarea sa. Dar... Mai bine să se­ aleagă praful! Probabil aşa a gîndit fosta co­misie de lichidare a patrimoniului C.A.P. Mediaş, din moment ce, şi după 3 ani, prin grajdurile (so­lide) ale fermei zootehnice bate vîntul. Cu o mică excepţie, totuşi, într-o jumătate de grajd func­ţionează o... şcoală de şoferi amatori (!?) Cam acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu sectorul "anexe": gaterul, tîmplăria şi fieră­ria sînt în paragină. Doar tăbă­­căria funcţionează, într-un spaţiu restrîns, dar cu multe necazuri şi probleme (asupra cărora vom reveni). Ancheta 'TRIBUNEI’. Putea arăta altfel această fer­mă, aflată la o aruncătură de băţ de cartierul "Vitrometan"? Cu si­guranţă că da, după cum ne re­latează cei care au şi încercat să facă acest lucru. Ioan Cergh­ezan şi Gicu Ger­­chezan, asociaţi ai S.C. "AGRO­­EXIM" Mediaş. “în aprilie 1991 noi am închiriat un grajd aici, la fostul C.A.P., pentru a creşte animale. Cu promisiunea Comisiei de li­chidare, condusă de dl. ing. Bo­­dogae, că după ce vor inventaria tot, vor scoate la licitaţie graj­durile şi vom putea cumpăra. Noi am depus atunci o cerere prin care solicitam închirierea, apoi am revenit cu o a doua cerere, pentru cumpărare. Cererile au fost atunci înregistrate, dar n-am primit nici un răspuns în scris. Insă, cînd se lichidau și ultimele animale, mai rămăseseră 8 ca­pete care nu le-a cumpărat ni­meni, fiind bolnave degradate. Ne-au rugat pe noi să le luăm și pe astea - mai cumpărasem 28 capete - şi că dacă lichidează complet cu animalele, în 15 zile anunţă licitaţie pentru grajduri. (continuare în pag. a 2-a) Nicolae ACHIM Dumitru MANIŢIU Îndemînare­­şi tradiţie în democraţie Nu, nu vă faceţi probleme, nu este vorba de un subiect politic cu toate că ar putea fi mai ales cînd este vorba de evoluţia sau involuţia "creaţiei popu­lare româneşti" şi cauzele acestei fluctuaţii. Cert este că pînă la evenimentele din 1989, din dorinţa de a stiliza creaţia populară, aceasta a luat forme îngrijorătoare. Dansul popular a devenit un fel de balet de ţară, cîntul degenerase într-un nou "folclor", iar creaţia populară era dusă la o extremă care nu avea ce căuta lîngă valoarea adevărată, lîngă tradiţia moştenită din tată în fiu. Iată că acum avem plăcerea să vă prezentăm o carte care demonstrează că mai avem speranţa de a nu uita tradiţia şi autenticul. Facem referiri la noua apariţie, "Îndemînare şi tradiţie", în care sunt reunite motive caracteristice mitului ce au permis poporului român de a nu se desprinde de istorie, graţie şi fertilităţii imaginaţiei sale, a creaţiei ce-i dă valoare entităţii sale. Lucrarea profesoarei Livia Ţichindeleanu reuşeş­te în text şi prin planşe colorate să readucă memo­riei semne de toate felurile, aniconice, preiconice, iconografice şi iconologice, înşirate în delicateţea cusăturilor. (Adrian POPESCU) ’’Războiul” deşeurilor chimice continuă bazin special construit în judeţul Sibiu, cel de la Dealul Dăii, în adresa trimisă de Agenţia pentru supravegherea şi protecţia me­diului Sibiu, sub semnăturile domnilor Teodor Carameţ, di­rector şi Adrian Georgescu, in­spector şef, Primăriei munici­piului Sibiu, se preciza că ..."Pentru evitarea impurificări pînzei de apă freatică şi a solului cu grave consecinţe asupra fac­torilor de mediu şi stării de să­nătate a populaţiei se impun o serie de măsuri care, de altfel, au fost derulate". Printre aceste mă­suri figura şi "Transportarea şi depozitarea apelor infestate la rampa de gunoi a municipiului Sibiu din Dealul Dăii şi descăr­carea conţinutului în bazinul spe­cial amenajat şi impermeabilizat cu argilă, în care se descarcă nămolurile , şlamurile şi substanţele toxice rezultate de la atelierele de acoperiri galvanice“. Tot în adresa amintită se mai preciza faptul că... In conform­itate cu H.G. nr. 792/17.12.1992 privind organizarea şi funcţiona­rea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului - prevede­rile art. 2, al. 3, “organele de pro­tecţie a mediului asigură con­trolul respectării de către persoa­ne juridice şi fizice a reglemen­tărilor din domeniul protecţiei mediului“, iar la cap.lll, al. 3, Ho­­tărîrea preciza, că organele de protecţie a mediului “evaluează (continuare in pag. a 2-a) Dumitru MANITIU Așa după cum v-am informat în numerele anterioare ale ziarului nostru, ca urmare a inundării u­­nei clădiri din cadrul fermei nr.5 a S.C. "Dacia" Apoldu de Sus, o parte din substanțele toxice im­portate din Germania de către firma "Montana" (Dan Alexandru) au fost puternic solubilizate, re­­zultînd o puternică impurificare cu substanţe toxice (MECOZEB- 80, TENOFIAN, PATORAN, RU­­CALIN, OMIDEL, FALIXON şi I.P.-50). Pentru evitarea impuri­­ficării pînzei de apă freatică şi a solului,cu grave consecinţe asu­pra factorilor de mediu şi stării de sănătate a populaţiei, s-au dis­pus o serie de măsuri vizînd, în principal, epuizarea apei din de­pozit şi depozitarea ei în singurul COM­IUNEA CA FUNCŢIE Să răsfoim, în continuare, pu­blicaţiile bucureştene, pentru a spicui alte aprecieri despre con­gresul UDMR, variaţiuni bine nu­anţate pe temele prezentate data trecută. După opinia comentatorului din revista "Expres", de obicei bi­ne documentată, reuniunea de la Braşov "nu a făcut decît să con­sfinţească o pace la care au că­zut mai de mult liderii celor două mari fracţiuni: moderaţii şi radi­calii. Din spirit de conservare, au lăsat impresia că îşi rezolvă pro­blemele în familie". Altă dată, redactorul şef al re­vistei, Ilie Şerbănescu, adept al PAC, a reproşat Convenţiei De­mocratice că a lăsat UDMR să se şteargă pe cizme cu ea. Acum putem citi în această publicaţie că "nici cei mai mari duşmani ai UDMR nu i-ar găsi elemente de polemică", în opinia cronicarului politic al "Curierului Naţional", meritul pen­tru această atitudine ar reveni Convenţiei Democratice, care ar fi trasat ea această linie mo­derată. Conform analizei lui Ion Cris­­toiu din "Evenimentul zilei", la acest rezultat ar fi contribuit mai mulţi factori interni şi externi, între care chiar şi provocările extremiştilor români, cărora le face şi inventarul. Concluzia sa este aceasta:"(...) un pas înapoi în ce priveşte radicalitatea şi un pas înainte în ce priveşte moderaţia". (continuare în pag a 2-a) OBSERVATOR Trei dintr-o lovitură Ilie Grecu Adi Florin (26 ani) a reuşit să comită trei infracţiuni dintr-o singură lovitură. într-o seară a luat maşina tatălui său şi a pornit la plimbare. Cînd se întorcea acasă a lovit un autocar care stătea inofensiv, pe dreapta. I.G.A.F. nu s-a oprit însă decît acasă. A fost înştiinţată poliţia şi băiatul a ajuns în instanţă primind: 7 luni închisoare pentru că a condus deşi nu avea permis;1 an şi 2 luni pentru că era băut, 9 luni fiindcă a plecat de la locul accidentului. Pentru că şi-a recunoscut faptele şi a promis că nu le va mai repeta, pînă la urmă s-a ales doar cu un an și patru luni închisoare, pedeapsă pe care o execută prin muncă. •­­ (E.CANDID) Mi-a şoptit o păsărea... Ne-au scris nişte vecini de-ai lui Agârbiceanu Nicolae, care locuieşte în Guşteriţa, dar ne-au rugat să nu le dăm numele pentru că insul e violent şi se tem de represalii. Aşa că... mi-a şoptit o păsărea că dumnealui are prostul obicei de a parca un ditamai TIR-ul de 20 tone, pe stradă, în faţa casei proprii, zile şi nopţi la rînd (1­ 1, 12, 13, 18 şi 19.1. a.c.) Pe bună dreptate se întreabă oamenii ce program de lucru are A.N. şi cine-i permite să-şi ţină "obiectul muncii" (31-SB-1704) acasă. Şi tot ei îşi răspund: păi, în zilele noastre e ca-n ţara lui Papură- Vodă! Aşa-i. (G.M.) In pag. a n­a tid&Ulon Un strălucit succes •eminenl Orchestrei simfonice sibiene în franţa Chiar dacă un uşor scepticism privitor la "ieşirile" în Europa s-a instalat după plecarea lui Cristian Florea de la conducerea Filar­monicii sibiene, iată că temerile s-au dovedit a fi neîntemeiate. Drept urmare, cu puţin timp în urma Orchestra simfonică sibiană a susţinut mai multe concerte în Franţa, în localităţile Salon, Pro­vence şi Nevers, invitaţia pentru acestea fiind semnată de însuşi primul ministru al Franţei, dom­nul Pierre Beregovoy, primar al oraşului Nevers. Presa de specialitate din loca­lităţile menţionate s-a referit pe larg şi în termeni elogioşi la calita­tea prestaţiei artistice a orchestrei, a sopranei Ramona Eremia de la Opera Română din Cluj-Napoca precum şi la dirijorul Robert Gi­­rolami, directorul artistic al Şcolii Superioare de Muzică din Nevers care s-a aflat de mai multe ori la pupitrul orchestrei simfonice sibiene. Urmarea acestui succes s-a sol­dat cu reînnoirea invitaţiei pentru alte concerte, de asemenea or­chestra sibiană urmînd să mai concerteze în primul trimestru al anului în Italia şi Germania. Ion Onuc NEMES Foto:Andrei BUTA 3­ • Cititorul nostru V. Ninel ne întreabă cine a zis: "Bă, voi n-o să fiţi în stare nici să văruiţi ce-a construit tata!" Nu ştim, dar a avut dreptate. Cu o mică îndreptare, de construit, construiră constructorii, nu tăticul dumnealui. • Comisia Judeţeană de Schi mulţumeşte întreprinderii Electromontaj Sibiu pentru sprijinul material acordat în punerea în funcţiune a instalaţiei de transport pe cablu. Oamenii rămîn oameni... • Adrian Frăţilă (23 ani), Stelian Mărunţelu (28), Ieronim Frăţilă (25), Nicolae Măerean (24) şi Nicolae Rentea (55) alcătuiseră o brigadă ...stahanovistă menită fnu a spori producţia de bere de la Fabrica din Sadu ci pentru a o diminua. Aşa că noaptea se strecurau în incintă, ba peste gard, ba prin gard, ba pe sub gard şi se aprovizionau. N-au apucat să fure decît în valoare de vreo 16.000 lei. (Un mizilic faţă de cît se fură, zilnic, în­ ţara asta, în amiaza mare). Băutura de furat nu face bine la ficat! • “în ţara noastră caracterul e un lux. Trebuie o avere mare." Nu vă spun cinne­ a zis-o, dar e bine să reflectăm cu toţii şi în special cei fără avere. • Domnii de la Salubritate nu se bucură de simpatie din partea locuitorilor blocurilor 53,55,57, de pe str. Rahovei. Motivul: din luna octombrie 1992 gunoaiele nu mai sunt ridicate ritmic." Ne întrebăm: pe ce bază ne taxează cei de la Salubritate - zice doamna Maria Bruja. Am ajuns iarăși ca unii să ia bani frumoși prin nemuncă? Noi considerăm că ni se fură aceşti bani". Aveţi dreptate, pe lîngă cei care ne buzunăresc punîndu-ne şişul la carotidă, mai sînt şi alţii, în costume şi cu genţi diplomat. Eu, unul, îi prefer pe primii! • Se pare că fostul sediu al fostului Comitet Judeţean de Partid continuă să clocească politicieni, deși clădirea a revenit adevăratului proprietar. DDT-ul a devenit un fel de spray Rexona pentru paraziţii de tot felul. • Cioban la oile lui Pavel B. din Tilişca, Ion Cazacu (30 anii) s-a supărat pe stăpîn și, ca pedeapsă, în lipsa acestuia, a intrat în casă și i-a furat bunuri şi bani, circa 300.000 lei. A fost prins, alegîndu-se cu­2 ani şi 6 luni închisoare. • Conform celor scrise în Monitorul Oficial, cheltuielile pentru amenajarea punctului vamal de la aeroportul sibian vor fi su­portate de Prefectura judeţului. Care dă mai mult? • Vorba săptămînii: “Ochii văd, inima cere, dar e rău cînd n-ai putere". • Lungu Adrian (20 ani) s-a amorezat de... bicicleta lui C.T. l-a luat-o, i-a "coafat-o“, ca să n-o mai cunoască, și a pus-o în circulație. Numai că la biciclete proprietarii sînt mai vigilenți decît la propriile neveste, L.A. n-a primit decît un an închisoare pe care o execută prin muncă. «Tot mai multe maşini zac abandonate pe străzile Sibiului. în Bucureşti s-a inventat o "frînă" la roată şi o amendă. Poliţiştii noştri sînt mai blegi decît cei de pe malul Dîmboviţei­? • Pasajele subterane de la Bulevard şi Con­tinental sunt în beznă, iar vitrinele publicitare sunt zob. Regele Mihai! • Pe fotografii de toate categoriile îi invit să pozeze fostul teatru, fostul club Independenţa, fosta sală Thalia pentru că în scurt timp se va prăbuşi de bună voie şi nesilită de nimeni. Clădirile trec, fotografiile rămîn! • Stoica Dumitru (30 ani) a tras la măsea și, făcînd pe viteazul, a pornit la drum cu mașina. Pe str. Semaforului a lovit un... partener de trafic, pe care l-a proiectat într-altul. La leii de-acum, dacă ai mărci, trei mașini de reparat sînt floare la ureche. Dacă n-ai ... • Doamna care și-a pierdut o mănușă în cv. Strand o poate recupera telefonînd la 41.56.18. C.N.PICA Biblioteca ASTRA nu va fi evacuată­ în Monitorul Oficial al Româ­niei, din 29 decembrie 1992, care are drept obiect organizarea Mi­nisterului Culturii, a trecut Muze­ul Civilizaţiei Populare Tradiţio­nale ASTRA Sibiu cu următoa­rele sedii: Piaţa Mică nr. 11, Dum­brava Sibiului şi "inclusiv clădirea din strada Gh. Bariţiu str. 5", adică imobilul ocupat de Biblioteca ju­deţeană ASTRA. Vestea şi temerea că cea mai veche bibliotecă publică din ţară cu activitate neîntreruptă va fi e­­vacuată s-a împrăştiat repede în tot oraşul, neliniştea şi agitaţia­­personalului bibliotecii şi al di­rectorului acesteia, prof. Ioan Mariş, fiind justificate. La solicitarea noastră, domnul Romeo Trifu, preşedintele Con­siliului judeţean, a avut o întîlnire cu domnii Corneliu Bucur, direc­torul Muzeului Civilizaţiei Popu­lare ASTRA, Ioan Mariş, direc­torul Bibliotecii ASTRA şi Aure­lian Dinulescu, consilier la Ins­pectoratul judeţean pentru cul­tură. Fără să intrăm în detaliile analizei, redăm succint conclu­zia domnului Romeo Trifu: "Menţiunea din Monitorul Ofi­cial nu presupune nici fuziunea, nici anexarea şi nici trecerea Bi­bliotecii ASTRA în subordinea Muzeului Civilizaţiei Populare. Aşadar, Bibliote­ca ASTRA nu este ameninţată în nici un fel. Tot­odată, precizăm că agreem şi noi ideea construirii, în viitor, a unui sediu modern pentru biblioteca judeţeană care să asigure o funcţionalitate ideală acestei in­stituţii. In acest sens, vom înche­ia un protocol cu Ministerul Cul­turii care să aibă drept obiect fie construirea unui sediu nou, fie restaurarea şi amenajarea unei clădiri în acest scop. Perspectiva acestui eveniment nu e apropi­ată. Pînă atunci, însă, de biblio­tecă nu se va atinge nimeni!“ Ion Onuc NEMEȘ

Next