Universul, octombrie 1892 (Anul 10, nr. 230-256)

1892-10-11 / nr. 239

i HannaHL. IMPORTANT­ „UNIVERSUL” POLITIC deschide un nou abonament cu IUBI nTU-HUB cu începere de la 16 Octombro Pentru 3 luni. In Capitala, lei 6.—In județe, lei 8.10 1 frumos ac de cravată și o broșa pen­tru damă, ultima noutate, 2 volume din romanele noastre. In locul broșei se poate da un ac de per, imitația diamantului. IPIT“ Pentru © luni In capitalii,Ici 11 .~>0.—­In­ județe Ici li). ln 1 ac de cravată, o broșa și un ac de păr pentru damă și 4 volume din roma­­nele noastre. -------------------­Pentru 1 an In capitală, iei ^iJiT—In județe, Ici 30.10 Toate premiile ce se acordă la abonații pentru­­ 3 luni, plus o pereche de cercei, i­­m­itația diamantului, într'o frumoasă cutie și ia locul de 4 volume, se acordă 8 vo­lume. Toți nouăi abonați,cari vor plăti, peste costul abo­namentului, lei­­ în capi­tală, și lei 7.50 în pro­vincis, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor Banii se vor trimite direct prin mandat poștal la administr. zia­rului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 (casa proprie), București. Cine nu va lua premiul până în­­tro lună de la data de când începe abo­n­a­men­tul, perde dreptul la acel premiu CALENDAR PE 1892 ORTODOX Sâmbătă, 10 Octombre. — Eulamp. și Eulampia. CATODIC Sâmbătă, 22 Octom­bre. — Cordula. Soarele resare la 6.25. Apune la 5.04. Din Au­stro-Ungaria [Corespondența part. a ziarului „ Universul“] Viena, 7 Octombre. Cholera la Budapesta Ziarele budapestane și vieneze sunt foarte alarmate din cauza relei organiza­­țiuni a consiliului sanitar din Budapesta, pentru combaterea epidemiei și din cauza neglijenței poliției in diferite măsuri sa­nitare care trebue negreșit să fie luate. Consiliul sanitar dă măsuri, dar agenții lui nu se îngrijesc ca ele să fie practi­cate. Poliția arestează și înfundă prin ares­turile ei și b­olericî și oameni sănătoși— can­d se întâmplă vre-un caz de încăerare in­tr­e ea și locuitorii, cari au voesc să fie desinfectați. Din pricina asta oamenii să­nătoși se îmbolnăvesc la poliție, fiind­că" sunt în contact cu b­olericii, iar aceștia mor grabnic fiind­că n'au fost transportați la barace, ca să li se dea necesarele aju­toare medicale. ‘ . (­e aceasta atât consiliul sanitar cât și poliția au de aface cu o mulțime de pungași și escroci. tei dântâiii se dau­ de agenți ai consi­­liului sanitar și pi­ngățesc familiile, zi­­când ca vor interveni ca să nu fie­ stră- mutați din locuința lor — în cazul când vre­un membru al familiei s'a îmbolnăvit de cil­deră. Cei de-al doilea mănâncă ,și beau pun restaurante și cafenele, fără să plătească prefăcându-se apucat subit de h­­oleră. As­t­fel ca sunt unele ceasuri din zi, când atât poliția sanitară cât și cea mi­­litară­ aă de atace numai cu „bolnavii în* chipui­ i , cari dau materie bogată cronic­celor hazlii și fac să rîză de multe ori pe cei mai flegmatici oameni. Cum te desinfectează pungașii If­ t­­itua din zilele trecute sosesc la gara din Budapesta un proprietar­ bogat din Becskerek, cu numele Koloman Her­gedü­s. Cum sosește in gară i se prezintă un domn și o doamnă cu crucea roșie cu­sută pe­­ im­er și 1 întreabă respectuos ; — „D-ta ești desinfectat ?“ — „Nu !“­­ — „Atunci te rugăm să vii cu noi, să ți sa desinfecteze bagajele și hainele., știi d-ta...­e­ h­oleră. Proprietarul care mi fusese de mult în Budapesta se­ sui repede cu „d-nii membrii ai consiliului sanitar“ și porniră la un hotel. Scoborându-se acolo și luând o odaie îl făcură să se descrace de toate hainele. Femeia i­­e luă împreună cu­ geamantanele și pe toate­le duse într’o cameră vecină. Peste un sfert de ceas se întoarse și zise proprietarului: — „"floare sunt desinfectate, poftim în odaia vecină și te îmbracă“. Proprietarul se duce, dar nu trece la minute și se întoarce furios. Ce se întâmplase? Acei care îl desinfectaseră erau douî pungași șireți, care îi sfeterisiră punga I cu bani, care conținea 5000 de fiorini, pre­cum și obiectele de valoare din geaman­tane. Ei au dispărut imediat ce proprie­tarul trecuse în odaie ca să se îmbrace. Se înțelege că a fost „desinfectat“ de pungași mai dibaci decât poliția sanitară. Poliția însă nu a putut pune mâna până acum pe „cei doi membrii ai consiliului sanitar al pungașilor“. Un asasin sălbatic Două femei din Viena cu numele Bar­bara Luka, în vârstă de 26 ani, și Her­mina Waidman, în vârstă de 24 de ani, făcuseră de curând cunoștința unui omb ploiat de la căile ferate—cel puțin așa zicea el —cu numele CJrmezi. întruna din zilele trecute, urmezi le in­vită pe amândouă să facă cu el o escur­­siune la Salzburg. Femeile, care erau prietene bune și nici nu aveaut de lucru, căci era sărbătoare, se învoiră. Ajungând acolo, tus­treî porniră pe munții lui de pădure se puseră să mănânce și să bea. Nu trec 5 minute după termi­narea mesii și Urmezi scoate repede un revolver și trage două focuri asupra fe­meilor. Văzându-le, căzute odată jos la pământ, luă un cuțit și începu să le străpungă în piept, în pântece și în cap. In urma lo­viturilor și a pierderii de sânge, femeile leșinaseră. Crezând că sunt moarte, asasinul le luă inelele și b&uii câți aveau și dispăru. După un ceas victimele se deșteptară, începură să strige și cum de obiceiu um­­blă mulți oameni prin ținutul acela un turist le auzi și venind la ele le afli­ scăldate în sânge. Femeile au fost transportate în Salzburg unde au­ istorisit cele spuse mai sus. 41 doua zi ele au murit la sertab I București, 10 Octombre. Furtună intr’un pahar de apă Toată presa noastră se ocupă de un conflict diplomatic, cu oare­care aparență de seriozitate, între statul român­­ și prie­tenul de până acum, Grecia. Se știe pricina diferendului . O chestie de moștenire. Guvernul elin revendică o moștenire — destul de considerabilă —­ a hă Vanghelo Zappa, care și-a testat averea Greciei; guvernul român a fost poftit ca să puie pe statul moștenitor în posesia averii. Ministrul de externe a răspuns la a­­ceastă invitație prin un „nou possumus“, din cauză că’ un stat strein nu poate să aibă proprietăți imobiliare­ într’un alt stat și că succesiunea Zappa se compune din moșii, apoi că, fiind moștenitori par­ticulari, care atacă testamentul, nu poate să le ridice protecția legilor, adică drep­tul lor de a-și revendica drepturile în fața tribunalelor.* î*î în­ Guvernul eîiu a stăruit cererea sa, arătând oare­cum neîncredere în tribunalele române, iar ministrul nostru de externe a răspuns că autoritățile noastre judecăto­rești ai­ dat în­tot­deauna dovadă de cea mai mare imparțialitate, — și aceasta, de­sigur, cu drept cuvânt. De aci, o serie de note acrii din par­tea guvernului grecesc și in fine plecarea grabnică a ministrului elin și al consulilor grecești din România. Aceasta e toată afacerea. Pentru câte­va milioane, Grecia a pre­tins guvernului român să încalce asupra celor mai elementare drepturi ale drep­tului public și acesta a refuzat, adică și-a făcut datoria. Grecia retrăgându-și agenții a lăsat pe Rusia ca să-i proteagă interesele... O fi o amenințare aceasta, având în ve­dere puterea cea mare a Rusiei și veci­nătatea ei imediată ? — Nu știm, dar nu credem ca imperiul rusesc să-și fi luat această sarcină­ ca un agent comercial, pentru câte­va milioane. — De sigur că un simplu act de curtenia i-a dictat pur­tarea, cum iarăși un simplu act de cur­te­nie ,a îndemnat pe guvernul italian să primească apărarea intereselor române în Grecia, după plecarea agenților noștri de acolo. * * * Chestia e simplă și stă așa . Guvernul român având dreptul cu el, va persista în atitudinea sa și, prin urmare, la urmă, tot tribunalele vor judeca asupra moște­nirii. Guvernul elin, cu ostilitățile acestea, va cheltui mai mult și va pierde moral­­în vite și materilmin­te peste cele câte­va milioane revendicate. E o furtună într-un pahar de apă, —■ căci nimeni nu va putea obliga pe guvernul unei țări să încalce autoritatea și inde­pendența justiției. Prin o sentință, Grecia poate câștiga, — alt­fel, nu. Guvernul român s’a purtat corect și demn, n’a recurs la violențe de vorbe și succesul va fi al seu. * * E istoria regelui Prusiei Cu un morar, supusul lui. Voia să-l „cumpere“ o moară, ca să-și mărească palatuld­e­. Morarul refuza să vîndă, cu orî­ ce preț. Atunci, regele îl amenință zicându i : — Dar, sunt rege, dacă ți-l iau făr’de mia ta ? — Așa, maiestate, respinse bietul morar. Dar, vezi că sunt judecători la Berlin! Și era un simplu morar față cu regele, ar nu România față cu Grecia !... Se va vedea că sunt judecători la Bu­­mbești.

Next