Universul, iulie 1895 (Anul 13, nr. 153-178)
1895-07-01 / nr. 153
.v..ai sHi K’i................................1 5 Bapi in Caipitul...—10 Hani în județe tea, ij? if. .>»■. Desinfectantul „NAVA“ — Aprobat de consiliile sanitare superioare al României și Italiei. _ —■_ Premiat in anii 1892—93 cu medalie de aur și diplome de onoare și de excelență la expozițiile internaționale de igienă, științifice și industriale din orașele Paris, Londra, Bruxelles, Anvers, Saint Cilié Bruxelles, Geneva, Marsilia și Tunis. (Diplomele originale sunt la dispoziția publicului la administrația ziarului UNIVERSUL). — Analizat de d. doctor chimist Bernard și recunoscut de d-sa ca compus din elementele cele mai eficace pentru a desinfecta. — Desinfectantul Nava este cel mai puternic cel mai economic desinfectant cunoscut până azi pentru a desinfecta apartamentele, privățile, vagoanele, rufăriile, etc. etc. — Cu Desinfectantul Nava se poate desinfecta trupul pe calea băilor, gura și dinții și se pot omorî orî-ce insecte, ca omizi, păduchi, purici, ploșnițe, etc. — Desinfectantul Nava este de 20 ori mai puternic și mai economic decât accrdul fenic și orî ce alt desinfectant. — Desinfectantul Nava disolvat în apă în proporție de unu la mie face să dispară orice miros de putregaiu, pe când accidul fenic disolvat în proporție de unu la sută nu produce nici un efect. ELI Fiecare familie care va fi aprovizionată cu Desinfectantul Nava, va fi păzită de holeră. Prețul. Sticla lei 1.10. Depozitul principal la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 1 1, și la drogheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No. 2 București. Scoalele secrete dejiminist Mărfintească Se vindecă după cele mai nouă metode, radical și fără durere și Împedicare, după experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești N«. TI1@SS — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. Doctor B. MARCULESCU «SS REÎNTORS DIN STREIN-TATE KLB S’a stabilit in CALEA MOȘILOR No. 92 (Lângă Hotel de Londra) Don.s-u.stațiia.n.i de la 1—3847 _____ (30) Doctor OCHSENBERG — MEDIC OMSBURG DENTIST — Calea Victoriei No. 73 și Strada Modei No. 1 Dr. JACQUES POPPER — DENTIST — 28, Calea Victoriei (Pasagiul Vilacros) vis-a-vis de prefectura poliției Capitalei Consultatiuni de la 9—12 a. m. si de la 2—6 p. m. 1028 CASA DE SĂNĂTATE 31, Str. Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTÉRNE ȘI SYPHILITICE In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai un leu 1049 (30) DE ARENDAT De la Sf. Gheorghe 1896 moșia Mărăcineni și Vălculeasa din districtul Buzău, (la bariera orașului). Pentru informațiune a se adresa în București la d. Andrei Popovici, strada Smârdan No. 53, sau la d. Gheorghe Boambă, strada Domniței No. 3. 1040 MI IEFTIN ȘI MAI BUN CA UN OM PENTRU FACEREA VIȘINATEI ȘI A ORICE LICHIORURI DE FRUCTE Rom englezesc............................Lei 1.50 Rom jamaica fină. .... » 2.40 Rom vanilie și ananas . . . » 3.20 Spirt rafinat 96 și jum. grade. » 1.80 Spirt destilat ...... » 1.60 Spirt de vin..............................» 2.— Asemenea toate articolele de cofetărie și dulcețuri cu prețurile cele mai modeste de eftine. Rog încercați și veți fi pe deplin satisfăcuți și cu convingere. Cofetăria T. D. CREȚULESCU Strada Carol I, No. îl „LA INGER“ 1046 _____________________________(12) Moșia Poenari Hali, din districtul Prahova, «»plasa Crivina, este de arendat de la 23 Aprilie 1896. A autorii se vor adresa strada Brezoianu No. 18, de la ora 2—4 p. m. Gheorghe Andreescu 863 (30) Publicație Arsenalul de construcție al armatei având necesitate de pământ pentru umplerea unei văi se face cunoscut constructorilor de clădiri, proprietarilor și căruțașilor care au pământ și moloz reultat din săpături că îl pot depune la arsenal. TQ01 (3) CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Vineri, 30 Iunie.—Sinodul a 12 apostoli. Catolic Vineri, 12 Iulie.—Ioan Gualb. Ref. soarelui 4.28 ; ap. soarelui 7.42. București, 30 Iunie. Focul din Balcani Sunt aproape două săptămâni de când telegraful ne aduce fel de fel de știri despre o mișcare revoluționară în Macedonia, aproape de fruntaria bulgaro-turcă. " Până acum în urmă, știrile erau contradictorii și nu putea să -și dea nimeni seamă despre ceea ce se petrece. Dezmințirile venite de la Constantinopol, dezmințiri neapărat interesate, încurcați și mai mult lucrurile. Acum, suntem luminați și putem judeca situațiunea. O depeșă primită Miercuri seara ne-a comunicat că trei din puterile mari ale Europei au intervenit la Sofia, sfătuind pe guvernul bulgar să se abție de la orice agitație în Macedonia. Vrea să zică, la fruntaria turco-bulgară s’a ivit cu adevărat o mișcare revoluționară , căci altfel nu ne putem explica demersul puterilor. * 9 In orice vreme, o mișcare în peninsula Balcanică e îngrijitoare și amenințătoare pentru pacea Europei, pentru că ea poate redeschide arzatoarea «chestiune orientală». Cu atât mai mult trebue să ne îngrijească mișcarea din Macedonia acum când împrejurările sunt grave. In adevăr, trebue să ne aducem aminte de neorânduelile din Armenia și de încordarea ce a resultat, din ele, între Turcia și puterile europene; mai trebue să ne gândim că o deputațiune bulgară, condusă de mitropolitul Clement, se afla la Petersburg pentru a încerca o apropiere între Bulgaria și Rusia. Aceste împrejurări ne fac să dăm o deosebită importanță mișcărilor de la fruntaria bulgaroturcă și să bănuim că ele ar putea fi scânteia unui incendiu oriental. Deja o depeșă din Atena ne vestește că în insula Creta se constată o vie mișcare , și cine știe dacă o altă depeșă nu ne va încunoștiința mâine că au început frecări și la fruntaria turco-muntenegreană. * Nu e vorbă, sezonul e prea înaintat pentru ca să ne temem de isbucnirea, încă în anul acesta, a unui resboi și în toată regula. Dar e foarte cu putință ca fierberea să crească în Balcani, să se întindă în restul anului curent și apoi, la primăvară, să ne pomenim cu un resboiu în care desigur ar fi târâte și unele din puterile europene. Dacă judecăm după semnele ce se ved, lucrurile ar fi deja pregătite în Balcani pentru o asemenea eventualitate. Singurul punct îndoelnic, e dacă conflictul se va rezolva, ca și altă dată, numai pe spinarea Turciei, sau dacă el se va întinde și între câteva din marile puteri europene, întâia ipoteză pare mai probabilă : tot turcul va plăti, după cât se vede. 99 Oricum, foc tot are să fie în Balcani și imperiul otoman va mai pierde ceva din posesiunile sale europene ; și aceasta interesează foarte mult pe statul nostru. O schimbare a stării de lucruri actuale din peninsula balcanică ne interesează mai intâiü prin faptul că se strică echilibrul de până acum ; orice mărire a vre-unuia din statele de peste Dunăre trebue să aibă înrîurire asupra pozițiunii statului nostru. Al douilea, nu trebue să pierdem din vedere că o schimbare a statului-quo trebue să se facă, înainte de toate, în Macedonia, unde din cauza elementului românesc care formează grosul popolației, suntem direct interesați. O schimbare în pozițiunea Macedoniei nu poate și nu trebue să se facă fără ca și România să -și spue cuvântul. Aceasta o înțelege oricine își dă seamă de mersul lucrurilor și dovada o avem în știrea pe care ne-au dat-o ziarele oficioase în ultimul lor numer, după care guvernul nostru ar fi și intervenit la Sofia în chestiunea tulburărilor din Macedonia. Chestiunea e foarte gingașă, foarte complicată și, până acum lipsesc încă multe din elementele necesare pentru a o judeca. De aceea nici nu ne întindem mai mult asupra ei. Ne-am crezut insă datori să atragem atențiunea numeroșilor noștri cititori asupra celor ce se urzesc în Balcani și să ’i prevenim de ceea ce se poate întâmpla. ..........Și Phaleron-ul, unde se află băile de mare ale orașului, e împodobit cu numeroase vile superbe. Phaleron-ul și Kephissia sunt singurile localități din gurul Atenei, cari oferă în timpul verii, atenienilor, distracții, petreceri și recreații. ’ In Phaleron vizitatorii au priveliștea mărei întinse și albastre, au concerte, teatre și artificiile atât de plăcute Grecilor, iar în Kephissia vizitatorii își recapătă sănătatea prin aerul bun și prin apele minunate de acolo. Locuitorii merg foarte arareori la Tatoi, unde petrece în timpul verei familia regală. Banditismul în Grecia Opinia publică se ocupă mult cu prinderea unei bande mari de tâlhari a cărei căpetenie erau frații Tekuras. Deunăzi a fost prinsă o a doua bandă, urmărită de multă vreme de către soldați și care băgase spaimă în locuitori. Regele nepătrunselor puduri de la Gura, cel mai iscusit și mai primejdios dintre toți bandiții, Tuly și două tovarăși al lui : Tempelis și Tasty au fost prinși de soldați și împușcați. Ziarele publică amănunte asupra prinderei lor, portretele bandiților, întîmplări din viața lor, anectode din copilăria lor, etc. Trădătorul bandiților Din punctul de vedere psihologic, e foarte interesant trădătorul bandiților și anume măcelarul Galamatos. El e fiul unui bandit și se spune că multă vreme a avut cariera de bandit. Lăcomia la premiul pus pe capul tâlharilor precum și dorința ca să-și spele trecutul lui pătat, printr-un serviciu adus țerei, a ademenit prin fel de fel de vorbe pe bandiți, i-a adunat pe toți la un loc și i-a dat pe mâinele soldaților cari se ascunseseră prin împrejurimi. Imediat după ce bandiții au fost unii împușcați alții legați, trădătorul a primit premiul de 3000 de fr. Calamatos, imediat după primirea banilor, a luat-o la fugă din Atena, nimeni nu știe încotro, căci rudele bandiților se hotorîseră săi omoare. Răzbunarea la Greci Cât de mult țin Grecii la înfiorătoarea lege a răzbunării, am aflat-o între altele și din gura unui chelner grec de la un oțel. — De ce am părăsit Creta ? l’am întrebat el, după ce el îmi spusese că e de acolo. — Fiindcă am omorît un turc—îmi răspunse, liniștit chelnerul. — De ce l’am omorît? l’am întrebat uimit. — El a asasinat pe tatăl meu! — Cu ce ocazie ? — Cu ocazia unei revolte. I-am tăiat gâtul Cu un cuțit lung și ascuțit. După o scurtă pauză chelnerul aftă și zise: — Trebuia să’mi resbun. Altfel m’ar fi blestemat tatăl meu din cealaltă lume. Drame familiare Grecii — cum sunt niște oameni foarte sanguini, pun repede mâna pe cuțit. Insultele onoarei familiare dau naștere la tragedii sângeroase. Nu de mult o casă situată pe o stradă întunecoasă din Atena veche a fost teatrul unei drame îngrozitoare. Un frate a omorît o soră și pe un unchiu tânăr al lui. Aceștia doar din urmă se iubiau nespus de mult și întrețineau chiar relații intime amoroase. Cum la Greci, căsătoria rudelor e aproape imposibilă, fratele aflând despre aceasta i-a omorît pe amândoi, cu gândul că astfel râsbună oncartea familiară pângărită. j Lângă Patros s’au găsit cadavrele a două tineri; . un ver și o verișoară. Ei se iubiau, dar știind, bine că n’au să se poată căsători, s’au sinucis împușcându-se. Ei s’au refugiat între niște stânci și acolo s’au omorît. Cadavrele au stat 4 săptămâni în locul acela și abia deunăzi au fost găsite. Jocurile Olimpice In primăvara anului 1896 vor avea loc în Grecia jocuri mari olimpice. Aceste jocuri se vor da sub conducerea prințului moștenitor. Pentru aranjarea acestor jocuri cari vor fi splendide s’au trimis planuri din toate părțile lumei. In țară și în străinătate s’au instituit comitete pentru adunarea de bani. Un grec din Alexandria a dat 500.000 de fr. ca să se refacă marele Stadion. Levant. DIN GRECIA Corespondența particulară a ziarului ,, Universul“ Atena, 25 Iunie. Vara în Atena 0 arșiță cum rar s’a mai văzut chinuește pe locuitorii Aticei. Stânca Uriașa a lui Lykabettos, lângă care se afla în anticitate templul lui Jupiter, se înalță mucegăită și arsă în verduhul aprins de razele soarelui și parcurile așa de frumos înverzite în timpul primăverii sunt acoperite cu un strat gros de praf. Numai minunații leandri cu florile lor mirositoare, roșii și purpurii, dau împregiurimilor frumusețe și viață. Clima Aticei n’a fost niciodată o veșnică primăvară. După o iarnă aspră cu ploi și furtuni urmează o vară lungă și călduroasă, a cărei arșiță nu o potolește decât arareori câte o ploaie, precum și vântul care vine dinspre mare. Cu toate împregiurările acestea climatice, grecii vechi s’au obicinuit foarte târziu cu viața la țară, cum se obicînuiseră romanii. Vilele Colonia vilelor grecești din vremea de azi se află într’o comună încongiurată cu munți, numită Kephissia, depărtată cam de un ceas ele Atena. CRONICA O aventură Nae Câmpeanu își serba ziua onomastică. El dăduse o masă mare la care invitase o mulțime de prieteni și de rude. Frumoasa lui nevastă, o blondă în etate cam de vreo 32 de ani, și-a dat toate silințele ca baschetul să reușească pe deplin. Pe când invitații erau mai cu chef și se întreceau care de care să închine în sănătatea lui Nae și a soției lui? ușa se deschide și, servitoarea intră repede și spune stăpânei sale la ureche: — Coniță, afară așteaptă un domn și vrea să'ți spue ceva. E o chestie gravă, atât mi-s zis. Te roagă să vii negreșit. D-na Elisa Câmpeanu se gândi o clipă. Era uimită de vizita aceasta curioasă. In sfârșit se hotărî și ieși afară. La ușa antreului aștepta un domn bine îmbrăcat. — Ce poftiți ? întrebă frumoasa femee uitându-se țintă la omul necunoscut. Acesta tuși odată apoi zise cu o voce gravă . — Scuză-me, doamnă, dar sunt © lii să-ți aduc o știre tristă. Eu sunt comisar de poliție. Bărbatul d-tale venind cu trăsura spre casă a fost fost lovit de un atac de apoplexie și a murit. Cadavrul lui a fost transportat la mergă. Comisarul tăcu și părea că îl mită grozav de tânăra femee.