Universul, aprilie 1897 (Anul 15, nr. 77-99)

1897-04-25 / nr. 95

Universul No. 95. Știri Militare D-iiî coloneii Cialâc și Florescu, nouii co­mandanți ai regimentelor­­ 3 și 5 roșiori, au so­sit în Capitală pentru a lua parte la încercările ce inspectoratul cavaleriei voiește a face în cur­sul acestei Efipto mânî, asupra unor modificări ce a introdus în școalele de escadron și de regi­ment. ♦ Pe ziua de 10 Marți, d-nii căpitani Mano­­lescu și Hepites din artilerie vor fi avansați la gradul de maior. ♦ D-nii coloneii Mareș și Zotu de la statul­­major general al armatei au fost mutați, cel din­­tăiu comandant al regimentului 2 artilerie și cel de al 2-lea șef al geniului cetățen București. D. colonel Perticari de la regimentul 2 arti­lerie, ca comandant al arsenalului armatei. D. colonel Stroescu de la arsenalul armatei, ca comandant al regimentului 4 artilerie, in lo­cul rămas vacant prin retragerea d-lui colonel M. Algiu. ♦ D. general Vartiadi, noul comandant al re­giunei întărite Focșani-Nămoloasa-Galați, a fost numit membru în comisiunea de apărare a ță­­rei, în locul decedatului general Cruțescu. ♦ D. maior Constantin Tănăsescu, din arma geniului, va fi înaintat, pe ziua de 24 Aprilie, la gradul de locot.-colonel la serviciul de geniu al corpului II de armată. Alaltă­ ori ne-a sosit trista veste că bătrâ­nul Ioan Ghica, fost prim-ministru, fost prinț de Samos, fost ministru la Londra, fost președinte al Academiei române, scrii­torul distins, patriotul cel mai înfocat, cel mai devotat pentru binele și prosperarea României,—a încetat din viață la moșia sa Ghergani, aproape de Capitală. Ioan Ghica se născuse în București în 1817. In evenimentele din 1848—1852 dîn­­sul a jucat un rol însemnat dimpreună cu Goleștii, generalul Tell, Brătieni­, Bălcescu, Rosetti, Heliad Rădulescu și alții. Ca di­plomat de talent, a stat în relații cu Ca­­vour, Thiers, Mazzini, lord Palmerston și alții. Mai cu seamă cu acest din urmă a fost foarte bun prieten, ceea ce l-a ajutat să aducă servicii mari teren. La anul 1850 a fost exilat în Asia, apoi Sultanul l-a ertat și l’a numit prinț domni­tor al insulei autonome, Samos, despre care s’a vorbit mult în evenimentele pre­zente. Intorcându-se în țară a fost de ma­i multe ori ministru, iar în 1870 a fost prim-mi­nistru. In 1882, când unele Puteri au început să agite chestiunea Dunărei, cu scop de a ne lua această arteră a comerciului nostru, Ion Ghica a fost numit ministru la Londra, unde, prin relațiile sale, a adus din nou mari ser­vicii în această chestiune. In 1891, Ion Ghica, simțindu-se slab, s’a retras din cariera diplomatică și s’a stabilit la Gherganî. In literatură, Ion Ghica s’a distins prin vestitele sale scrisori către Vasile Alexan­dri și în care vorbia despre viața și faptele românilor din perioda de redeșteptare. IO­AN GHICA ȘTIU! JTONICÎAME v­iudecarea afacerea furtului de la ministe­rul de finance, care trebuia să înceapă Marți, înaintea tribunalului de Ilfov, secția I, a fost amânată pe ziua de 6 Main viitor, din cauza neprezentării unor martori citați. SEMI greco-turc — Prin fir telegrafic — Situația la Volta și Velestino Atena, 21 Aprilie. Escadra grecească și trei corăbii de răz­boi și streine, au sosit la Volo. Din această cauză orașul este liniștit. Turcii sunt la câți­va k­ilometri de Veles­­tinos, foarte aproape de trupele grecești. Circulă știrea cum că s-ar fi semnat un armistițiu de câte­va zile. Pacea.— înarmarea populației Atena, 21 Aprilie. Prin cercurile politice grecești se spune că intervenirea Puterilor va fi impusă în același timp atât Greciei cât și Turciei. Au­ sosit 5000 de locuitori la munții Othris, spre sud de Farsala. Ei sunt bine înarmați și au ocupat pozițiuni tari, hotă­­rîți să moară până la unul, de­cât să lase pe turci să treacă înainte. Europa și dinastia grecească Londra, 21 Aprilie. Casele suverane din Petersburg, Londra și Danemarca, sunt cuprinse de o mare grijă pentru soarta dinastiei grecești. Se fac stăruințe pentru ca războiul să înceteze. N­archiza ocupată de greci.—Rechema­rea colonelului Vassos Atena, 22 Aprilie Celebrarea zilei onomastice a Regelui s’a amânat. Grecii au ocupat Karditza. Turcii nu s’au întors la Velestinos. Colonelul Vassos a fost rechemat și în­­locuit prin colonelul Halko. Rechemarea colonelului Vassos Atena. 22 Aprilie. Rechemarea colonelului Vassos este in­terpretată ca un semn de rechemare a tru­pelor din insula Creta și o dovadă de in­­tențiunile împăciuitoare ale noului cabinet. Nici un ofițer nu este desemnat pentru a înlocui pe colonelul Vassos. Deciziile «Henricei Etairiel» Atena. 22 Aprilie Un ziar din Atena spune că în caz când Europa n’ar da Greciei o extindere de te­­ritor, chiar dacă s’ar încheia pacea oficială, Etaike Hetairia va continua războiul con­tra turcilor cu bandele sale, cari vor evita ori­ce luptă la câmp deschis și vor hărțui pe turci de prin ascunzători; se vor pro­voca apoi răscoale în Arhipelag, în Mace­donia și în Siria, iar în momentul de mare primejdie se va da foc clădirilor mari din Constantinopol. Scufundarea unei corăbii grecești la Arta Constantinopol, 22 Aprilie Se anunță din Larissa ziarului «Ikdo» cu data de azi că Turcii mergând de la Kar­­dista la Farsala au ocupat Hortasi, Kuma­­des, Deliveli, Dantli, Cetaci și Gapu. O corabie de resbel grecească s-a scufun­dat lângă eșirea golfului Arta. Corăbiile de resbel grecești sunt ast­fel închise în golf: înaintările grecilor Constantinopol, 22 Aprilie. Știrea după care grecii ar fi părăsit Epi­­rul este prematură. Grecii continuă să ocupe Kambos și Pes­­tiana, precum și câte­va alte pozițiuni în munții Xerovani. Osman-pașa a fost rechemat, dar a cerut cu insistență permisiunea de a rămâne cu armata. Răspunsul Bulgariei la nota austro­­rusească Viena, 22 Aprilie. Se anunță din Sofia «Corespondenței Po­litice» că d-na Stoilow a însărcinat pe d-na Stanciev, agent diplomatic bulgar la Peters­burg, să exprime guvernului rus mulțumi­rile guvernului bulgar, în privința notei con­telui Muraviev, privitoare la atitudinea co­rectă a principatului în fasa actuală a ceș­ti­unei orientului și să-l asigure că Bulgaria va rămâne credincioasă programului politic desvoltat la Cameră de d. Stoilow. Încetarea trrolărei de voluntari Roma, 22 Aprilie. Se telegrafiază din Atena «Agenției Ște­fani» că Grecia a trimis reprezentanților sei in străinătate instrucțiuni spre a face să în­ceteze înrolările de voluntari. Ocuparea Farsalei de turei Constantinopol, 22 Aprilie Se asigură că turcii au ocupat Farsala. Poarta, ca răspuns la o notă a ambasado­rilor Franței, Rusiei și Angliei, a adoptat protecțiunea provizorie a grecilor de către ambasade cu această rezervă că drepturile grecilor provenind din convențiunile spe­ciale vor fi suspendate din cauza răsboiului. Rechemarea colonelului Vassos Atena, 22 Aprilie. Colonelul Vassos a fost numit șef al ar­matei în locul colonelului Mănos. Maiorul Constantinidis a fost rechemat din insula Creta și numit șef al statului-major al prin­țului moștenitor. Turcii au părăsit Tribala. Un corp de trupe grecești a fost trimis ca să ocupe a­­cest oraș. Un ziar spune că ofițerii armatei de la Farsala, mai cu seamă cei superiori, voesc să se continue războiul până la extremitate. Catastrofa îngrozitoare din Paris 200 de morți.— Mai mulți aristocrați francezi arși de vi­ Paris, 22 Aprilie. La 4 ore după amiazi, marele bazar al Garităței de pe strada Jean Goujon, orga­nizat de damele din aristocrație în ajutorul săracilor, a fost distrus de un incendiu vio­lent. Clădirea era cu totul construită din scânduri. In momentul când incendiul a izbucnit, i­i m­A­­» m­ .. a » în­­ioui ue persoane se aula m Cazar. Toată lumea voia să iasă în acelaș timp, însă din cauza înghesuelei prea mari la porți nimeni nu a mai putut trece. Focul a cuprins în câte­va minute toate contoarele. Multe cadavre au fost cu totul carboni­zate. Numeroși răniți au fost transportați în oțelurile și spitalele din apropiere. La 8 ore și jumătate se socoteau că sunt 200 de morți. Nu se știe de unde a luat naștere focul. Spectacolul era oribil. Printre răniți se află ducele d’Alențon, ușor atins la picior. Svonul cum­ oă și du­cesa d’Alenson e rănită nu se confirmă. Faris, 23 Aprilie Ducesa d’Alençon nu apăruse încă la ora 11 seara. E temere că ducesa se află prin­tre victimele incendiului. Paris, 23 Aprilie, ora 11 noaptea In palatul industriei toată noaptea au fost scene sfâșietoare. Multe cadavre sunt cu desăvârșire mutilate. Numărul corpuri­lor găsite este de 115 ; se speră că numă­rul nu o să fie mai mare. Printre morți sunt mulți membrii ai aristocrației și călugărițe, care funcționau ca vânzătoare. 140 de răniți au fost transpor­tați în spitale pe care d. Felix Faure le-a vizitat. Generalul Saussier tocmai eșise din bazar când a isbucnit focul;—el este rănit ușor. Ziarele blamează în modul cel mai aspru autoritățile poliției care au omis de a lua măsurile de precauțiune necesare. Ducesa de la Tour n’a murit, dar e rănită. Paris, 23 Aprilie, ora 11 noaptea. «Figaro» semnalează pe ducesa d’Alenton printre persoanele arse. Numeroase persoane s’au prezintat la palatul d’Alençon spre a lua informa­țiuni. S’a crezut că se recunoaște corpul duce­sei d’Alençon după un inel, dar alte semne erau contra. Știri oficiale asupra morței lip­sesc. — 3 — Printre morți sunt vicontesa de Bonneval, baroneasa de St. Didier, contesele de Bro­­deville și de Saint Perier, general Munier, soția și fiica sa și bancherul Hosquier, Paris, 23 Aprilie, ora 11 noaptea. Până la 11 ore de dimineață nu s’a putut constata identitatea corpului d­ucesei d’Alen­­țon. Nu s’a găsit de­cât un inel de căsăto­rie cu aceste cuvinte gravate: «Ducesa d’Alençon, prințesa de Bavaria». INFORMAȚIUNI­IOUI. Din cauza ploaiei, ieri nu au avut loc alergările anunțate la Velodromul Român de pe șoseaua Kiseleff, rondul al 11-lea. Duminecă, 27 Aprilie, dacă timpul va fi favorabil, vor avea loc mari alergări naționale și internaționale de biciclete, tandem și quadruplete cu concursul celor mai buni cicliști din Viena și Berlin, începutul la orele 5 p. m. ♦ Mai mult de o sută cinci­zeci de doc­tori belgieni au experimentat idolul asupra lor înși­le și asupra familiilor lor și au a­­preciat bunul resultat al întrebuințării lui. ♦ In portul Galați au sosit canonierele de resboiü engles și frances, și vor staționa vre­o 15 zile în porturile Dunărene. Numele canonierei franceze de resbel este «Leger», iar al celei engleze «Cockatrice». ♦ La 8 Maiű se va face la Vasluiu ale­gerea unui senator al colegiului I, în locul răposatul Petre Stoicescu. Candidatul partidului conservator va fi d. D. Donici, care va avea ca adversar pe d. dr. Teodor Bastachi. ♦ De la 13—17 Martie au fost în orașul Iași 1 caz mortal de febra tifoidă și 1 caz de scarlatină. Pe ziua de ieri s’au constatat două cazuri noi de boale contagioase. ♦ In palatul Ateneului Român, Sâmbătă 26 Aprilie 1897, orele 9 seara, va avea loc un concert, organizat cu concursul grațios al celor mai distinși artiști și artiste, în be­neficiul d-lui C. Gaizetti, pentru a-i înlesni căutarea sănătăței. ♦ Alaltă-seară s’a început la institutul de patologie al d-lui dr. Babeș seria conferin­­­țelor. D. dr. Babeș a ținut conferința de des­chidere în fața unei numeroase asistențe. Astă-seară, Jouî, d. Dr. Marinescu va ține a doua conferință și va trata despre «Isterie». ♦ Ministerul afacerilor streine aduce la cunoștința celor interesați că, în urma în­­sărcinării ce primise din partea guvernului, agentul diplomatic al țarei la Sofia a încheiat, printr-un schimb de note, o învoire cu gu­vernul bulgar, în baza căreia mărfurile ro­mâne se vor bucura la intrarea lor în Bul­­garia, până la 1 (13) ianuarie 1898, de tra­tamentul națiunei celei mai favorizate. De acest tratament se vor folosi mărfurile române și în privința taxelor comunale de acciz și de port. Asemenea s’a mai convenit, pe temeiul principiului de reprocitate, ca supușii am­belor țări să fie scutiți de taxele pentru viza pașapoartelor. ♦ Consiliul județean de Mehedinți, în se­siunea extra­ordinară în care este convocat, va avea a se ocupa și de cestiunea cons­truirea unei linii ferate de la Baia de Aramă la T. Severin. ♦ D. Al. Djuvara, ministrul justiției, va sosi în capitală mâine Vineri dimineață, ve­nind de la Constantinopol. ♦ In urma încetărei din viață a R. S. R. Marelui Duce de Baden, Curtea Regală a luat un doliu de 15 zile. ♦ Ziua de Sf. Gheorghe fiind patronul batalionului de geandarmi pedeștri din ca­pitală, ori ofițerii și soldații acestui batalion, s’au îjîtrupt într’to banchet. ♦ Eri, Mitropolitul Moldovei împlinind 25 de ani de când s’a hirotonisit arh­iereu și împlinind­u-se și 10 de la sfințirea Mitropo­­liei­­ din Iași, care are hramul Sf. Gheorghe, s’a oficiat un serviciu divin de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Episcopii Silivestru al Hușilor, Floru Bacaoanul și Partenie al Galaților. ♦ Aflăm cu părere de rea că starea să­­nătăței d-lui Gr. Păucescu a devenit îngriji­toare de câte­va zile. D-sa af sosit în capitală, venind de la Paris unde a fost ca­ să consulte celebritățile me­dicale, care, din cauza slăbiciunei pacientu­lui, au refuzat și s­ă i facă operația necesară. ♦ A se vedea pe pagina IV-a Harta Teatrului Războiului Greco-Turc. ♦ Din cauză de sărbătoare, eri n’a apă­rut nici un ziar în capitală, de aceia azi nu dăm nici un rezu­ll­at al revistelor zia­­relor.___________ REPEȘE — 22 Aprilie — Regele Serbiei in Muntenegru Cetinje, 22 Aprilie. Ovațiunile făcute azi dimineață cu ocazia sosirei regelui Serbiei au fost mari. Re­gele Alexandru e găzduit la palatul prințu­lui Danilo. Tot orașul e iluminat. D. Eugeniu Stătescu decorat de Sultan Constantinopol, 22 Aprilie. D-nu Eugeniu Stătescu, președintele Se­natului României a fost decorat cu marele cordon al ordinului Osmanieh. D-nu Stătescu, care se află de câte­va zile în Constantinopol, precum și d-nu Alexan­dru Djuvara, ministrul justiției și d-nu T. Djuvara, ministru plenipotențiar, pleacă azi la București. — 22 Aprilie — Roma.—Din Camera deputaților Guvernul depune un proiect de lege tin­zând a augmenta condițiunile de siguranță în Roma. Camera începe discuția proiectului r­e arer­­oreanizat*­­a arm­atele Minftlii d§­n rezbeiu apără proiectul care e susținut de majori­tatea specialiștilor ca fiind acel care convine mai bine unei Puteri ca Italia. Cettinge.­Regele Serbiei In Muntenegru Regele Serbiei a numit pe prințu­l Danilo locotenent-colonel și pe prințul Mifko, că­­pitan în regimentul al 9-lea de infanterie sârbească, al cărui șef e prințul Nicolae. M­AȘ­IN­E AGRICOLE I HI. S. CISSXDF­ ^București, Str. Smărdan 9, (vis-a-vis de Col Im­o) Depeși particulare ale ziarului «Universul» Regele George și grecii Atena, 22 Aprilie. _ S’a svorit că regele își face toate pregă­tirile de plecare. Noul cabinet pledează cu cea mai mare căldură pentru dinastie. Pri­mul ministru Rallis, într’o cuvîntare către mulțime, a zis că regele George și dinastia sa au drepturi mari, de mult timp câștigate, la recunoștința grecilor, și că nici unul din evenimentele petrecute nu va putea să des­partă națiunea elenă de regele seu. Alte năvăliri de turci In Tessalia Salonic, 22 Aprilie. Nouă și numeroase trupe turcești au fost trimise pe câmpul de resboiu. Căpitanul german, trimis ca să studieze modul de transport al armatei tucești, a sosit aci. Dînsul va pleca mâine la teatrul răsboiului. Voluntarii greci din România Fiume, 22 Aprilie. Cu un tren special au sosit aci din Ro­mânia 45 de voluntari greci, cari ’și vor continua calea către Grecia. Situația la Atena Atena, 22 Aprilie. O mare mulțime fie voluntari se grămă­desc pe piața palatului, înaintea ferestrelor apartamentului regelui. Năvălirea plebei în palatul prințului Constantin Atena, 22 Aprilie. gg Duminecă, poporul de rând a năvălit a­­supra palatului prințului moștenitor, a de­zarmat pe soldații din corpul de gardă regală, a intrat înăuntru, a distrus mobilele și a ars hârtiile. Plecarea regelui și cererea lui că­tre Puteri Atena, 22 Aprilie Regele va pleca în curând din Atena du­­cându-se la o m­oșie a sa, apoi va cere per­sonal intervenirea curților europene pentru Grecia-Puterile nu permit intrarea unui nou­ comandant în Creta Atena, 23 Aprilie. Amiralii au decis ca vasele eu­ropene să oprească ca vre-van succesor al colonelului Vassos să intre în Creta. Din această cauză noul coman­dant al trupelor grecești din Creta, va trebui să intre în insulă pe sub ascuns. Emil Singer. ULTIMA ORA — Prin fir telegrafic — Serviciul de noapte Excesele turcilor In Tessalia — Ora 11 noaptea — Paris, 23 Aprilie. Se anunță din Atena «Agenției Havas» că turcii ar fi comis excese în Tessalia, ceea ce a cauzat o impresiune penibilă. Se asi­gură că d. Ralli a adus aceste fapte la cu­noștința ministrului Franței, d. Boureau. Impresia ce miniștrii au păstrat de la vi­zita lor la Farsala este minunată; ei cred că armata își poate înd­eplini în mod ono­rabil sarcina sa defensivă. Hotărîrea grecilor de a continua răziboiul londra. 23 Aprilie. Se anunță din Atena ziarului «Times» că consiliul de miniștri a hotărît să continue războiul. Prințul moștenitor nevinovat Londra. 23 Aprilie. Se anunță din Atena ziarului «Daily Te­legraph» că miniștrii au constatat că ulti­mele desastre nu se pot atribui greșelilor prințului moștenitor. Prințul s-a pronunțat pentru apărarea Larissei, pe când majori­tatea statului-major* a fost de părere con­trarie. Atena. 23 Aprilie. Prințul a telegrafiat la o oră fie dim­ineață că două regimente turcești înființează asu­­pra Karditses și Tertipliului. El cere două întăriri. Guvernul a intrat în negocierî cu amira­lii în privința drîfmiterii în Creta a unei Co­răbii de resbel care să ia pe bord pe co­lonelul Vassos și pe ceî­l­alțî ofițeri reche­mați. Prințul cere ajutor MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicațiune D. Valeriu Dumitrescu din București, strada Eminescu No. 2, a făcut cerere la acest minis­ter pentru schimbarea numelui său patronimic de «Dumitrescu» în acela de «Bărbescu», spre a se numi «Valeriu Bărbescu». Ministerul publică această cerere conform dis­­pozițiunilor art. 9 din L­egea asupra num­elui, spre știința celor interesați, cari ar voi să facă­ opoziție în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. 223­6 Victor Antonescu DOCTOR IN DREPT fie la facultatea din PARIS ADVOCAT Fost procuror la tribunalul Ilfov — No. 30, Strada Romană, No. 30 — Orele fie consultațiuni sunt de la 9—11 a. m. și de la 6—7 p. m. 319 12 Vineri. 25 Aprilie (7 MahT) 1897. AGENT 3 agenți bine introduși pe la co­mercianții din localitate—în branșa de coloniale—sunt căutați. Informa­­țiuni la redacțiunea „universal“. 348 De închiriat 0 pereche de case în strada Teilor No. 98, com­­puse din 4 camere, bucătărie, 2 antreuri, piv­niță, curte singură. O pereche de oase în str. Școalei No. 4, com­puse din 4 camere, bucătărie, magazie, curte spațioasă. A se adresa rad. advocat N. Mitescu, str. Rgr naștere­ No. 3, în toate zilele de la orele 8—11 a. m., și de la 1>—7 seara. 315 ACADEMIA ROMANA In ziua de 9 Maiii a. c., ora 2 p. m., se ob­ține licitație publică, în localul Academiei Ro­mâne din calea Victoriei No. 135, București, pentru arendarea pe un period de 7 ani, înjrcr­iStor de 23 Aprile 1898 până la 23 Aprilie Wft)3 a următoarelor moșii: 1) . Fumăm Kisselet, cu balta și moara ei, din plasa Oltenița, districtul Ilfov. 2) . Roșiorii, cu morile ei din plasa Moldova districtul Suceava. f Condițiunile de arendare se pot vedea îa Opg*­celaria Academiei, în ore-ce zi de lucru­ de la orele 2—5 p. m. 346 8 -De vânzare 0 PRĂVĂLIE în centrul stradei principale Ilip Roșiori-de-Vede, fostă Lețu. Doritorii se vor a­­dresa: LEȚU 328 Gara Stâlpeni, Chilipir Mărfuri de coloniale, obiecte de băcănie și cârciumă, mese de marmoră, etc. ele vonastră din cauză de lăsare a unei prăvălii, a se adre­sa str. Piața Amzei No. 26, la plmvinita. 347 * I D-na Olympia I ypresintând omagiile sale respectoase numeroa­s­e sei sale clientele, are onoare de a face­­­­ cunoscut că " > S’a întors din Paris ,­­ de unde a adus un mare 1 I Asortiment de PALARÎS­­ , din casele cele mai renumite precum și ,­­JUPOANE, MĂNUȘI, PARFUMERIE, CORSE­­­TE, UMBRELE, BIJUTERIE , și reamintește că’și-a mutat magazinul séu­enți >’ No. 69,—CALEA VICTORIEI,­ No. 69­­ > Vis-a-vis de Episcopie ? unde speră a fi vizitată de onor. sa clienteliLt > 325 (12) ■ Casa de Sănătatej 54, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — Soarele Interne, Nervoase și Syi­tstros Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 ’dimineața 1 Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai 1 len N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri monerate. j Prospectul se trimete gratuit. ’­­ț ...... ■" I ifniui policlinica de Copil ? CASA DE SANITATE București.— Strada Teilor No. Si. — Susuresp. Policlinica de Copil s’a redeschis la 1 munie a. c. D. doctor Rapaport, special în boalele fie copii, dă consultațiuni în toate zilele fie la 3—4 p. m. Consultațiunî pentru săraci 1 lea N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuiit. 1 MINISTERUL JUSTIȚIEI PuM Sciftilis Este D-nol Constantin Niculescu, învățător-diriginte al școalei rurale superioare din comuna Ștefă­­nești, județul Muscel, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui ce poartă din Constantin Niculescu, în acela de Constantin îi. Mecutescu. Ministerul publică această cerere, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știinița celor interesați, care ar voi să facă opozițiune în ter­menul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. 1052­6 HÂRTIA DE ȚIGARĂ „Edison Paper“ De vinzare la toate debitele din țară Deposit general la D-na DR. IONSSCD — Str. Zarafilor No.­­9 — Epitropia Așezămintelor Sila­lropolitul PUBLICAȚIE Se aduce la cunoștința amatorilor că la 26. Aprilie 1897, ora 3 p. m., se va ține li citat iurie­ publică orală, în cancelaria Epitro­piei, strada 11 Iunie No. 2, pentru darea în antrepriză a con­­stricțiunei unei magazii și a două pătule pe te­rn de zid, pe moșia Letca nouă, din comuna Lei­­a nouă, plasa Neajlovului, județul Vlașca, al cărora cost după deviz se urcă la suma de lei 25.831, bani 81. Planurile, devizele și cor­dițiunUl pe baza că­rora se va ține licitațiunea, se pot vedea în toate zilele de lucru de la orele 2—5 p. mh., la cancelaria Epitropiei. 232 .5

Next