Universul, februarie 1903 (Anul 21, nr. 30-57)

1903-02-16 / nr. 45

Tribuna liberă I­-le Director. De către un binevoitor mi se atrage băgarea de seamă cum că articolul meu intitulat «Sinuci­derea» și publicat în Universul Literar No. 4 și 5 din 27 Ianua­rie și 3 Februarie, ar putea fi interpretat ca o indulgență față de sinucideri și sinucigași. O asemenea interpretare nu HH-o pot explica de­cât prin ci­tirea fragmentară a articolului ateö, căci ideea ce mi se atribue este­ cu totul streină de mine. In adevăr, în prima parte a articolului meu (Universul Lite­rar No. 4), am spus destul de lămurit că sinuciderea este «o revoltă contra ordini­ universale, pentru că convertește temerea de moarte în iubirea morței și sfâr­mă o operă căreia singur Creatorul are dreptul de a con­tinua sau termina existența». Mai departe, am spus că sinu­ciderea, chiar rând inspiră milă, «nu poartă mai puțin pecetea in­famiei», iar despre sinucigaș : «Rebel, el fără îndouială a im­pietat asupra drepturilor Creato­rului». Ași putea să înmulțesc cita­țiile , cred insă de prisos a o face, căci și din cele de mai sus reiese cu totul limpede că am vorbit cu toată rigoarea despre necreștinescul act al sin­ucid­erei. De altmintrelea, cititorul bine­voitor a văzut că ceea­ ce m’a în­demnat a lua pana și a scrie re­flecțiile cuprinse în acel articol, a fost mila pentru cei de aproape ai sinucisului, pe cari fapta aces­tuia i-a cufundat în doliu și la­crimi și la a cărora durere se a­­daogă rușinea publică. Precum am zis în a doua parte a articolului (Universul Literar No. 5), «ru­șinea nu recade asupra mortu­lui, ci asupra fu­mi­iei și a ami­cilor cari rămân și pe cari cine­va îi ultragiază. Aceasta este o lipsă de caritate», am zis, espri­­mând o părere personală a mea pe care cred că toți oamenii sim­țitori o împărtășesc. Rugându-vă, d-le Director, să bine-voiți a insera aceste câte­va rîndurî care vor preîntâmpina ori­ce interpretare greșită a cu­getarei mele, ve încredințez de stima și considerațiunea ce ve păstrez. Al d-v. Preotul Th. Ștefan­escu, com. Luica. I Universal­io provincie De la coresp. noștri particular! — De ziua de 13 Februarie — C.­Luiag Proces interesant.— Azi s’a judecat de tribunalul local, compus fin d­in 1 N. I. Sachelarie președinte, și C. Lalo, supleant, procesul de Rebeliune, intentat unui număr de 15 săteni din Mihăești și d-lui Io­­niță Iorgulescu, proprietar din a­­ceeași comună. Acuzarea a fost de rebeliune contra autorităței comu­nale, reprezintat­a prin ajutorul de primar Arsene fl. Șerbănescu, care a fost bătut și împiedecat a muta arh­iva primăriei în alt local ce se socotea a fi mai in mijlocul co­munei. Procesul a durat aproape 8 ore și s’a terminat la 9 ore și juni. seara, cu sentința prin care 8 săteni sunt condamnați la câte 3 luni în­chisoare corecționala, pentru rebe­liune , 7 săteni achitați, iar d. lor­­gulescu condamnat la 500 le­ a­­mendă pentru ultragiu. Hotarirea s’a dat cu drept de apel. Alegere.­ La societatea corpu­lui didactic din localitate s’a făcut alegerea noului comitet, pe anul so­cietar început atunci, în persoanele d-lor: Dimitrie SeureuT, ca preșe­dinte, dr. Toma Dicescu, ca vice­președinte ; G. Zamfirescu, N. A. Ghica și C. Cern­escu, ca membrii. Noul comitet a hotărît începerea unui ciclu de conferințe și înființa­rea unui cor vocal pe lrepi quar­­tetul instrumental ce există. Comlet. Fălticeni Acedent mos­tal.­Astă noapte, ce la orele 7, locuitorul Gh. Gavril Burugariu', în etate de 57 ani, din Bolbasca, care suferea de mult timp de pelagră, scăpând de acasă, s-a dus în stația G. F. R. din sus zisa comună, unde din cauza întuneri­cului a fost lovit d­e tenderul unei Mașini, încetând imediat din viață. Cadavrul a fost ridicat de familia sa și dus acasă. S­tran­gulare. — Comerciantul Marcu Budianu, din Tătărași, a fost găsit într’o șură de lângă casa sa. Din cercetările făcute s’a consta­tat că numitul s’a sinucis, din ca­uză că afacerile ’I mergeau pro­st si nu mai era în stare de a face față plăților. De la bata Giurgiu Balul sub­ofi­țerilor.—Aseară s’a dat, în salonul Paris, un frumos bal org’anizat de sub­ofițerii reg. 10 de cavalerie, sub patronagiul d-lui Îocot.-colonel Băjescu, șeful regi­mentului. Salonul era feeric iluminat și de­corat cu tricolorul român. La orele 10 a sosit d. prefect Ion T. Ghica, precum și d. Îocot.-colonel Băje­scu Șu d-na. Muzica reg. 5 Vlașca inte­­stă un frumos marș, în vreme ce toți ofițerii și sub­ofițerii salutară, iar d. sergent-adjutan­­t M. Popescu oferi d-nei Băjescu­­ un buchet de flori naturale. Un asemenea buchet «e trimise și d-nei colonel Cruțescu, care fiind indispusă n’a putut a’sista. Dan­tul începu printr’o horă, apoi pe rînd se continuă cu valsuri, quadril, lancier, etc. Către orele 4 dimineața se începu cotillionul, care dură o oră sub conducerea d-lui lo­cotenent Paul Nicorescu. De notat e că regimentul și sub­ofițerii au acoperit toate cheltuelile acestui reușit bal, care a luat sfâr­șit la orele 5 dimineața, când ma­su­ră intonă «Deșteaptă-te Române». *- Sunt informat că sub­ofițeri î­l pr da­ta cotind un mare bal în îolosul Ralatului Invalizilor. Ardlíöcl. — Sâmbătă, 22 c., în sala Topiper, se va da o frumoasă reprezintație de artiștii teatrului f­ațional, sub conducerea cunoscu­tului artist C. Mărculescu. Se va Reprezintă «Intrigă și Amor», da Schiller. De la Ateneu. — Jou X, 20 c., la Ateneul loial, d. locotenent Zaha­­rescu va ține o conferința, tratând despre «Principiul vieței», în folosul salatului invalizilor militari. Se prevede un su­cces fesaviriat. CMrsarea col. Pitești Cs­iutai din Cochinești» — Pă­durarul Ion Olteanu, din serviciul d-lul Bălăceanu din cota. Cochinești, acest județ, a omorât pe locuitorul Tache Ghiță, tot din acea comună. Se anchetează cazul. Criminalul a fost depus. Cadavre jurisite.—In Pădureți s’a găsit un cadavru care avea mai multe înțepături de cuțit. Fiind înștiințat parchetul, d. pro­curor Voinescu, împreună cu d. medic primar Urdăreanu, procedată la facerea unei anchete. Nu s'a pu­tut stabili­ identitatea cadavrului. Cercetările continuă. .. In corn. Coco-Popești (Argeș), s’a găsit cadavrul femeei Gherghina Ion Bizoiu, tot din aceeași comună. In ziua de 10 c. a plecat din casa soțului său, la o rudi a sa, unde bea o mare cantitate de țuică , apoi plecând acasă, după ce mersa cât­v­a timp, căzu jos și încetă din viață. Cazul se anchetează. Maced. 2 — fl.­Veicea Crima da la (Jcrim“i>'eșll.— Femeia Ioana Petru Zile Nicu, din Cermegești, în lipsa soțului ei de acasă, a fost omorîtă noaptea de către ginerele și cruscul său Victor și Marin Nemulescu și de către cusora sa Maria M. Nemulescu. Era pe la orele 8 jum. seara. Vic­tima se afla singură acasă, numai cu o fetița ca de 6 ani, o nepoată a sa, pe care o ținea de drag în lipsă de alți copii. Momentul fatal sosi. Ucigașii intrară de­odată în casă. Mai întâi stinseră lampa, apoi luară imediat din capul victimei peșchirul ce purta, pe care m­odân­­du-l la gâtu-i. Victor Nemulescu trage de un cap al peșchirului și Ma­ria Nemul­escu de alt cap, iar Ma­ria Nemulescu ținta mâinele victi­mei încordate la spate, omorînd-o ast­fel. In urmă, fioroșii ucigași luară ca­davrul în spinare și-l duseră la ho­tarul comunei, la viile din dealul Oilor, unde îl puseră la căsoaia că­pitanului Vlădescu, acoperindu-i pe ochi cu peșchirul de strangulare și apoi plecară. Fetiței, criminalii nu i-au făcut nimic, ci ea a rămas țipând singură în casă, apoi eșind din casă și ți­pând pe afară, au auzit-o vecinii și au salvat’o, căci alt­fel fetița ar fi înebunit de spaimă. A doua­ zi, după săvîrșirea crimei, cadavrul victimei a fost găsit de fata Maria Ganțu, din Glăvițe, care trecea pe acolo, căci este drum de trecere din trio comună într’alta. Ea veni într’o fugă în sat și comunică oamenilor și autorităței comunale cele ce­ văzuse. Descoperirea acestei crime odioase se datorește în special căpitanului Malaca, din Lădești. Autorii crimei au fost depuși azi, toți, în număr de 5, căci pe lângă cei trei ucigași Nemulești, din in­strucție s’au mai descoperit douî inculpați, Il­ie Marin Băjan și Con­stantin Țuică. Mobilul crimei e că victima Ioana Nicu avea o avere de 50.000 lei, și­­ Nimuleștii au dorit ca prin moartea ei să le rămâe lor această avere , fiind­că soția lui Vi­ctor Nemulescu, Eugenia, este unica fiică a victimei, făcută cu primul bărbat al ei, Ion Bălădinoiu, decedat, și cu cel de al douilea soț, Petru Ilia Nicu, n’avea nici un copil, și ucigașii se temeau ca să nu facă copii cu acesta. tipodrov. O CUGETAIUI PE 21 Nu poți să dorești ceea ce nu cunoști. lempltiri. Ședința de la 14 Februarie 1903 Ședința se deschide la orele 2,sub președinția d-lui M. Ferechide. Presențî 93 d­-nî deputați. Pa banca ministerială sunt d-nii Sturdza, V. Lascar și E. Gostinescu. Se fac formalitățile obicinuite. D. Sturdza, prim-mi­nistru, dă ci­tire mesagiului regal, prin care se prelungește sesiunea Corpurilor le­giuitoare până la 1 Martie inclusiv. La intră în ordinea de zi : inter­pelarea d-lui Nicolae Ionescu. D. Nic. Ionescu, desvoltindu-și interpelarea în chestia reformei ad­ministrative, preconizeazâ ideea in­troducerea unui sistem de descen­­tralizare în administrația țării. Spu­ne că în lunga sa carieră de legis­lator, și-a format ferma convingere ca numai prin acest sistem se poate atinge scopul urmărit de reforme. Mai departe, oratorul susține că sistemul de descentralizare e prevă­zut și da Constituție și se miră cum d. ministru de interne vine cu un proiect de lege ca acela al reor­­ganizărei poliției generale a Statului, proiect care tinde a îngrămădi toată puterea în București. B. Lascăr : In sesiunea aceasta, n’am adus de­cât proiectul da lege pentru reorganizarea poliției; in se­siunea viitoare vom veni cu proiec­tul de lege al reorganizărei admi­nistrative. Cu această ocazie de sigur că se va ține seamă și de principiul de descantran­șare. Ședința se suspendă. La redeschidere d-nii deputați sunt invitați să treacă în secțiuni." Ședința publică se ridică la orele 3 fără un sfert. simt-A­r­ cr­L Ședința de la 14 Februarie 1903 Ședința se deschide la orele 2,20, sub președinția d-lui Al. Nicolaide, vice-președinte. Prezenți 93 domni senatori. Se fac romanitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-nii: D. Sturdza, G. Stoicescu, Sp. Ilaret și Em. Costinescu. D. D. Sturdza citește Mesagiul Regal prin care Corpurile Legiui­toare sunt prelungite până la 1 Martie inclusiv. Se repetă votul nul asupra recu­noașterei d-lui George R. Buttu și se aprobă. Se­ votează recunoașterea d-lor Ioan George Popea, din com. Peri­­șoru (Brăila), Enea Todescu, pluto­nier, din București, Neagoe G. Po­pea din Perișoru (Brăila). Se votează împămîntenirea d-lui Sabetay A. Sabetay, comerciant din T.­Severin. După cererea d-lui D. Sturdza, se votează împământenirea d-lui Ja­cques Janeu Catz, inginer, din Ro­man. Senatul trece în secțiuni și șe­dința se ridică la orele­ 3. Albert Cim, în opera sa «Une Bibliotheque», pomenește de o carte de anatomie a doctorului Asken, legată în piele de om. Un comerciant bogat din Cinci­nali posedă două opere legate în piele de femeie, întâia : «Că!e­­toria sentimentală» legată in pie­lea unei Negre și a doua; «Viață și păreri», legată în pielea unei Chineze. Biblioteca naționala din Paris posedă o biblie din secolul al XiiI-lea, legată în piele d­e femei. Este interesant a se­­ ști în ce mod celebrul astronom familie Flammarion a devenit posesorul unei cărți legate în piele de fe­meie. El admirase de multe ori la festivaluri umerii frumoși ai unei contese. Aceasta ordonă, ca după moartea ei să se lege ad­­mirabila operă a măiestrului «Pă­mânt și Cer» în pielea umerilor ei , iar pe volume să se tipă­rească cu litere de aur: «Sou­venirs d’une morte». Ordinul a fost executat întocmai. Js-ex.: „A­­SS. La birt. — In sfîrșit, pentru prima oară găsesc și eu o socoteală mai ne­­pipărată. Cheln­erul, repede . — Dâ’mî voe, d-le, poate că e vre-o greșală. Conferințele societa­­ței geografice Toți domnii societari se vor în­truni tn adunare generală obligato­rie, la 22, 23 și 24 Februarie, la orele 8 lun. seara, în sala de șe­dințe a Senatului. Ședințele vor fi presidate de M. S. Regele. Programa lucrărilor e următoarea : Sâmbătă 22 Februarie, 8­­,1 seara : Raportul anual al d-l ui secretar ge­neral George I. Lahovari : d. dr. Marinescu Gh., profesor de univer­sitate ; «Studii asupra unor sta­țiuni balneare din țară și din străi­nătate» ; d. colonel Ionescu G. : «Geografia și cartografia la expozi­­țiunea din 1902 din Anvers» ; d. Ilie Radu, inginer: «Alimentarea Capitalei cu apă de munte». Duminecă 23 Februarie, 87» seara ; d. Drag. Hurmuzescu, profesor : «Despre telegrafia fără sîrmă» ; d. Grig. I. Lahovari : «Călătoria ma­relui logofăt Dudescu în străinătate la anul 1812» ; d. căpitan Ionescu din Constanța : «Dobrogeann pragul veacului al 20-lea». Luni 24 Februarie, 8[', seara : d. inginer G. R. Mircea : «Geografia petroleului» ; d. V. C. Munteanu : «Solul arabil al României» ; ședință intimă a memobiilor societaței. După terminarea conferințelor va fi ședință intimă a membrilor so­­cietăței pentr­ u votarea budgetelor pe anul 1903, aprobarea socotelilor pe anul 1902, reînoirea comitetului și votarea de membrii nouî. NB. Băncile din emiciclu, aceea a prelaților și a miniștrilor, precum și cele d’Inteiü trei bănci din fața tribunei, sunt exclusiv rezervate d-lor membrii ai societăței, iar lo­jile precum și cele­l­ alte bănci sunt la dispoziția publicului, care ar dori să asiste la aceste­­ ședințe. Iatîșnirea de la Camera de comerț Erî, la orele 5 d. a., s-a ținut loc adunarea generală a Camerei de co­merț din București. Au luat parte 22 membrii, sub președinția d-lui G. G. Assam Banchetul în onoarea c­-lui Emil Costinescu D. Hagi Tudorache propus a se da un banchet în onoarea d-lui Emil Costinescu, ministrul de fi­nanțe, în semn de recunoștință pen­tru proec­tele de legi pe cari le-a trecut prin Corpurile legiuitoare. Acest banchet, zice d-sa, va fi dat de comercianți și industriași. Pro­punerea a fost aprobată cu unani­mitate. Un comitet de inițiativă sa va constitui ulterior. Budgetul Camerei de comerțț D. secretar St. Petrescu citește proiectul de budget al Cam­er­ei de comerț, care prezintă cifra de 59.316 lei la venituri și cheltueli. Modificarea legei burse­lor D. G. G. Assan comunică știrea că d. ministru al domeniilor l’a în­științat că va veni chiar în actuala sesiune a corpurilor legiuitoare, cu un proect de lege prin care să mo­difice legea burselor, spre a înlă­tura inconvenientele cu remizeri, ce la prezintă legea în vigoare. Diferite chestiuni Camera a amânat pentru o altă ședință pronunțarea avizului său asupra societăței petrolifere «lavo­rul», care a cerut aprobarea de a funcționa. Societatea are un capital de 200.000 lei. S’a aprobat cererea d-lui Killmer, comerciant în str. Câmpineanu, de a lichida. Se însărcinează d. Wolf cu con­trolarea registrelor magazinului Killmer. Chestiunea luminărilor de cenuii D. G. G. Assan arată că ministe­rul Instrucțiunei a adoptat princi­piile Camerei de comerț, din Bucu­rești, de a organiza un control asu­pra fabricilor de luminări de ceară existente, și de a preia un proiect de lege pentru regulamentarea a­­cestei fabricațiuni, zicând că acest proiect de lege se lucrează în vede­rile Camerei de comerț. D. Delateișanu cere a se spune de către minister când se va face pro­iectul de lege, ca să știe cum să se aprovizioneze cu material. D. dr. Anghelescu dă câte­va ex­­plicațiuni asupra regulamentarei care există în prezent relativ la fa­bricarea luminărilor de ceară și prin urmare spune că cererea d-lui Delateișanu nu poate fi adresată mi­nisterului, lucru care este aprobat de toți membri. Nemai­fiind nimic la ordinea zi­lei, ședința se ridică la ora 6 jum. Marin. Ba la Circul Trim Pan Twardorsk­y Aseară la Circul fraților Truzzi si a reprezintat marea pantomimă­­feerie «Pan Twardorski». Subiectul acestei pantomime e luat dintr’o legen­dă fa­ SS, asemănă­­toare cu Faust. Madicul Pan Twar­­dorsky din dorință de bani, își vinde sufletul Diavolului. Se face Contrac­tul infernal, și doctorul începe să petreacă, împărțind bani în dreapta și în stânga, fără să bage de seamă că termenul oprit faotuluilui se apro­pie și că trebue să-și dea sufletul Diavolului. Acesta vine în cele din urmă și ia pe «Pan Twardorsky». In dru­mul spre iad sosește 2îna Mântui­toare, care scăpă pe Pan l’war­­dorsky. In general pantomima e frumoasă și merită să fie văzută. D. Eurico Truzzi e neîntrecut în rolul său comic de servitor al doc­torului și fie­care gest al său e în­soțit de hohotele de rîs ale specta­torilor. Baletul, ca și decorul, sunt de asemenea admirabile. Cele­le alte numere ale programu­lui de aseară au fost de asemenea escelent executate, ca tot­ d’a­ una da alt­fel. In special statuele de marmora și clovnii Lepomma și Eugene au fost mult aplaudați. Pnnguet. FESTIVALUL ON­­A TEATRUL NAȚIONAL Duminecă, 16 curent, va avea loc Martie festival ce-1 dă Socie­­tatea elevilor liceului .M­ihaiu Viteazul în folosul PALATULUI 1N­A117008 Serbarea, va începe cu „Imnul Regal“ cântat de cor, orchestră și fanfară. Fanfara compusă din 40 de elevi, va acompania exercițiile de gimnas­tică , iar orchestra, compusă din 50 de elevi, va face să răsune sala ca frumoasele arii din Lohengrin. Elevii liceului vor executa apoi PIRAMIDE, DAXTUL VIRTE­­LOTILOR si EXERCIȚII cu MĂCIUCI și BASTOANE. Se vor representa 2 scene­­ din : „Isarlea iul stejar“ Tot la acest mare festival se va reprezenta și frumoasa piesă esto­„Cetatea Neamțului“ dramă în 3 acte de V. Alexandri. Pentru montarea, într’un mod cât mai strălucit, a acestei piese, se vor face costume și decoruri cu to­tul noul. Suntem siguri că Teatrul Național va fi tipit de public în ziua de 16 curent, căci rare ori s’a mai văzut o serbare dată de elevi într’un mod atât de impunător, cu un program pe cât de variat, pe atâta și de frumos. Biletele se găsesc de vânzare la d­ministrația ziarului «Universul». Finanțe, apicultura și comprom București, 14 Februarie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 1881—88­5*/, lei 997*— 1007*, id. 1892-93­5»­, lei 987,­9904, id. de 327, mi­. 47, lei 877,—871/«, idem d­e 50 mil. 4’­, lei 87 — 87;*/,, id. de 274,mi­l. 4’/, lei 87* SSVT Oblig, credit, jud. și corn. 5a/, lei 957, — 96. Func. rurale 5 °/, lei 99 — 907,, id. de 4’/, lei 877, — 33. Ord. Bu­curești 57, lei 877, — 83, idem Iași 57, lei 81-817,. Acțiuni : Banca Națională 2410 — 2420 leî, Banca Agricolă lei 218—221 Banca de Scont lei 97—100. Socie­tăți de asigurare : Dacia-România lei 390—395. Naționala lei 390—395. Monede : Napoleonul lei 20.10. Cor. germană lei 24.70. Fiorinul lei 2.12. Rubla lei 2.70. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 5—676,Banca Agricolă 6-S7o> Casa de depuneri 5*/, */,. Devise : cek Londra 25.327, ; cek Paris 100.60 ; cek Viena 105.35 ; cek Bertán 123.577­. 3 luni: Londra 25.077,­ Paris 99.90. Berlin 122.90. Cota valorilor române in strainătate Frankfurt. — Renta de 5% 99.45, id. 47, 86.50. Paris. — Renta de 4*/, 63.95. Berlin. — Renta de 1892—93­­ 57, 99.50, idem de 1890 47, 86.75, id. de 1894 4 °/, 86.40, id. de 1896 47, 86.40, idem de 1898 43­, 86.40. Co­munale București 93.80. Cota valorilor strem­s Cori so­lidele e­­gleze ,92.„. Renta franceză 99.77. Renta ital. 102.55. Banca otomană 605. Loturi otomane 129.­Cereale Cursurile de erî ale burselor a­­mericane se mențin și astă­zi cu o mică urcare de la s cent, pentru grâu­ și de 7«—7s .pentru porumb. Ten­dința generală e spre stabilitatea prețurilor actuale afară de cazul u­­nei catastrofe agricole. In piețele engleze grâul e calm din cauza marilor oferte din Argen­tina și a expedițiunilor abundente din Rusia. Porumbul e însă bine cerut, cu prețuri mereu urcate la Liverpool. Vinzările de eră la Lon­dra notează următoarele cursuri: Grâu din Manitoba shilg. 30.9. Grâu din California shilg. 31.3. Porumb din Basarabia shilg. 23.6. Orz din Odesa shilg. 17.9. Piețele europene din continent sunt aproape neschimbate, cu fluc­­tuațiuni neînsemnate. Știrile din Paris anunță o amelio­rare simțitoare la recolta de grâu. Tendința piețelor franceze e spre scădere. La noi, la Brăila, prețurile grâu­lui sunt bine susținute. Erî a’ad vin­­dut hect. 15.000 de 767,­797, kgr. cu 57, corp. str. cu lei 10.60-11.10 pe hect. din șlep. Sosirile pe uscat cu vagoanele au obținut 10—15 Lei mai mult. Ultime Depeșî Cota cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 13 Februarie. Grâu de Apr. cor. 7.62 urc, 4 h. Secară „ „ 6.68 , 3 h. Ovăz „ „ 6.09 ,, 1 h. Porumb ,, „ 6.20 ,, 2 h. Colza „ „ 11.75 invariabil Berlin, 13 Februarie. Grâu de Main nr. 161.— invariabil Secară „ „ 140.50 scă. 25 p. Paris, 13 Februarie. Grâu de Main fr. 23,20 urc. 5 c. Făină ,, ,, ,, 30.35 ,, 5 c. Urșiü de calză ,, 51.75 scă. 25 c. Ne­w­ York, 13 Februarie. Grâu disp.­cents 827s urc. Va­c-Grâu de Mai ,, 81­/3 ,, 7s c­ Porumb Main . 53— ,, 7« c. Chicago, 13 Februarie. Grâu de Mai cseni. 77­/4 urc. */s c. Porumb Mai ,, 461/, ,, 3/­s c. ^mWâMPLAEf SMn i'mpilata lîicercarea de sim­etd­ei’e din strada E­liade O tîndră femee. Marius Niculescu, din strada Eliade No. 12, trăia de mai mult timp cu un tipograf Pe­tre Niculescu. In timpul din urmă, însă dra­gostea acestora se răcise și tipo­graful li spusese că are e’o pără­sească. Femeea Marița, desperată, se ho­tărî atunci să-și curme viața. Eri, ea lu­ă mai multe cptiî cu chibrituri, se disolvă în țuică și bea conținutul. Aflându-se despre aceasta, s-a dat alarma; mai mulți vecini veniră în ajutor; puțin după aceea sosi și co­misarul secției 12, care transportă pe nenorocita femei la spitalul Co­­lentina. Bituirea­ de la reg. 2 arti­lerie Eri, la orele 3 d. a., pe când se distribuia pâinea la soldații de la Malmaison, soldatul Petcu Florea, se așeză lângă căruța cu pâine și începu să ciupească de pe la toate pâinele câte o bucățică. Un alt soldat, Tudor Cristea, în­sărcinat cu distribuirea pâinelor,i-a făcut observație să nu mai rupă din pâini, însă Petcu Florea, în loc să asculte, începu să insulte pe Tudor Cristea. Acesta, înfuriindu-se, luă un cuțit și-l înfipse în spatele lui Petcu.’ D. locotenent Micioara, care era de serviciu, a dispus imediat trans­portarea rănitului la spitalul mili­tar «Regina Elisabeta». Arestarea unui găzar Un oltean care vindea gaz, anume Marin Tutu, se duse ora la d. in­giner Dimopol din strada Mântu­­leasa No. 25, ca să pun gaz în lămpi. Intrând în antreă, olteanul văzu o pereche de ghete de damă, cari erau noul. Totu își schimbă ideea și în loc să pue gaz, șterse ghetele și o croi­la sănătoasă. Se anunță numai de­cât secția 37 și comisarul, începând cercetările, prinse și aresta pe găzar. Fos­tul din calea Călărași Un pungaș, Costică Marinoș, zis și Cerceluș, s’a dus eri la d. Kal­man Gherler, din calea Călărași No. 85 și după ce s’a învîrtit prin­ toate părțile, negăsind nimic pe care să poată pune mâna, lua o tingire de aramă și o tuli la fugă. Secția 37 însă isbuti să prindă pe pungaș și acum e adăpostit în be­ciul poliției. Furtul de scânduri din str. Pitagora Doui indivizi, Ion Tomulescu și Gheorghe Miteas’au strecurat noap­tea trecută în str. Pitagora, la ca­sele d-lui colonel Glagov și intro­­ducându-se într’o magazie, furată o mare cantitate de scânduri. Descoperindu-se acest furt, comi­sarul secției 34 prinse pe amândoi pungași și-i bagă la arest. O moarte subită, Femeea Maria Ginea, în vîrsta de 45 ani, servitoare la d. căpitan Mi­­sitrănescu, din str. Cireși No. 12, căzu eri d’o dată jos și încetă din viață, ș­­’a chemat în grabă un medic, care nu putu face alt­ceva de­cât să constate moartea.­­ Din infrrmațiuni­le luate, această femee suferea de mai mult timp le o boală de stomac. Diferite arestări Serviciul siguranței a arestat eri­ce indivizii Bereu Aron, Michel Kerrer și Ferentz Iohan, în contra cărora erau lansate mandate de depunere. Tot eră s’a arestat și un soldat Diamandi Cristea, care dezertase din reg. 20 Teleorman. Furtul din fundătura Barbă Rasă Dumitru Angh­el, domiciliat în fundătura Barbă Rasă No. 19, a pă­țit eri una bună de tot. El trăia de vr’o 10 ani cu o fe­mee Lina Stefanescu, care acum la urmă găsise pe un altul, anume Andrei Roșu. Aceștia făcură planul și venind acasă pe când lipsea de Anghel, luară tot ce găsiră și spălară putina. Comisarul­­ secției 40 la chete de urmă și-î pofti pe amândoui la biu­­roul d-sare unde se anchetează ceșul. UN PROVERB PE Z! Unde nu e frică, rușinea nu se încurcă. (Românesc) IMFQINAȚIUNI SÂMBĂTĂ. * Ori­cine se abonează ?a ziarul «Universul», pe lângă o distracție plă­cută și instructivă, fiind zilnic in curent cu toate mișcările din lumea în­treagă, mai concurează, in mod gratuit, prin tra­gere la sorți, la diferitele premii de valoare intre cari o vilă la Sinaia. A se vedea an­unei­ul detailat în pagina 1. * Audiențele la M. S. Regina au fost suspendate până după Paști. ^ D. Costinescu, ministru de finanțe, pregătește o circulară care va fi trimisă administrații­lor financiare pentru explicarea modului de aplicare al legei pen­tru desființarea aceiselor. Până la 1 Aprilie dispozițiile noueî leg! vor fi executate în parte de personalul comunelor .și de cel fiscal. Da la 1 Aprilie se va organiza un serviciu special pentru per­ceperea taxelor de consumație, a­ cârui funcționari vor fi recru­tați în parte din funcționarii ac­tuali ai comunelor. * Consiliul comunal al Capita­lei se va întruni în cursul aces­te­­iunt în două ședințe extra­ordinare. * Primăria Capitalei a luat dispoziție ca să înființeze la obor o hală de pește. * La primăria Capitalei s’au cerut două concesii de tramvvae, una pentru prelungirea liniei e­­lectrice de la podul Malmaison până la halta Cotrocenî și alta din­ulevardul Colțeî prin stradele Verde, Occident, Polizu la gara de Nord. * Primăria Capitalei a decis pavarea șoselei Basarab. Trotua­rele se vor face de asfalt, rigolele cu piatră cioplită, iar restul cu bolovani. Pentru această lucrare se vor cheltui 320 mi­­le­. S’a decis să se lucreze în timp de 10 ani, cheltuindu-se câte­­ 82 mii­le­ pe an. ♦ Săptămână viitoare d. C. Stoicescu., ministru de domenii va constitui o comisie ad-hoc, compusă din senatori, deputați, președintele Camerei de comer­­ciu din Capitală, toți d-nii direc­tori ai ministerului de domenii etc., care în mai multe ședințe să studieze și să discute proiec­tul de tarif vamal. Comisia va întocmi apoi după acest proect un proiect definitiv după care se vor face viitoarele convenț­ii comerciale.­­­­Mai multe State, printre care și România, au aderat la crearea unei asociații permanente internaționale a congreselor de navigație. Au fixat subvenții anuale: Ger­mania, Argentina, Austria, Bel­gia, China, Congo, Danemarca,­ comisia europeană a Dunărei, Statele­ Unite, Franța, Italia, Me­xicul, Monaco, Olanda, Portuga­lia, România și Elveția. Rusia și Ungaria au aderat fără să fixeze încă cifra subvenției. ♦ Convenția poștală dintre Ro­mânia și Austria a fost semnată la Cernăuți. In urma cererei delegatului un­gur, s’au suprimat prin această convenție taxele reduse de scri­sori pentru Ungaria, rămânând numai pentru Bucovina.. Se știe în adevăr, că până acum există o așa zisă taxă de «gra­niță» în virtutea căreia o scri­soare pentru orașele limitrofe, trimisă din România, se taxa cu 15 bani. * Guvernul român a fost in­vitat să trimeată un delegat la congresul internațional ce se va ține la 1 (14) Septembrie la Ge­neva, spre a se revizui conven­ția din Geneva de la 1864, cu privire la îmbunătățirea soartei soldaților răniți în războiu. ♦ Erî dimineață s'a oficiat un Te-Deum la Capela bulgară din calea Călărașilor, pentru aniver­sarea nașterei Principelui Fer­dinand al Bulgariei. Au asistat d-nii Sturdza, prim ministru, Ionel Bratianu minis­tru de externe, Balabanoff agent diplomatic al Bulgariei. S&iia prefectul poliției, C. F. Robescu primarul Capitalei, lt.-colonel An­­tonescu, dr. colonel Georgescu, aghiotanți regali, colonel Hiotu comandantul­ pieței, Mavrodin prim-președinte al tribunalului de Ilfov,, Tătăranu procuror ge­neral, Hamangiu prim-procuror, Pâcleanu directorul afacerilor politice din ministerul de externe și foarte mult­ membrii ai colo­niei bulgare. + Asociația femeilor române «Sprijinul» va ține mâine, Dumi­necă 16 c., la ora 3 d. a., ur­mătoarele conferințe populare : 1) La școala primară de fete No. 21, din Tabaci, d-na Maria Șaroș va vorbi despre «Societă­țile de ajutor».. 2) La școala primară de băeț! No. 22, din str. Radu-Vodă, d-ra Elena Popovici va vorbi despre «Povestea lege!». 3) La școala primară de băeț­ «Calixt», din calea Călărași, d-ra dr. Ecalerina Arbore va vorbi­­ despre«Schimbările pământului». Intrarea liberă. ♦ Mâine se va face alegerea consiliului comunal din Tulcea. ♦ Ministerul domeniilor a mai numit era următorii comisari pentru a prezida întrunirile cor­porațiilor de meseriași din Ca­pitală la alegerile comitetelor: Nicolae Istrâteanu pentru me­canici, G. Andronescu pentru tipografi, M. Burian pentru tîm­­­plări, St. Z. Gerotă pentru co­jocari, G. I. Ionescu pentru fie­rari, C. I. Distesnu pentru cis­­mari, Florian Stoenescu pentru coafori, St. Mihailescu pentru croitori și Niță Popescu pentru plăpumari. ♦ D. loan Popp, prim-notar al comitatului Bihor (Crișana), fiu da țăran român, a fost ales de­putat în cercul electoral român Ceică, întrunind 1178 voturi con­tra 894 date unui candidat ma­ghiar. * D. baron Ioan Stircea, fiul d-lui baron Victor Stîrcea, mare proprietar în Bucovina și în jud. Roman, fost președinte al par­tidului național, a fost înaintat consilier de ambasadă. • I. P.S. S. Mitropolitul Par­­thenie al Moldovei a sosit ora dimineață în Capitală. ♦ «Universul literar co­lorat», care va apare mâine Duminecii 16 Fe­bruarie, va cuprinde, pe lângă o materie variată și interesantă, și o preafru­moasă ilustra­ție reprezin­­tănd Un accident al țarului Ni­colae I1 al Rusiei. «Universul literar colo­rat» se vinde cu 5 bani în toată țara. • Ele s’au afișat în București listele electorale definitive pen­tru Corpurile legiuitoare și co­mună. * Asociația generală a studen­ților universitari români a pri­mit din partea ziarului «Tribuna» o scrisoare de mulțumire pentru decisia luată la în­runirea de Duminecă. * Am vorbit în numărul nos­tru de la 1 Februarie c., despre cazul funcționarului Octavian Bo­b­», de la ministerul domeniilor. In urma cercetărilor făcute de parchet, nu s’a găsit nimic com­promițător contra d-lui Rolea și în acest sens a și fost înștiințat ministerul domeniilor de către d. prim-procuror flamangiu. ♦ Din partea conservatorilor cantacuziniști va candida d. Th. Ernandi, la colegiul 1 de Cameră, din Tutova, care e vacant. * La 30 Martie se va face a­­legerea unui senator la colegiul 1 din Roman. * O delegație a brutarilor din Capitală era s’a prezintă­ la pri­mărie și au cerut ca de la 1 A­­prilie să înființeze maghernițele în diferite puncte populare ale Capitalei și să disființeze vinza­­rea cu căruțele. Brutarii susțin că numai ast­fel se va putea vinde pâinea de un kilogram. D. Cezărescu, prim ajutor ele primar, a răspuns delegaților că înainte de a se pronunța asupra acestei cereri, va consulta și p­e directorul societatei «Viața» și F­ibricele­ Unite ca să vaza ce părere au aceștia. Săptămâna viitoare de ajutor de primar va convoca pe toți brutarii, când se va lua o înțe­legere definitivă. * Fata Despina Plădulescu, din Slănic, (Prahova), a născut un băiat pe care i-a omorît arri­­cându-l într’o vâlcea. Mama criminală a fost ares­tată. * Al 40-lea congres interna­țional de medici sa va ține la Madrid, între 13 și 17 Aprilie. Până acum s’sfi înscris 1000 de spanioli și 1500 de medici stre­ini. Cheltuelile pe căile ferate și vapoare vor fi suportate pe ju­­mătate de guvernul spaniol. In onoarea oaspeților s’au pregătit diferite și frumoase serbări. * Câți­va locuitori din com­. Mărgăritești, (R.­Sărat) au dat peste cadavrul unui băiat de 11 ani în marginea satului acoperit de frunze. Inștiințându-se autoritățile, s’a procedat numai­de­cât la cerce­tare și s’a descoperit că autorii crimei au fost două lucrători tot din acea comună, M. Ciupercă și Gh. Crăciun.­­ Asociațiunea generală a cor­pului farmaceutic din România va ține ședința trimestrială astă­­seară, Sâmbătă, la orele 8 jum. precis, în sala de jos No. 18 a palatului Universitatea. Vor vorbi d­in­: prof. dr. St. Minovicv, Despre mijloacele chi­mice în stingerea incendiului ; farmacist Aurel Scurtu, Asupra educațiuneî în farmacie; farma­cist S. Ed. Rheindt, O paralelă între farmacopeele moderna cu una din evul mediu. Sptl.rl * Operațiile consiliilor de re­vizie, pentru formarea contin­gentului 1904, vor începe la 15 Februarie și se vor închide la 20 Martie inclusiv.­­ «Monitorul Oficial» de erî publică tabloul de numărul tine­rilor, din clasa anului 1904, ce trebue să dea județele pentru cavaleria cu schimbul, precum și tabloul de numărul tinerilor din clasa anului 1004 ce trebue să dea depozitele pentru marina mi­litară. * Comisia de recrutare, din jud. Ilfov, ce compune din d-nii colonel Vâleanu D., C. Bărbu­­lescu, directorul prefecturei jud. Ilfov, Florea Georgescu, consi­lier județean, dr. căpitan Ha­­mangiu și căpitan Niculaescu, șeful depozitului de recrutare Il­fov. ♦ Consiliul de revizie din Ca­pitală, începe azi 1, 15 Februarie, operațiile de recrutare. Iată zilele, localurile și orele când vor urma aceste operațiuni: Pentru culoarea de roșu, în localul secției 6, în zilele de 15, 16, 17 și 18 Februarie, orele 12 din zi. Pentru culoarea de alb, în lo­calul secției 9, str. Sf. Spiridon 28, în zilele de 19, 20, 21 și 22 Februarie, orele 12 din zi. Pentru culoarea de galben, în localul secției 18, str. Lumineî 27, în zilele de 23, 24, 25 și 26 Februarie, orele 12 din zi. Pentru verde, în localul sec­ției 27, splaiul general Magheru 14, în zilele de 27 și 28 Februa­rie și 2 Martie, orele 12. Pentru negru, în localul sec­ției 39, str. Liliștei 17, în zilele de 7, 8, 9 și 10 Martie, orele 12. Pentru albastru, în localul sec­ției 34, str. Splaiului 1 bis, în zilele de 3, 4, 5 și 6 Martie, orele 12. Zilele următoare până la 30 Martie 1903, sunt rezervate pen­tru producerea actelor cerute tinerilor înscriși, pentru cei au­torizați pentru diferite motive, cum și pentru taxele militare. ȘTIRI JUDICIARE . D. judecător de instrucție al cabinetului 5 a admis era ce­rerea de punere la libertate pe cauțiune făcută de David Iosif, arestat pentru abus de încre­dere în prejudiciul casei Staa­­deker din București. • Se știe că Curtea de ca­sație, secția a 11­3, a respins recursul făcut de d-nii frați Soarec, din P.­Neamț, contra decisiunei Curții de apel din București în procesul cu d. E. Gostinescu. D. Iarca însă au făcut opozi­­ție la hotărirea Curții de casație prin care li s’a respins recursul. Ei! Curtea a respins și această opoziție. D-niî Soarec au fost reprezen­­tațî prin d-niî advocat Corn­ea și Arien. ♦ Instrucția în afacerea tăișu­rilor de la finanțe a continuat și elî. Au fost ascultați ca informa­tori mai mulți funcționari de la ministerul de finanțe. ♦ Seri d. judecător de instruc­ție R. Voinescu a continuat ins­trucția în afacerea bancherului Benzal și a ascultat mai mulți re­clamanți. * Am publicat deja că Baby a făcut cerere de punere în liber­tate pa cauțiune și că i-a fost respinsă da d. judecător de instrucție. Contra acestei hotărîri, el a făcut apel la Camera de punere sub acuzare, care i-l’a respins ieri. >•—---­a­»­ .........—........ ȘTIRI mUiClA'RS $i ECOSOSiCS * E vorba de a se înființa în București, cu capitaluri belgiene, o bancă agricolă având de scop com­­plec­tarea serviciului de ex­port al «societăței generale a re­prezintă­țiunilor belgiene în Ro­mânia». ♦ Datoria publică a României e de 1 miliard 413 milioane 332,385 franci. Principalele case franceze din România se ocupă cu expor­tul cerealelor. Există 23 case cu un capital de 7 milioane franci. Proprietățile franceze repre­zintă 5 milioane și capitalele angajate de către francezi la Banca Naționala a României și la Daria reprezintă 72 milioane. întreprinderile miniere prin­cipale au un capital total de 6 milioane. Franța posedă în fine pentru 318 milioane franci, dacă nu chiar mai mult, titluri de rentă ro­mână care produc 4 și 5 la sută. Cele 438 milioane capital fran­cez din România se repartisează ast­fel: comercia 7.000.000, pro­prietăți 5.000.000, credite și bănci 71.000 000, mine ö OOO.COO, industrie 21 000 000 și datoria publică 328.000.000. ȘTIRI DIVERSE ® Societatea studenților în far­macia va ține mâine, 16 c., orele 2 d. a., ședință ordinală la sediul societăței din bulevardul Elisabeta 1V. 39. _ 0 Societatea istorică a studenților în litera va ține mâine, în Via No. 4 a Universităței, obicinuita ședință ordinară. ȘTIRI ARTISTICE . Concertul marelui pianist Go­­dovyski, care trebuia să se dea­­­­seară la Ateneu, s-a amânat pe Marți 13­­. 0 Luni, 17 Februarie, d-ra Maria R. Zissu va da în sala Liedertafel un concert cu concursul d-lul Th. Fuchsl pianist. Biletele se găsesc de vînzare la magazinul Gebauer. Sitolio­grafii . A apărut: «Ilegalitatea re­­censămîntului» da d. Paul Gre­­ceanu. ♦ A apărut «Dulci suveniruri», un vals datorit d-lui P. C. Spa­­nopol. E CODRî * FwfHan-vală (Cosa 40 bani) remediu excelent contra gu­turaiului. Întrebuințarea plăcută. ♦ Se aduce la cunoștința te­nor public că Restaurantul lor­­dache N. Ionescu & C-la din str. Covaci No. 3, va continua afa­cerile sale pe viitor,ca și în trecu­t. .... i minuta 8 U­ SFAT !»F ZI Cerneală neagră «de co­piat.—Adesea ori doriți să pii­arăți o copie de pe o scrisoare, dar sunteți siliți s’o soriți a doua oară, fiind­că n’aveți mașini da copiat. E deci bună următoarea rețetă după care veți prepara o cerneală de copiat fără mașină. Intr’o sută gramfl apă dizolvați 60 grame­nigrosină și 80 gr. de glicerină. Duminecă 16 Februarie, este Lăsata Secului. Tot în acea seară se îngroapă și Carnavalul. Această mare ceremonie se va face în vastele saloane ale Pala­tului Băilor Eforiei, unde va fi un MARE BAL Acei cari vor să petreacă o seară cum rare ori se petrece la viață, sa vie Duminecă seara la MARELE CAL din sălile Băi­lor Eforiei. Va fi atunci nu numai Ingro­­parea Carnavalului, ci ți cea mai mare petrecere din câta s’au văzut în București. Sociatatia Basia-Traian­ care a fost asupra ei această ne­întrecută petrecere, a pus tot beneficiul ce va rezulta din besl, la fondul pentru construirea PALATULUI INVALIZÎLOR îngroparea Carnavalu­lui este serbarea poporu­­­lui, de aceea intrarea in BAL, în seara de 16 Februarie în sala Palatului Băilor Eforiei, e numai UN LEU. Suntem siguri că poporul Ca­pitalei își va da ințelpire Dumi­neca aceasta, 16 Februarie, la BALUL de la EFOSIE la care va patrona Regina Petrecere! Îngroparea Carnavalului LBsraiî űiiT HäTÜ“ Obiecte din la piele de om. — Nu sa Întocmai rar e pielea omului sa fie întrebuin­țată la facere de obiecte. De obi­­ce­iü se t&băcește pentru aceasta pielea criminalilor executați. Așa s’a fabricat, în urma ordinilor unor ofițeri de poliție, un por­tofel din pielea criminalului Prân­zim. Oameni compatențî afirmă că pielea omului este un material excelent, solid și puternic. 3 ^țî$£ ©& Ultima intonation­ SÂMBĂTĂ ♦ Eri s’a dat citire la Carceră Mesagiului regal prin care se­siunea Corpurilor legiuitoare se prelungește până la 1 Martie in­clusiv. ♦ Rampa veche de vinuri din grădina Bibescu Vodă, va fi re­parată de către primăria Capita­lei în mod radical. Pentru a­­ceasta, d. architect Pe­tri­cu a fost însărcinat a elabora proiec­tele de planuri.­­ La banchetul politic, orga­nizat de către partidul liberal pentru sărbătorirea d-lui Dimitrie Sturdza, vor participa 500 per­soane. D. architect Petr­icu, de la pri­măria Capitalei, va face decorul silei Teatrului Național, unde se va da banchetul. C D. primar­ul Capitalei a cerut tuturor serviciilor tablouri de sumele ce trebuesc pentru diferitele lucrări necesitate de serviciile comunei, spre a în­drepta pe cât posibil multe din neajunsurile da cari suferă Ca­pi­tala. Aceasta spre a se ști cum­ se va repartiza împrumutul de 8 milioane, pe care îl va contracta comuna, in afară da sumele cari vor trebui pentru acoperirea de­ficitelor comunei.­­ In ziua de 27 Februarie sa va ține la Iași concurs de me­dici secundari pentru casa ep­i­­tropiei SS Spiridon din Iași și spitalul «Elena Beldiman» din Bârlad. Comisiunea se va compune din 2 profesori ai facultății de me­dicină din Iași, 3 medici pri­mari definitivi cari se vor Lage la sorți, 2 medici din partea con­siliului superior sanitar și 1 de­legat al ministerului. C D. Al. An limesen,­­avocatul șef al serviciului contencios de pe lângă primăria Capitalei, a fost delegat să semneze în locul d-lui primar procesele de contravenție și hârtiile privitoare la primirea și expedierea citațiunilor corec­­ționale, ca și diferite avize și co­respondențe cu cele­l­alte auto­rități.­­ Cu oc­aziunea încheierea noi­lor contracte ale primăriei la ha­lele din Capitală, s­e vor aduce ameliorări însemnate halelor și se vor lua măsuri pentru ca pe viitor să se păstreze o stare mai mare de curățenie de­cât cea de astă­zi. Hala Amzei va fi ameliorată mai mult ca cele­ l’arte. 1). Petric­u, arc­hitectul comu­nei, a întocmit deja toate proiec­tele pentru acest sfîrșit. ♦ D. Ghimicescu, silvicultor, a fost autoriză de minist­erul de domenii ca să yi%t|șe­f jerb4i%

Next