Universul, septembrie 1905 (Anul 23, nr. 239-268)

1905-09-07 / nr. 245

­biki rtristm ale darului ,, Universul1 Ma ütForEstet ® Audiența lui Fejumry Budapesta, 6.—Baronul Fe­­jervary a plecat la Viena, unde a sosit azi la amiază, iar după amiază va fi primit în audiență de împărat. Seara se va întoarce ad­, nara manifestație anti-seraignă Viena. 5.—La Olmütz (Mo­ravia) s’a ținut o întrunire cehă, urmată de o mare de­monstrație contra Germani­lor. La întrunire au luat parte vr’o 3000 Cehi din Oi­mütz și împrejurimi. Poliția a fost neputincioasă să restabilească ordinea și a avut mai multe ciocniri­­ cu manifestanții. S’au făcut nu­meroase arestări. Miercuri 7 Septembrie 1905 Alegere de primar Brăila, d.— Azi, la orele 4, consiliul comunal a fost con­vocat spre a alege un primar în locul d-lui Chr. Suliotti, de­misionat. Consiliul, în unani­mitate, a reales pe d. Suliotti. Mare scandal. —­ Cerere­a le moratoriu — Prohibirea co­­merțului ambulant. — Compt de gestiune.— Înființarea u­­nui târg.—Crimă Craiova. 5.—Sergentul - ma­i­or Râmniceanu Octavian, îm­­bătându-se, a făcut un mare scandal la cârciuma «Cocor». Cu mare greutate scandalagiul a fost potolit și predat autori­tății01, militare. — Firma frații Zwengher a cerut un moratoriu de 6 luni. Tribunalul a numit pe d. Șt. G. Saita să verifice registrele și să refere. — Camera de comerț a interve­nit din nou la ministerul respec­tiv pentru oprirea cu desăvârșire a comerțului ambulant la sate, și în special a turcilor­ albanezi cari se îndeletnicesc și cu înșelătoria, vinzând fise de metal drept mo­nede turcești de aur, pentru jalbe. Camera de comerț și-a înaintat compturile de gestiune pe exercițiul trecut.­­ In urma interven­irei comi­tetului Bursei din Craiova, minis­terul d­e finanțe a autorizat des­chiderea unui târg special și per­manent de vinuri pe platoul târ­gului de săptămână. Târgul va începe să funcționeze cu începere de la 10 c. Grigore D. Băluță, de fel din­ Locusteni, pe când se afla la niște porumb al său, s’a po­menit cu Ion Radu Zamfir, din Dobrotești (Romanați) că vine spre dînsul cu un revolver în­­tr’o mână și fără a zice un cu­vin! descarcă două focuri lo­­vindu-l în tâmpla dreaptă. Vic­tima e în agonie. S’a ordonat arestarea criminalului. Carantină. — Biserică pră­dată Galați. 5.—Eri și azi au­ fost oprite , acosta 7 barcaze cu pește venind din Ism­ail. In urma telegramei ministeru­lui, carantina de la Gura Pru­tului va fi mutată la Dunăre. — Știrea asupra măsurilor an­­ti-holerice singur «Universul» a avut-o. — Necunoscuți au spart pere­tele bisericei Sf. Sofia și pă­trunzând prin fereastră în prid­vor, au spart sertarele și du­lapul furând banii, apoi au spart dulapurile arhivei, unde de asemenea au furat banii. Hoții s’au făcut nevăzuți. Moartă din leacuri băbești. Asasinatul din Bivolari.— S E­­vadare Iași. 5.—Din cercetările par­chetului rezultă că femeia Ne­ghina Ionescu, din Godăești, a murit din cauză că a înghițit leacuri băbești. S’a deschis o anchetă, spre a se vedea cine poartă răspun­derea acestei nenorociri. — Se anunță din Bivolari, că pe drumul­­ de acolo a fost găsit, vîrît prin fân, cadavrul comptabilului acelei moșii. Bietul om fusese ucis de ne­cunoscuți, mobilul fiind furtul. — Din arestul comunei Gher­­mănești a evadat un îndrăz­neț spărgător de biserici, nu­mit Manole Vrabie. Se crede că el s’a refugiat în Iași. Crimă.—Urmărirea unui stu­dent hoț. — Măsuri de desin­­fecțiune Iași. 5.—Jandarmii au găsit, aruncat în șanț, în apropierea satului Bălăneasca, un necu­noscut, bine îmbrăcat. El era în agonia morții și avea la cap numeroase lovituri de cuțit. Fiind transportat la spital, a sucombat. Criminalii nu sunt cunoscuți. Se fac cercetări pen­tru descoperirea lor. — Parchetul urmărește pe studentul Manoliu, care a comis cinci jafuri de 408 lei in com. Văleni.­­ Ministerul a ordonat tele­­nfic înființarea carantinei la­ngheni ; de asemeni prefec­tura a ordonat grabnica desin­­fectare a tuturor secțiunilor plutoanelor j­andarmeriei rurale in județ. Crima îngrozitoare a unei mame nebune.— incendia.— incendiator Ploești. 5. — Femeia Lina Savu Nistor, în vîrstă de 85 de ani, în serviciul d-lui Niță Ionescu, din str. Emancipată, și-a strangulat, într’un acces de alienație mintală, pe fiul său­ Ion, de 9 ani. Copilul a rămas mort pe loc. Criminala, fiind arestată, a declarat că a voit să omoare pe fiica sa, care nu are purtări bune. — Un incendiu a distrus cu desăvârșire atelierul de fierărie al soc. petrolifere Buștenari, cauzând pagube însemnate. Cauzele incendiului nu se cu­nosc. — Ion Geantă, din comuna Provița, și-a incendiat singur avutul. Cazul se anchetează. Crimă și sinucidere Sinaia, 5, — Victor Moraru, lucrător la fabrica d-lui Costi­­nescu, fiind în relații de dra­goste cu cântăreața Tudorița Atanasiu de la hotelul «Uni­versal», pe când mergeau îm­preună pe str. Cristache Mo­raru, Victor scoate un revolver și trage două focuri în cântă­reață, lovind-o in partea stângă pieptului.. Criminala C iminalul își trage apoi și el un glonte in inimă. Moartea i-a fost instantanee. Cântăreața a fost transportată la spital. Se crede că va scăpa cu viață. Ve voi­ trimite amănunte prin poștă, serioase. Se pare că toate tru­pele din Norvegia centrală și de la fruntarii au fost mobi­­lisate. congres 300 de delegați din toate părțile Germaniei. Bebel, deputat în Reichtag, a ținut un discurs lung des­pre situația politică interna­țională. A spus că partidul social democrat a simțit mare bucurie de biruința japone­zilor căci această biruință în­seamnă înfrângerea despotis­mului rusesc. Ace­st mare imperiu, în fața căruia Germania s’a umilit, de atâtea ori (strigăte de des­­aprobare) a fost îngenun­­chiat. Resboiul ruso-japonez va avea mari urmări politice. Banca Italiei a subscris 80 de mii de franci. Compozitorul Leoncavallo a pus pe muzică o rugăciune către Maica Domnului, dedi­­când-o Papei. El o va vinde în folosul victimelor din Ca­labria. Călătoria prinților de Bailee în India Londra, 5 [UNK] — In luna Oc­tombrie, principii de Galles vor întreprinde o călătorie în India. Vizita lui Jawai­ in Ruda Londra, 5. — «Daily Ex­press» anunță că Roose­velt, președintele State­­lor­ Unite,­ va vizita Rusia in primă­vara viitoare, după invitarea lui Witte. El va fi însoțit de o es­cadră americană. Situația din Bnvaria (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») O aici audiență a lui Fejervary la împărat Viena. 5.—Primul-ministru ungur, Fejervary, chemat aici, a avut ani dimineață o audiență de o oră și jumătate la împărat. Resultatul conferinței nu e încă cunoscut. Liberarea lui Halmai Budapesta. 5. — Doctorul Halmai, avocatul lui Zygany, a fost liberat din închisoare, de către procuror. Cercetările au fost înce­tate. Avocații de aici vor ținea mâine o adunare generală in care vor protesta contra a­­restărei lui Halmai. Asupra audientei lui Fejervary la împărat Budapesta. 5.—In audiența de azi a lui Fejervary la îm­părat s’a hotărit asupra per­soanelor cari trebuesc che­mate de monarh­. Perspec­tiva înțelegerei tot e încă ne­sigură. Invocată între Sași și guvernul ragman Budapesta. 5.— Deputatul sas Karl Lurtz a fost numit notar la Brașov. După o în­­voială între sași și guvern, succesorul lui la deputăție nu va fi un sas ci un ungur. Se vorbește de ministrul de comercial Voeroes sau de fos­­tul vice-președinte al Came­rei, Feilitzsch. Evenimentele die Hmm (telegramele Agenției Române) Oraș bombardat de Japonezi­ Petersburg, 5.— Din ordinul Țarului starea de războiu a fost proclamată­ în districtul Bialistok. Agenția Telegrafică află din Vladivostok că vasele japo­neze «Idzumi» și «Suma» au bombardat, sub comanda ami­ralului Katoga, în ziua de 12 Septembrie st.n.,Petropavlosk, distrugând edificiile situate în apropiere de far. Inamicul a prădat magaziile de pulbere și a ucis un mare număr de vite luând cu sine multe munițiuni. Șeful districtului a fugit cu soția și copii luând cu dânsul casa Statului. Vasul american «Australia» care se afla în port, a fost luat de japonezi. N’a fost nici un mort sau rănit. Au fost de asemenea distruse porturile Ajan, Ochtosk. Cabinetul mini­strilor Petersburg. 5.—Agenția te­legrafică află că Țarul a ordo­nat formarea unei comisiuni sub președinția contelui Solsky care va avea să cerceteze un proect al cărui scop va fi să instituiască un cabinet al mi­niștrilor pentru a unifica ac­țiunea tuturor ministerelor. A­­cest cabinet va purta numele de cabinetul consiliului de mi­niștri și va lucra sub preși­­denția primului-ministru care va avea dreptul să aibă rapor­turi personale cu împăratul. Numirea celor­lalți miniștri se va face prin intervenirea primului-ministru și sancțiunea imperială. Nici o măsură ad­ministrativă nu se va putea­­ lua fără o decisiune a consi­liului de miniștri sancționată de Tar. miGMILE 1GESTIE! ill BSHITBHM&TOTÎ Celeterie Imperială Hamburg, 5. — împăratul Wilhelm a­ plecat la Hubertus­­stock. Mobilizările Norvegiei Stockholm. 5— Se comunică din isvor bine informat că după spusele călătorilor din Nor­vegia, acest stat a luat săptă­­mâna, trecută măsuri militare Hotel ars Viena. 5.— Se anunță din Teplitz că frumosul hotel din Baer­ingen, la o depărtare de 20 minute de Schönau, a că­zut era pradă flăcărilor. Sinuciderea unui delapidator Viena. 5.­La cimitirul cen­tral din Brünn s-a sinucis șezând pe o bancă, vechiul șef al societăței pompelor fu­nebre din acel oraș, Emil Doleschal. El și-a tras un glonț de revolver în cap și a rămas mort pe loc. Doleschal delapidase de curînd niște bani, fusese con­cediat și mâine trebuia să o compară înaintea tribunalu­lui. El a preferat însă să moară. Ca funcționar căzuse în ghiarele cămătarilor. U­n discurs al lui Laepr contra ungurilor Viena. 5. — La congresul socialiștilor­ creștini, ținut la Eggenburg, d-rul Lueger, pri­marul Vienei, a rostit un dis­curs mare contra ungurilor. El a spus că evenimentele de acum amintesc anii 1848 și 1849, căci rüsuna iar în Un­garia strigătele de: «Să ne le­pădăm de «Austria ! Să ne lepădăm de Habsburg !» Iar cei de sus să bage bine de seamă, căci ungurilor li se pot aduce jertfe peste jertfe, dar Ungaria nu va fi nici­odată mulțumită. Oratorul se îndoește de a­­firmarea că Gautsch, primul ministru austriac, s-ar fi a­­mestecat în chestiile ungu­rești, pronunțându-se contra­introducerea sufragiului uni­versal în Ungaria. Austria nu trebue să tole­reze însă în nici un caz ca Maghiarii să fie sprijiniți și de un ministru austriac în năzuințele lor. Apoi noi suntem acum într-o ast­fel de situație, urmează d-rul Lueger, că nu trebue să se mai facă nici cea mai mică concesiune Ungariei, atât pe terenul militar cât și pe cel economic. Domnilor a­­cestora trebue să li se arate odată colții, și acum e tim­pul cel mai nimerit pentru aceasta. Dacă li s’ar acorda cel mai mic lucru, atunci noi nu vom mai da nici un sol­dat și nici un hheler. Noi n’avem bani ca să aju­tăm tendința ungurilor spre mărire. In chestia aceasta voim să stăm la­olaltă în Austria și să rămânem pentru tot­dea­­una germani buni și cum se cade. (Mia tunurilor sârbești Viena. 5.— Se anunță din Belgrad : Programul de acțiune al comisiunei pentru artilerie, care pleacă azî în străinătate spre a face experiențe cu tu­nuri, s’a hotărit amănunțit alaltăerî și ori in consiliile de miniștri, la cari au asis­­tat președintele și vice-preșe­dintele ’Scupemeî. In chipul acesta s’a vroit să împedice comisiunea de a trece peste atribuțiile ei și să se facă imposibil ori­ce abuz al puterei ei. Regele Petre a primit ori pe membrii comisiunei. iminenta arestare a In­ lânii? Viena. 5.—Știri sosite din Budapesta spun că afacerea Zersig ia proporții senzațio­nale. Aci se afirmă că ares­tarea de eri a d-rului Hal­­may, advocatul lui Zigany, va fi urmată poate azi chiar de aceea a baronului Banffy, unul din fruntașii politici un­guri, care ar fi foarte grav compromis în această afacere. Se uns H Qumpf la Bulgaria spre Viena. 5.—Din Sofia vina știrea că pentru acoperirea trebuinței de sare a Bulga­riei s’a hotărit ca pentru vii­tori cinci ani să se importe din Ungaria 200 de mii de tone de sare, iar cât pentru rest să se aducă din Ro­mânia, din Sicilia și din alte ocne ale Italiei. In sensul acestei hotărâri ministrul de finance, Para­­cov,a și închiriat respectivele contracte. Sisial-democrați­ germani teuriu du­m­is înfrângerea Rusiei Berlin. 5.— Se anunță din lena că congresul social-de­­mocraților germani s’a des­chis ieri acolo. Iau parte la ULTIMA OM MAMELE AGENȚIE I­MANE Listte în timapul sopun. O altă conferința pentru pace Petersburg. 5. —Contrar in­­formațiunilor din Washington, după care Președintele Roose­velt ar avea intențiunea să în­trunească o a două conferință­entru pace la Haga, se află un izvor sigur că guvernul rusesc își propune să se adre­seze puterilor străine în acelaș scop și că Președintele Roose­velt aprobă acest demers a că­rui inițiativă revine Împăratu­lui Rusiei, inspiratorul confe­rinței de la Haga. Deces Paris. 5.—D. Eugene Veuillet, directorul ziarului «L’Univers», a murit. nisensia, P. Grigorian, s’a sinu­cis prin împușcare în "podul grajdului. Cauza se crede a fi niște certuri. Amănunte pe mâine. — Pentru mâine, Marți, la orele 5, Constantin Larry, di­rectorul ziarului «Dobrogea» a convocat pe proprietarii și co­mercianții din oraș la o întru­nire publică în sala «Elpis», pentru a le comunica rezulta­tul demersurilor făcute de d-sa în chestia tîrgului Murfatlar. — Acum s’a găsit la cimiti­rul nou un cadavru oribil mu­tilat la gât cu peste 10 tăeturi de cuțit. Se crede că e la mij­loc o crimă îngrozitoare. — Principele Ferdinand a inspectat azi trupele. S’au e­­xecutat lupte între trupe divi­zate. Luptele au reușit. Falimentul unui sas. Ha export de cereale Berlin. 5.—Se anunță din Hamburg că firma Samson, de export de cereale, a dat faliment. Proprietarii firmei au fugit. După constatările de până acum, pasivul se urcă la peste patru milioane de mărci. Manipulațiunile de polițe ale acestei case de export au fost ast­fel în­cât mulți agri­cultori și mulți proprietari de mori au rămas complect ruinați. Alt deces Wiesbaden, 5. — Principele Nicolae de Nassau, fratele vi­treg al Marelui duce de Lu­xemburg, a murit în vîrsta de 73 de ani. Asigurarea lucrătorilor Viena. 5.— Azi dimineață a avut loc deschiderea congresu­lui internațional pentru asigu­rarea lucrătorilor. Au luat parte 1.500 delegați, majoritatea din țările civilizate. Președintele de onoare d. Koerber a deschis congresul zicând că nu trebue să treacă această ocazie fără să se provoace măsuri apte a ameliora situațiunea lucrători­lor asigurându-le partea ce li se cuvine din profitul produc­­țiunei. Ministrul de interne, sa­lutând congresul în numele gu­vernului, a zis că guvernul va urmări desbaterile cu un viu interes. Stăruind asupra des­­voltării ce e iau asigurările so­ciale, a zis că aceste asigurări constituesc partea de prevedere ce Statul datorează acelora cari nu au alte resurse de­cât munca cu mâinile. Morala cere ca a­­cei cari sunt reduși la profitul unei munci făcute numai cu mâinile să fie garantați în viață. De­o­cam­dată trebue să ne mărginim a face numai ce se poate face în condițiunile ac­tuale pentru acei cari din cauza bătrânețelor sau din nenoro­ciri nu vor mai putea lucra. Congresul va avea un mare merit dacă va isbuti să dea o soluțiune acestei chestiuni. După mai multe discursuri, biuroul congresului a fost ales. După amiază au început dis­­cuțiunile asupra celor­ l’alte chestiuni la ordinea zilei. Grevă, încetei* Lemberg, 5. — Greva măce­larilor și a lucrătorilor de mă­celărie s’a terminat. Persienii contra rușilor și armenilor Petersburg. 5.—Agenția te­legrafică află din Teheran că ministrul comercial are inten­țiunea ca, după întoarcerea Șa­hului, să întemeeze o bancă națională cu sucursale în­ prin­­cipalele orașe din țară care să fie opuse Băncii de scont ru­sești. O mare agitațiune domnește în Teheran contra armenilor, în urma conflictului dintre ar­meni și persani, ivit la Baku. Del­apidări japoneze Tokio. 5.—S’a descoperit o mare malversațiune comisă de trei casieri ai marinei, cari au delapidat suma de 330.000 yeni. Știrea n’a produs la început nici o impresiune, dar când s’a aflat că malversațiunile da­tează de mai bine de un an, s’a produs un sentiment de ne­încredere contra administrațiu­­nea marinei. Afacerea va pro­voca de­sigur atacuri contra guvernului. Antarchiști inocenți Madrid. 5.— Anarh­iștii au respins cu energie ori­ce res­ponsabilitate în chestiunea ul­timului atentat săvîrșit contra regelui Alfons. Inundații Barcelona. 5.—In­undațiunile au întrerupt circulațiunea pe liniile ferate lângă Galatayug. Câmpiile Murele­ sunt inun­date." Pagubele sunt considera­bile. IVoe agent «Ivit în Macedonia Constantinopol, 6. — Amba­sadorul Austro-Ungariei a noti­ficat Forței numirea consulului general Oppenheimer ca agent civil. Nenorocire la întrecere de automobile Carpentras. 5.—In cursa de automobile numită Cursa Mun­telui Ventaux, la 2 k­ilometri de Carpentras un automobil s'a isbit de un obstacol și s’a resturnat. Colomb, conducăto­rul, a fost grav rănit. Foto­graful unui ziar ilustrat din Paris a fost ucis. Proprietatea literară Liege. 5.—Congresul pentru protecțiunea proprietatei lite­rare a fost deschis. Delegatul României a notificat adesiunea României la convențiunea de la Berna. TELEGRAMELE PIRTIGIMRE ale ziarului ,, Universul“ Sosite dmn timpul nopței Sinucidere.—Întrunire.—Öl­nn* Îngrozitoare. — Manevre Constanța, 6.—Eri dimineață serii ocolului domenial din E-Incendia Intr’o biserică Berlin. 5.—Se anunță din Neustadt (Bavaria) că la bi­serica d­i­n Mariahilferberg unde se făcea o serbare so­lemnă, a isbucnit foc chiar la începutul slujbei. Decoru­rile din biserică s’au aprins și flăcările au ajuns până în tavan. Intre închinători a isbuc­­nit o mare panică. Cei mai mulți au fugit însă alții au sărit și au stins focul. O îndrăzneață și curioasă încercare de furt Paris. 5.—Din Zurich (El­veția) se anunță că o îndrăz­neață încercare de furt s’a comis Sâmbătă seara, pe la ș­ase ore, în gara principală de acolo, unde se află și mai multe prăvălii. Când era mai mare mișca­re în gară, un tiner italian intră întri o prăvălie de cea­sornice, care se afla alăturea de biuroul telegrafic și, dădu o lovitură de cuțit vînzătoa­­re, care se afla acolo și care căzu jos. Femeia avu încă forța de a se repezi afară și a striga a­­jutor. Sute de oameni năvă­liră spre acea prăvălie, pu­seră mâna pe hoț, care voia să fugă și-l bătură îngrozi­tor. Femeia este greu rănită. Hoțul, arestat, refuză de a da vr’o informație. El se preface nebun. un misionar creștin apărând la incendia­torii japonezi Londra. 5.—Telegramă din Tokio . Misionarul american Sopez declară într’un articol publicat de ziarul «Japan­ Ti­mes» care apare aici, că după o cercetare minuțioasă, a a­­juns la convingerea că in­­cendiarea mai multor biserici creștine de acolo, în timpul ultimelor răscoale, n’a fost resultatul unei precugetări ci o pornire momentană a plebei. Misionarul blamează in a­­celași timp pe mai mulți ti­neri misionari evangheliști cari, în timpul esceselor de stradă, au intrat în parcul Asakasa, care e consacrat lui Buddha, spre a ținea predici acolo. Regele României la Zell-am-Sse Viena. 5.— In privința șe­­derei regelui Carol al Româ­niei la Zell-am-See, se rapor­tează de acolo următoarele : Regele a sosit aici Vineri seara și a luat gazdă la oțe­lul «împărăteasa Elisabeta». Sâmbătă, înainte de amiază, regele d­ impreună cu contesa de Flandra și cu ducesa de Anhalt Dessau, precum și cu suita sa, a pornit pe valea Kapruner și s’a dus până la casa alpină de lângă cascada Kassel. Acolo s’a luat prânzul. Această escursiune a plă­cut foarte mult regelui și în­soțitorilor săi. In cursul serei regele a primit pe membrii autorită­ților, adecă pe loc­țiitorul pre­fectului, Muellauer, și o de­­putațiune a comunei, compusă din primar, dr. Mueller, con­silierul comunal Wilgrill, spițer, și inginerul Gassner. Dînșii au oferit regelui ca amintire o hartă cu vederi din Zell-am-See și împreju­rimi. In acea seară a avut loc, atât în onoarea regelui cât și in a celor 300 de medici din Germania, cari se află în că­lătorie de studii, o strălucită iluminație a apelor și a înăl­țimilor. Sosirea lui Witte la Paris Paris. 5. — Witte sosește azi pe vaporul «împăratul Wilhelm II», la Cherburg. Deseară va fi aici. Se zice că el va sta aici numai o zi sau două și nu va primi nici o vizită. Respingerea lui Dauripc din Airarica Paris. 5. — Romain Dau­­rignac, cunoscutul complice în afacerea Humbert, făcân­­du-și osînda la care fusese condamnat, a plecat la Ame­rica, însă acolo nu a fost lă­sat să debarce și a trebuit să se întoarcă. Bansa unei sinucideri Paris. 5. — Cea mai nouă versiune asupra ea unei sinu­cidere a baronului Guenzburg este că dînsul se plictisise foarte mult de viață. Din­stia scandinavă. trânti înțelegere Berlin. 5.—Din Karlstadt se anunță că, după o comu­nicare oficială a delegaților conferinței, este iminentă o complectă înțelegere a Sue­diei și Norvegiei în privința rezolvării crizei dintre aceste două State. Răsboiul de care era mare temere zilele trecute, pare e­­vitat. Explozie. Eorii și răniți Paris. 5. — In fabrica de comprimat aerul, de aici, s’a întîmplat azi o explozie, in care 2 persoane au fost ucise și 4 greu rănite. O crimă sensațională la New-York Londra. 5.—Telegramă din New­ York. Face aici mare sensație găsirea cadavrului unei tinere, elegante și fru­moase femei într-o pădure sin­guratecă de lângă acest oraș. Victima a fost strangulată și poartă urmele unei lupte disperate. E probabil că dînsa a fost ucisă în New­ York și apoi cadavrul ei a fost transportat cu automobilul în acea pă­dure. Toate semnele după care i s-ar fi putut stabili identita­tea au fost înlăturate, cu toate astea se zice că ar fi fost re­cunoscută drept fiica unui bogat comerciant german a­­nume Pfeiffer. Libera unui medic Viena. 5.— Se anunță din Constantinopol că agentul diplomatic bulgar a isbutit în sfârșit să obțină liberarea medicului Dinov, arestat în urma atentatului contra sul­tanului. După toate aparențele, nu s’ar fi găsit contra lui nici o vinovăție și arestarea lui s’a operat numai din causa unor clevetiri. Doctorul Dinov, al cărui interogator a fost luat abia în ultimele zile, e material­mente foarte mult păgubit de­oare­ce în timpul arestului său de peste 50 de zile, și-a perdut toată clientela. Ch­eslia unei mitropolii grecești Viena. 5.—Se vestește din Constantinopol că mitropoli­tul din Adrianopol a refu­zat a-șî da învoirea la înfiin­țarea umei noui mitropolii în Kirkklissa.Se pare că aceasta provine din micșorarea veni­turilor mitropoliei, pricinuită de marele foc din Adrianopol Totuși comunitatea grecea­scă din­ Kirkklisa insistă la rugămintea sa. Exarcul bulgarilor la Sulia. Toastuli­l Sofia 5. — La prânzul de gală dat în palatul princiar în onoarea exarcului bulga­rilor, prințul Ferdinand a rădicat următorul toast : «Mă simt fericit că pot să urez șefului bisericei bulgă­rești bună-venire la curtea mea din Sofia. Rădic acest pahar în sănătatea prea sfin­ției sale și pentru prosperi­tatea Bisericei bulgărești». Exarcul a răspuns : «Rădic acest pahar în să­nătatea și fericirea alteței voastre regale și a dinastiei voastre. Să dea Dumnezeu ca sub conducerea voastră înțeleaptă, Bulgaria să pros­­pereze și să înflorească. Să dea Dumnezeu ca numele vostru și al dinastiei voastre să fie în veci pomenit». In palatul sinodului bul­găresc, unde exarcul a fost găzduit, primul-ministru i-a adresat această cuvîntare : «Prea sfințite părinte, fă­­cându-ți această primire, ne­am supus unei impunsiuni a inimei noastre. «Am voit să arătăm cât de mult, vă venerăm și ce mult prețuim marea voastră acti­vitate națională. Am ținut de asemenea să ne arătăm dra­gostea către reprezentantul acelor frați ai noștri cari nu au încă și alți reprezentanți!» E probabil că exarcul va sta câte­va săptămâni în Sofia. Viitoare convenții comerciale ale României Viena. 5.—«Politische Cor­­respondenz» află ca în curînd se va începe între România d’o parte, și Francia, Rusia, Anglia, Italia, Olanda și Bel­gia, de altă parte, un schimb de propuneri și păreri in sco­pul incheierea unor noul con­­vențiuni comerciale. lin nu a scandal colonial francez Paris. 5. — Face sensație aic­i un nou scandal petrecut în Guineea franceză unde ad­ministratorul de acolo, Hu­bert, a comis crime cu ade­vărat barbare. El a violentat femei și fete iar acelea din­tre ele cari nu se supuneau au fost mortal maltratate. S’a ordonat o anchetă. Una cutremur.—Alte papos. — Ajutosro pentru siciims Roma. 5.—In ținuturile Co­senza și Galanzaro s-a pro­dus o noua și violentă sgu­­duitură de pământ, care a pricinuit nouă pagube. Victime nu sunt de­oare­ce acum populațiunile au pără­sit casele cari presintau pe­ricol de cădere, și locuesc în colibe. Subscripția națională în fa­voarea victimelor trece, până acum, de două milioane. IstsTl I­UTÜIIj la WJAPá LiiAN 8877SUM­MJM.MCI IM­­MA.­IA-----------3§âM l­l cl msimmm Licențiată, in Matematici (București și Paris) BVCVKMSCI-----CA.MMA. MAMQVMZ üti, cs,’ 61, Să---------BUCVMS­ CI Redeschide cursurile la 5 Septembrie. Conferințele în Octombrie. Pentru a m­enține având cunoștințe insuficiente Cursurile de uroaStire vor la 1­­ nivelul studiilor școalei se vor face cursuri de pregătire specială pentru elevele noi, rente in matematici, limba latină sau o dicțiune incorectă a limbei franceză. JpTvfp’rn Ui (Telegramele particulare ale naruhă­i Universuh) Slalizsr! rusești Berlin. 5.­Telegramă din Kiev: St­are emotion © domne­ște în oraș din cansa ne­așteptatei­ mobilizări a rezerviștilor de a­i­c­i. Gara este plină d­e rezer­viști ale căror femei și ai căror copii «umblă plân­gând pe »trade. Toate tramvaeie din oraș sunt plne de soldați. E adevărat că se dă­duse ordin­ele mobilizare înainte de indicerea pă­cii insă toți sperau că ordinul­­ avea să fie retras. Regimentele mobilizate, cari fac parte «1­n divizia 38, vor fi trimise la Cau­casia. Continuarea srestă"lfsr în Petersburg ■ — Doug vagoane sie bem&e Berlin, 5. — Telegramă din Petersburg : Arestările conti­nuă aici. In ultimele patru zile au fost arestate 344 de per­soane. Trei lucrători de la a­­telierele liniei ferate Peters­­bu­rg-Varșovia au fost de ase­­m­­sa puși la închisoare. La HOLERA (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») țin tribunal izolat In cauza iicisrii Viena, 5.­Kurger Lwowski din Lemberg află din Tarno­­brzeg că în arestul tribuna­lului de acolo, un deținut s’a îmbolnăvit cu simptome de holeră asiatică. Localul tribunalului a fost isolat pentru trei zile. Locuitorii orașului sunt neliniștiți în cel mai înalt grad. ’ născuți și Morți Pe ziua de 3 Septembrie 1905 Născuți 38. Morți 15 și adică : Gher­ghina Manolescu 70 ani, Floarea Du­mitru Hoisan 3 luni, Matilda Bema­­gor 5 ani, Ștefana Nicolae 80 ani, Mi­­tana Etineanu 7 ani, Elena Stoenescu 56 ani, Zamfira Theodor 76 an, Ga­­ținea Lazăr 55 ani, Ștefan Nicolae Lupea 6 luni, Paul Eugeniu Gher­­maei 7 luni, Dumitru Constantin 5 ani, Theodor Ion Iliescu 1 an și 15 zile, Anica Ion Nicolae 1 an 6 luni, Grigore Iordănescu 20 ani, Dumitru Christen zis Bulgara 48 ani. ———■ Farcul Qistelișeasu Harți © Septembrie Voevodu­l Tiranilor SALA EDISON* ZERTES m­M.IURTAȚI Astă­zi și ln fie­care seară la orale 9 FULGERE-1ÍIRAULT - ¥ A MM­«* humorist !» EDLAUR, rivalul lui FREGOLI și a intregei trupe anga­jate Vinx oasele și locuil din strada Icoane? Mo. 101, pozițiunea cea mai fru­moasa, tramvaiul strada Romană și strada Teilor. A se adresa la d-nu­l M. SCAI­LĂTESCU I ■. ..uxavenseo.“ Domnul Ion L. Caragiale și fa­milia sa cu durere anunță amici­lor și cunoștințelor încetarea din viață a surorii sale Elena L. Caragiale adormită, după o lungă și crudă suferință, Luni 5 Sept. la 7 cea­suri seara, in vârstă de 50 de ani. Ceremonia funebră se va face la Cimitirul Șerban-Vodă (Bellu) Marcuri 7 Sept. la ceasurile 1or­ dimineața. Ziceți : Dumnezeul s’v­ertfi ! Prep* aiul tinîrului uns pentru stagiunea 1905 — 1908 fiind pus în lucrare,­persoanele cari doresc a da anunciu­l sunt rugate a se adresa ca și în trecut numai d-lui Leon Horovitz sau direct Agenției theatrale Hall de L' Indiftendance Roumaine și nourul conf.ps.rm­ar.1914 Ir. Jean lan­eafich — Fost «afin al Spitalelor Eforiei — Bsale i­ ® c@pii și II& l © m ©l Consultațiuni 1—S­p. m­. Calea Gri­viței No. 125 LICEUL „S?* IIE”afflSM — București, CALEA VICTORIEI, 186 — Curs primar de elită, cu limba germană și franceză și liceu câmpiei ce primesc elevi interni, ssmi-intsriii și exist­ai.-Pitimiss sa la csis-l’alis șest­ private similare PROFESORII ASOCIAȚI.­Director TI­. D. Speranția PEPINIERELE ȘI VIILE SCIENI 7 KILOHETE1I DEPARTARE. DE M.OEȘTI PROMTATEA N­OMMEI PETRE BALMUN8 cea mai veche și cea mai mare pepinieră particulară din țară, având o suprafață de peste 200 hectare. Posedă toate varietățile de port-alton pentru toate terenurile, butași cu radt­cinii, producătorii direcți, COARDE de ALT ® Pentru noile plantațiuni recomandă: Vițe altoite din prin­cipalele varietăți române și streine, de prima calitate. Ga­rantează absoluta autenticitate atât a altoiului cât și a port-altoiului. — Pomi roditori altoiți, dîși cele mai bune specii — PREȚUIT MODESTE.—Cataloga! se trimit ® trass ®* Sa găsesc da asemenea da vînzare STRUGUR!, MULT și VINURI in ori­ce cantinăK casa unuia din el s’a găsit un depozit destul de mare de ar­me și cartușe. — La fruntarie au fost se­chestrate două vagoane cari se zicea că conțin jucării. Cercetându-se de aproape, s’a văzut că ele conțineau mingi de gumă în cari erau bombe. Schimbări die miniștri Berlin. 5. — Telegramă din Petersburg. Ministrul de fi­nance Kokonzew va fi înlocuit prin consilierul secret Schwa­­nebachiar ministrul de justiție Mauchin prin baronul Nolde. Bouă franceze unite cu revoluționari Viena. 5.—Se anunță din O­­desa că poliția de acolo a a­­restat două franceze sosite de la Marsilia și cari introdu­seseră un­ mare număr de scrieri revoluționare. k 12 Septembrie urmează a se vinde înaintea tribuna­lului Ilfov, secția de Notariat, casele defunctului Gh. Theodorescu, din Ca­lea Șerban-Vodă 100, bipotecă în va­loare de 32.000 lei. Casele, făcăndu-le oare­cari repara­ții, se pot închiria până la 8000 lei. Și vederea expoziției chiriile se pot ac&ri și mai mult. Binaua este cu patru fețe, fiertă solidă._________ * 4 Arsgflatul . Con­strucții — A.M A.l­m A.TMZ — Buni lucrători femili sau lăcătuși pot găsi de lucru în arsenalul armatei. Doritorii se pot adresa direcțiune­i acestui stabiliment în fie­care zi de lucru, la orele 8 — 11 a. m. 8911 in Irec.|5im­e&.­­Sa.2i­ai MOBILE Se desface, din cauză de plecare, pe prețuri foarte reduse, cu totul sau in parte, mobilier elegant, bo­gat, in foarte bună stare : salon de mătase, salonaș, două odăi de culcare, sufragerie stejar, bucătă­rie, porțelanuri, etc. A se adresa de la 10—12 a. m­. și 4—7 p. m­., str. Sculpture! 20, ușa 2-a m curte, clopoțel. Misiții și magazinele de mobile de ocaziune să se abtie. A, i * sau cot? Ocupa lume­a neî în­treprinderi, caută un tîner de 28 atâ, foarte experimentat și activ, cunos­când comptabilitatea,corespondența ro­mână, franceză, germană și engleză precum și clientela comercială din țară Preia contesrea registrelor și cu­m. Ba­­ssripto de primul rang. Pretențiuni mod­ests. Cererile se vor adresa la : Agenția de Publicitate Carol Schuber­t Comp., București, strada Karageorgevici 18.­­Telefon 314 9­ .STELL' j I PHIMA FABRICA «s ; SAPüüi ol1 ABUR -, . — BUCUREȘTI - I I I Farnisarsil Cariei ftsgtfe I; I * Recomandă între altele : *î J :s Sapun fia de îsaîscă |] •1 T.ÎT :.: ie Mie ?■­­ f­­ie.4fS Sapun Reglycerini |i ;i Sapun ds ras Sj­îă © xsssleai pentru «bras ›› › Ü — precum și — ^­­ Sîimînări de Sisanni­­› 1 # dualitatea cea mai superioară › . De vînzare ,la principalele < ■ drogueriî,magazine de mânu < 1 factură și coloniale din țară. < I în București depositu! ssnîrsl­e : O­­tt- K­. Müller < ’ 55 Calea Victori«*­ 55­5 Sr. M. LebberUag Boale de femei și £»e­­nito-Urinare Consul­tatiuni de la 2—8 d. a. calea in­u­Tii în Doctor lappaport Vechi si specialist in Boale de copil 5, Calea Călărașilor, 3 Rămâne toată vara în Capitală Cam­pOiji­íeril Ass»­. Briliante și ori-ce Pie­tre de valoare, etc. Plătesc prețurile cele mai bune Scot amanete in mod avantagios Chemat vin la domiciliu. CONST. CONSTAATI­NESCU 58. Str. Carol, cis-a-vis de Polak 8852 Dr. Luwisch. 8. STRADA COVACI. 8 Specialist în boale: SIFILITICE (lumești) napoiat sn Capitală, a reluat con­­sultațiunile de la 1—3 si —7/­ 8742 " mm artilelați Până la 10 dinți, 3 lei unul, ci trece peste 10, 4 lei unul. Lu­crări excelente, exactitate, fineții, sodii­ State Nie. Mariescu Dentist, practicat 6 ani in Paris in bis, str. Ilegala 11 bis 8601 ÜBGISMI ilaria­n Gyilfils.il

Next