Universul, mai 1909 (Anul 27, nr. 116-146)
1909-05-12 / nr. 127
Y- v X Beflleul Daradis de lângă șoseaua Djulfar-Tabris (Persia), construstit de ruși pentru scopuri războinice Calendar pe anul 1909 Ortodox Lani, 11 Main. — Mart. Mochie. (Începerea Moșilor). Catolic Lani, 24 Mait.—Urban. Hei București, / 1 Maiü. a mehgis. Se întețește tot mai mult discuțiunea asupra cauzelor scumpire a traiului; ziarele se ocupă zalnic de această complicată chestiune.Rezultatul însă e nul, nu facem nici un pas mai departe. Așa va și de aci înainte, câtă vreme, după cum am mai spus, nu se va organiza o anchetă serioasă, care să lămurească lucrurile și să lumineze opinia publică. Nu numai noi suntem de părere că e nevoe de o anchetă. In interviewul pe care l-a acordat unui confrate și pe care l-am rezumat într’un nimăr trecut al ziarului nostru, d. ministru , da finanțe Emil Costinescu a recunoscut și d-in această necesitate. " După ce și-a spus părerea as iupra celor două cauze principale ale scumpirii traiului, <i. ministru a adăugat : «Iată ce cred în mod general despre cauzele scumpirei traiului. Dar am simțământul că sunt foarte incomplete, ar fi negreșit de un mare interes de a se cerceta cu deamănuntul această vastă chestiune, ceea ce, din nenorocire, timpul nu ne permite acum.» Fără îndoială, membrii guvernului nu au limp sa faca o asemenea cercetare și nimeni nu se gândește să ceară d-lor miniștri o lucrare de acest fel. Ancheta, ar trebui făcuta de primăria Capitalei, căci în București se simte mai greu scumpirea traiului, și cum s’a început o cercetare pentru scumpirea pâinei, s’ar putea întinde cercetarea mai departe. Ceea ce ar trebui să se studieze în primul rând, e modul de aprovizionare a piețelor Capitalei cu articolele necesare traiului. După părerea multora, aci e principala cauza a răului , nu e aprovizionată piața cum ar putea și ar trebui să fie, dacă s’ar lua măsuri. Intre producătorii din afară de București și consumatorii bucureșteni, nu există legăturile ce s’ar putea creea, pentru folosul și al unora și al altora. O stare de suferință asemănătoare cu a noastră era la Viena, când în capul administrațiunii acestui oraș a venit d. dr. Lueger. Acesta, printr’o muncă de câțiva ani, a organizat în așa chip aprovizionarea Capitalei imperiului austriac, încât vienezii au simțit o mare ușurare. Nu ar fi rău dacă administrațiunea Capitalei noastre ar face acelaș lucru. Pentru înlesnirea sarcinei, s’ar putea studia la Viena mijloacele întrebuințate, încheind, cerem din nou să se facă o cercetare cu de amănuntul, căci altfel zadarnice vor fi toate discuțiunile. ■.................. b adunarea generală a IJmimei patronilor t*isn»ari Eri diminuată, la orei» 9 și jumătate a fost adunarea generală a Uniunei patronilor eiamari la sediul sec. «Propășirea» din str. Deceba 1 No. 5. D. advocat Ștefanescu a citit noul statut al Uniunei, care a fost votat cu mici modificări cu privire la actuala grevă. S’a procedat apoi la alegerea a d’uî senzori. Au fost aleși d-nii Soare lonescu și I. Busuioc, ba această adunare au luat parte d-nii Lupan, N. Vasilescu, Toma Constantinescu. Antopol, C. Gheorghiu, P. Stnicescu, Hacaliceanu, Soare lonescu, I. Alex an., Busuioc, I. Caribela, N. L Carabela, N. Ștefănescu, Mindiță, I. Mânzălescu și alții. S’a hotărît ca Marți, 12 cer., la ora 1 d. a., să Re convocați la sediul soc. -Propășirea», toți patronii de mari, pentru a seama aci ® c*»stit8*m care va fi înaintat tribunalului pentru autentificare. T- it mrr--------------------- ce di Ts mw ? de A, Wlahmțâ. ..... te-am citit cu luare aminte, căci tinerețea și sinceritatea sunt pururea interesante. Pași nesiguri, dibuiri sfiicioase de începător..... Gara așa o pornesc toți la drum. Toți, și cei chemați ca și cei nechemați. Și nici nu se cade să fie alt—fel.— Ea se va întâmpla cu ,,mersul“ d-tale mai departe— greu de spus de pe acum. Proorocii de azi sunt mincinoși. Nici ei nu mai cred în darul lor și căile pașilor noștri sunt mult mai încâlcite. Din așa zisa ,,nuvelă“, nu știu ce să aleg. Am văzut flori și mai frumos înflorite, cari s’au scuturat fără să lega rod. Pe urmă, un lucru de observat : în primele încercări ale unui începător arareori afli sufletul lui. De obicei acolo cântă cele mai tari impresii, uneori cele mai proaspete, primit ® nu de la viață deadreptul, ci de la cărțile citite—și cântă cu acel glas neașezat al vârstei în care toate sunt crude încă și nehotărâte. Așa, în bucata d-taia am găsit, pe la început, puțin Delavrancea amestecat cu ceva Eminescu (..Sărmanul Donis“"), pe la mijloc două trei picături de esență Caragiale („Făclie de Paști“), pe la sfârșit un parfum de Creangă,—toate astea intr’o soluțiune foarte slabă, de retorica ieftenă, colorată îs tWMjl cenușiu,al prozei noastre curente. Dumneata n’am văzut pe Victor, mer pe Mărioara lui. Cum vrei atunci să faci pe altul să-l vadă? Cum vrei să se coboară ’n cuvinte ceea ce nu-i încă în sufletul d-tale? Lumea, despre care—ca să ne scutim de orice altă explicație — obișnuim a zice că a făcut-o Dumnezeu din nimic, înainte de a se fi întrupat afară, a fost construită în sufletul Creatorului. Gândește-te bine la asta. Nu e un tâlc—e un fapt ceea ca-î spun. Gândește-te bine. Atât despre nuvelă. Ceea ce m’a interesat mai mult, a fost scrisoarea. Scrisoarea d-ta e e prețioasă. E un document sufletesc. Acolo în adevăr te găsesc pe d-ta. pa d-ta care înfățișezi, pii felul cum gândești, o parte însemnată din tinerimea noastră. Și de aceea îți și răspund—sunt dator să-ți răspund. Dar ce... siguranță! D-ta nu te întrebi dacă ai, sau nu, talent. Și doar asta e o întrebare de căpetenie, pe care orice tînăr care vrea să intre în literatură treime să și-o pună. Pe d-ta ceea ce te preocupă înainte de toate, după câte văd, e să afli pe unde se intră mai ușor și mai deadreptul in strălucita împărăție a literelor, în care îți place să crezi că trebue să fie un joc și pentru d-ta. Și te mai preocupă încă ceva..... Știu că mi-am dat de gândit cu scrisoarea d-tale. Mă întrebi dacă—hm , ce spirite prevăzătoare sunteți voi, tinerii de azi —mă întrebi, zic, dacă ai putea, cu mijloacele de cari dispui, să-ți faci un rost în lumea asta, și cam ce fel de rost anume..... Cam de câte sute de lei pe lună. — Un tezaur de gânduri în grija asta ! Punea odată ține via gura unui om de tarabă întrebarea : „Cant ce sumă să câștige cu-a lui versuri un poet ?“ Și iată cum trăit să văd pe însuși trubadurul acestor zile de înțelepciune cercetând „cota bursei literare“, pentru a ști dacă e cuminte și practic să-și angajeze și el capitalașul lui de energie în astfel de întreprinderi. Căci, orice mi-aș spune, și ’n orice podoabe retorice ai câta să-ți îmbraci gândul. —miezul răvășului d-tale acesta e : „Așa cum scriu, cu marfa asta, aș putea ,câștiga vr’o patru sute de lei pe lună ? Aș putea, în sfârșit, să-mi fac și cu o carieră din literatură Dragul meu, așa cum scrii acum, nu. Cu siguranță nu. Și vrei să m'asculți ? Nu te zori. Maî stai pe toc. Citește, observă, cugetă, și așteaptă. Așteaptă până când locurile pe cari le gândești in taină îți vor porunci să le spui tare. Că numai atunci ai să le spui bine- Numai atunci ai să ne poți vorbi cu glasul d-tale, cu glasul inimii d-tale, pururea nou, și cald, și,vrednic,de a fi ascultat, cu tot ce vine din inimă. Așteaptă-le să răsară întâi acolo, și să se coacă in liniște.—Acum se vede numai decât, că nu simți ce spui, că n’aî ce să ne spui, și vorbind totuși.... „parc’aî vorbi cu gura altuia.“ E ciudat cum vă închipuiți d-voastră, unii tineri, că literatura poate fi o carieră comodă. Spre nici un alt meșteșug, ori cât ar fi de ușor, nu v’ațî încumeta să pășiți cu atâta copilărească încredere și fără o câtuși de puțină pregătire. Nici odată nu v’ar veni gustul, bunăoară, să faceți o potcoavă, așa pe neștiutele. Ș’o dramă, o nuvelă, o poezie...vi se pare că e ceva foarte ușor de făcut. Să contruiți un suflet omenesc, vi se fiare , jucărie. Unde mai puiea materia primă, în confecționarea unuui asemenea articol, nu costă nimic ?—Cuvinte, un creion ș’un petec de hârtie... Cine nu-șî poate procura atâta lucru ! Nu și-a sens Eminescu pe Cos»î u aun afiș de teatru una din cei ® ană frumoase poezii ?.....A, dacă s’ar vinde și vorbele în tuburi de plumb, cum se vind colorile pictorilor —cu totul altfel s’ar petrece lucrurile. Ne-am gândi atunci mai mult, am scrie mai puțin, și toată lumea ar fi în câștig. Vreîn sfaturi ? Te le dau — cu cea mai deplină siguranță că n’am să te folosești de ele. Nu cere literaturii să-ți asigure un căpătâiu. Inchină-i-te cu tot sufletul tău, dacă ți-e dragă. Ea te va mângâia când vei fi nedreptățit, îți va lumina calea când vei rămânea în întuneric, te va ridica și întări când vei cădea de osteneală,—îți va fi liman și ocrotire când toți tu vor părăsi, când de pretutindeni vei fi izgonit. In cetatea ei te vei simți puternic și invulnerabil ca un zeu , oaste vei face din gândurile tale, și tăria cuvîntului tău va sta mai presus de cele vremelnice și pămîntești. Aceasta dă literatura, celui ce i se dă cu totul. Aceasta, și multe alte lucruri bune și frumoase, pe cari nici odată nu le vor cunoaște acei cari așteaptă de la ea o saltea moare. Auzi chemarea ei?... La ce război frumos te chiamă ! In adevăr,, e o înnaltă favoare să poți lupta într’un asemenea războiu, să poți muri, luptând, într’un asemenea, război. ---Solda ? înaintarea ?.....Dar acestea sunt întrebări de mercenar, care prețuește biruința numai după mulțimea prăzei ce-o aduce. — Uită-te nițel în jurul d-Sale. Nu vezi destui bogați a căror viață, trândava și deșartă, parcă, înadins tocmită casa te lecuiască pentru vecii vecilor de pofta bogăției? Nu vezi atâția netrebnici ridicați în slujbe mari, și atâția necinstiți îngâmfați de cinstea care li se face, și pa care totdeauna sfârșesc prin a crede c’o merită de bună seamă? Ai vrea d-ta, care trăește în lumina adevărului, să te schimbi cu vreunul dintre cei cari—și petrec în minciună toată viața lor de nimic ? Râvnești d-ta la proasta bucurie a slugilor cari se duc la bal gătite cu hainele stăpânilor ? Și, dac’ar fi s’alegi, ți-ar plăcea pentr'un ceas măcar, să fii sluga necinstită care se fudulește cu podoabe de furat? Este o întrebare pe care mereu trebue să ți-o pui: Ce dau eu vieții *? Orice om trebue să-și pună întrebarea asta. Dacă e om cinstit. Nu știi ce frumos lucru e să fii «un cinstit. Nu știi. Că ești tînăr, și ia virata d-tale, toate le vezi ca prin ceață. E o fericire tăcută, mândră, deschisă tuturora..... Și câți nu trec fără d’o cunoască, fără s’o bănuiască . Nu ispitește pe nimeni, nu strigă pe nimeni. Când vei cunoaște-o—atunci ai să vezi d-ta ce puțin lucru sunt, pe lângă ea, toate celelalte bunuri. Că vei fi, sau nu, un literat de seamă—asta î o altă socoteală. Și n’o încheem noi. Înainte de toate, și mai presus de toate, e să fii om cinstit Orice s’ar întâmpla, să rămâi cinstit. Și vei fi o putere. Fără să vrei și fără să știi, vei fi o putere mare. ȘTIRI M STRĂINĂTATE — Prin poștă — Ziarele din Budapesta comentează vizita pe care contele Festetics, mareșalul curții imperiale din Viena, a făcut-o ministrului Kossuth. «Magyarorszagh» consideră această vizită ca preludiul negocierilor ce vor începe in curând intre monarh și partidul independenței. Sumele depuse de fostul sultan Abdul Hamid, la băncile străine, se urcă după ultimele constatări, la suma de 1 miliard 100 milioane. Principele de Hohenlohe, unul din cei mai mari proprietari rurali din Ungaria de sus, ducându-se la Also-Kubin spre a cumpăra o pădure mare, a fost luat de autoritățile locale drept agitator ceh, venit spre a ațâța popolația slovacă, și arestat. Principele a fost ținut astfel trei zile, fără a i se permite să se legitimeze. In sfârșit i s’a îngăduit să telegrafieze ambasadorului german din Viena și ministrului de interne unguresc. Ministrul a ordonat liberarea imediată a prințului; contra primarului din Also- Kubin și a deschis o anchetă. Eeforiei în Capi Cu acceleratul de Constanța a sosit ori dimineață, la orele 6 și 5 minute, maiorul Enver-Bey însoțit de Haky-Bey. O delegație din partea românilor macedoneni compusă din d-nii Papa Goga, Kuima, Lotru, Takola și Tașcu Pucerea a întâmpinat pe peronul gării de Nord pe distinșii vizitatori. Din partea legației otomane nu a fost nimeni pentru a primi pe maiorul Enver-Bey. Tot azi, Enver-Bey va părăsi Capitala plecând la Berlin. CROHIfLA ECONOMICA - COMERȚUL NOSTRU EXTERIOR IN ANUL 1907 Importată 1907 1906 Cu toate că statistica comerțului nostru exterior pe 1907 nu a fost încă publicată, posedăm totuși câteva științe generale importante, în privința acestui comerț. In 1907 schimburile noastre da mărfuri cu țările streine s’au ridicat la 5.13».755 tone, in valoare de 984.436.131 lei. Puțin a mai trebuit, deci, ca să se atingă miliardul. Constatarea trebue să ne umple inima de bucurie, fiindcă neîncetata dezvoltare a comerțului nostru exterior este o dovadă puternică de progresele mari pe cari le face țara în toate direcțiunile, în timpul Unirea Principatelor valoarea schimburilor noastre cu Statele streina era abia de 179 milioane de lei, iar în 1907, după nici măcar o jumătate de veac, această valoare a devenit de cinci ori și jumătate mai mare. Creșterea este foarte însemnată, mai însemnată, chiar in mod simțitor, decât creșterea comerțului universal in acela? răstimp. In adevăr, în 1860 comerțul universal era de 39 miliarde lei, iar în 1907 s’a ridicat la 135 miliarde aproximativ. A devenit prin urmare numai de trei ori și jumătate mai mare. Comerțul nostru exterior din 1907 se împarte astăzl: Cantități Valori Rezultă de aci că am vîndut în străinătate mărfuri cu o greutate de peste 4 milioane de tone și am cumpărat în schimb mărfuri cu o greutate de aproape î milion de tone numai. Diferența este mare, și în această diferență se oglindește starea noastră economică. România este înainte de toate o țară agricolă. In astfel de condițiuni, exportul ei de căpetenie ii formează produsele brute ale solului, cari sub o greutate mare reprezintă o valoare mică. Industria noastră nu s’a dezvoltat încă așa de mult, ca să poată îndestula trebuințele populațiunei, ne cum să mai alimenteze și un export mai însemnat. Din această cauză suntem nevoiți să cumpărăm din străinătate tot felul de produse industriale, cari sub o greutate mică reprezintă o valoare mare. La o apropiere din ce în ce mai mare între cantitățile ce exportăm și cantitățile ce importăm, nu vom putea ajunge decât treptat cu avântul industriei naționale. Va fi atunci un mare progres, la care trebue negreșit să țintim necontenit. Mai este apoi și un alt interes economic care reclamă o astfel de apropiere: în situațiunea de astăzi, din cauza prea marei diferențe între cantitățile ce exportăm și importăm, vapoarele care încarcă productele ce vindem în străinătate sunt nevoite, în cea mai mare parte, să vie până la noi cu rest, ceea ce evident ridică în proporțiuni însemnate prețul transportului pe mare, în detrimentul nostru. Examinând, mai departe, valorile comerțului nostru exterior în 1907, observăm că exportul a întrecut importul cu lei 123.417.901. Cu alte cuvinte, balanța comerțului s-a soldat în favoarea noastră. Situațiunea este normală. ,,Orice țară bătrână și bogată, care posedă creanțe asupra streinătăței, va avea, zice economistul Paul Leroy-Beaulieu, un excedent mare de importatului asupra exportațiunilor; orice țară bătrână, debitoare streinătățea și ori ce țară tînără care s’a dezvoltat în parte cu capitaluri streine, trebue să aibă un excedent de exportațiunî asupra importațiunilor. Cu toate acestea, se poate întâmpla ca o țară, fie bătrână, fie tînără, să aibă un excedent de importation asupra exportațiunilor dacă in prezent contractează în afară împrumuturi, fie publice, fie private“. * Vama românească clasează mărfurile— 2349 de feluri, concentrate în 852 articole —in 35 categorii mari. Valorile importate și exportate pentru principalele din aceste categorii au fost : Exportațiune 1997 1906 Csreata și clarivatare lor 473.341.733 405 411.035 Lemos și iad. dsrirat» 2S.35S.029 28.531.721 Pito» și bitumuri. Losruras și dif. semințe Produs» anim. nlimeni lăsă. .................... Alte categ. da mirfurî Total . . . . 24.748.352 11.0SS.155 f1. 629 244 2.008 438 10.777 DIS 18.881.068 17.309.545 5 087.334 3.703 421 12.435 058 553.927 016 431.380.178 Cerealele, lemnele și petrolele sunt cele trei mari articole de export ale României. Cerealele reprezintă, ele singure, 85 la sută din valoarea totală a mărfurilor exportate. Din această pricină comerțul nostru de export este supus la oscilațiuni din casa mai mari. Intr’un an agricol bun, valoarea sa se ridică la sume însemnate și scade simțitor în anii răi. Și daca in 1907, un an agricol mediocru, exportul nostru de cereale a fost mult mai mare ca în 1906, un an excelent din punct de vedere al recoltelor, apoi aceasta se explică prin aceea că o bună parte din cerealele vindute in 1007 provine din racolta anului 1906. In exportul de cereale al țărei, locul de frunte îl ocupă griul (207 i/4 mii. lei în 1407); urmează apoi în ordine descrescândă : porumbul fl66s/1 mil.), orzul( 48/ 1 mil.), secara (17 mil.), ovăzul (141/3 mil.), făina de grîu (104/g), meiul (45/s mil.).. Intr’o țară agricolă ca a noastră, exportul făinei ar trebui ridicat la o însemnătate cu mult mai mare ca cea de astăzi, căci din dezvoltarea industriei morăritului, țara ar avea de câștigat foarte mult. Pentru aceasta « insă nevoc de o întreagă serie de măsuri ce ar trebui neapărat să se ia. In ce privește apoi exportul de lemne, este de remarcat că noi vindem în străinătate mai ales lemne de construcție și foarte puține obiecte industriale din lemn. Din acestea din urmă noi suntem nevoiți chiar să importăm, pentru a putea face față trebuințelor interioare. Mulțumită avântului ce au luat exploatarea petroleului la noi, exportul acestui produs mineral a crescut în mod simțitor de câțiva arri. Țițeiul se prelucrează în țară, așa că noi vindem în străinătate numai derivate ; petrel rafinat, benzină, uléiurt minerale și reziduri în cantități mai mici. Mei- lucrări înn metal* arte prod. mineral*. 4 Textile, vegetan Indastru derivata.................... Mainî. ........ Lînă, pyr., Increndig «da Confecțiini Plai. obiecis da pipi . . Vetticula. ....... Alte categorii do »Sri Total. . . . 73.132.133 38.825.843 37.600.480 17.043.415 15.978.168 23.563.487 117.687.S86 42 Tîl Tl25 Precum se vede din tabela de mai sus, în importanțiuni apar cu totul alte categorii de mărfuri ca la exportațiuni, anume: mărfuri industriale. Cu toate progresele pe care le-a făcut industria națională, ea este încă departe de a putea satisface, precum ara spus și mai sus, toate trebuințele interioare ale țării. Sunt foarte puține la număr produsele industriale ce se fabrică în mare parte de industria națională, iată pe cela mai importante din ele: făina de grîu, pastele făinoase, scrobeala, zahărul, conservele de leguma, lacurile și verdurile, uleiurile vegetale, afară de untul de lemn, săpunul ordinar, luminările de stearing, tabăcăria, hamurile și șelele, lucrările de piele ordinară, frânghiile, hârtia, petrolul rafinat, cimentul, varul, sârma și cuiele, etc. Ta astfel de condițiuni, nevoiți suntem să ne procurăm celelalte mărfuri industriale din străinătate. In fruntea cumpărărilor noastre se afla, precum văzurăm, metalele, lucrările de metale și alte produse minerale, cum de pildă cărbunii de pămînt. Avem și noi o mică industrie metalurgică, însă ea nu procură țăreî dacât o foarte neînsemnată parte din cele necesare consumațiune. In această privință suntem siliți să rămânem tributari streinătățor, căci ne lipesc elementele necesare creațiunei și prosperitatei unei industrii metalurgice în mare. In schimb, importul cărbunilor de pământ se află într’o descreștere simțitoare față de trecut, fiindcă acest combustibil, ce cumpărăm din străinătate, a fost înlocuit în bună parte cu rezidurile de petrol, un produs național. Mai aducem din alte țări pentru valori însemnate , textile vegetale și tot felul de mărfuri industriale derivate din acestea, mașini, lucrări de lână,, confecțiuni, obiecte de pista, etc. Mai ne rămâne să vedem țările cu cari România întreține legături de afaceri mai active. Statistica ne dă indicii și sub acest raport. Este însă un lucru de observat. In ce privește țările de destinație, adică țările unde noi exportăm, datele statistice nu pot să fie destul de exacte. Aceste date se alcătuesc după declarațiunile fărăă de exportatori în momentul eșirei mărfurilor din țară, însă pe drum se schimbă foarte adesea destinația mărfurilor chiar de către vînzători. Așa se întâmplă cu o bună parte din cerealele ce expediem în străinătate. Destinația definitivă li se stabilește mai ales la Gibraltar. Cu aceste rezerve, iată cum se repartizează pe țări comerțul nostru exterior în 1907: In fruntea legăturilor noastre comerciale cu străinătatea se găsește Germania. De la 1392 și până la 1905 mărfurile germane și-au disputat aproape necontenit preponderența lor pe piețele românești cu mărfurile austriace mai ales. In 1906, în urma convențiunei ce am incheiat cu Germania, exportul acestei țări în România a făcut un pas serios înainte, întrecând cu mult exportul Austro- Ungariei in țara noastră. In 1905 mărfurile cumpărate de noi din Germania aveau o valoare de 91 milioane de lei, iar în 1907 s’afl ridicat la 147 milioane lei. Creșterea este considerabilă: 56 milioane în două ani. In acelaș răstimp, importul nostru din Austro-Ungaria nu a crescut decât cu 9 milioane, adică de la % milioane în 1905, la 105 milioane în 1907. Până în prezent imperiul german este un bun client pentru cerealele românești, dar importanța acestui debușeu va scădea cu siguranță în viitor, căci în Germania se urmărește de câtva timp încoace desvoltarea în tarii a culturei de cereale, acordându-i pentru aceasta o protecțiune din ce în ce mai mare. Relațiunile noastre comerciale cu Anglia, în declin acum câțiva ani, s’afi resimțit și ele, în bine după convențiunea de comerț ce am încheiat tot in 1906 cu această Putere. In 1905 am importat din Anglia mărfuri în valoare de 51 milioane lei, iar in 1907 importul acesta s’a ridicat la aproape 70 milioane. Exportul nostru a crescut si mai mult, de la 31 milioane in 1905, la 16 milioane în 1907. Cea mai mare parte din cerealele ce sunt arătate în statistica noastră ca fiind exportate în Belgia și în Olanda, nu fac decât să tranziteze prin aceste țări către Germania. Importul nostru din Belgia și Olanda este neînsemnat în comparație cu celelalte State din apus, și cu toate acestea Belgia este o țară industrială foarte înaintată, care ar putea să exporte cu mult mai mult la noi ca în timpul de față. De câtăva vreme Austro-Ungaria, vecina noastră Austro-Ungarie, și-a pierdut preponderența pe care o avea altă dată pe piețele românești. In ce privește importul, ea ocupă astăzi rangul al doilea, și încă la o distanță mare de Germania. Politica comercială a contribuit mult la această stare de lucruri, căci toate acele amânări pentru încheerea unei conventiuni de comerț cu România și-au produs, bine-ințeles, efectul. In ce privește exportul, intotdeauna monarhia vecină a fost un debușeu de mică însemnătate pentru noi. Singurul export de vite ar fi putut să înflorească dar, precum se cunoaște, până acum granițița dinspre Austro-Ungaria neau fost închise pentru vitele noastre. Comerțul nostru cu Italia s’a desvoltat necontenit și într’o măsură însemnată. Exportul României în această țară a crescut, cu deosebire, ț<?are mult, de 16 milioane în î ^2 • -a TM*^pan ® în 1903, iar in 1906 s’a ridicat la suma considerabilă de 91 milioane de lei. Insă 1907 a scăzut brusc la 44 milioane lei. Desvoltarea importului nostru din Italia s’a făcut în mod mai normal, fără sărituri prea nari. Raporturile 49 scriind «Între România și Franța, în stare de lâncezeală un șir întreg de ani, au început să devie mai animate de când cu desvoltarea exportului nostru de petrol, căci Franța este o piață importantă pentru desfacerea acestui produs mineral din țara noastră. Dar cumpărările României din țara suroră mai mari era se desvoltâ de foc. Popoarele de rasă germanică *a știut mai bine să acaj>ar«*ș3 piețele românești. Dintre țările din Orient, Mugură turcia prezintă până acum un interes mai mare. Afacerile ca piptar sunt la începutul lor. Și cu toate acestea viitorul nostru comercial stă în dezvoltarea raporturilor de schimb cu Orientul. In această direcțiune trebua si ne îndreptăm di-abinele privirile. G. Christ. ----uniKEKeffj» !» oar «Efflan O TraiTO—— SI. La Epissp! Sifon LA BRAILA —Serbarea zilei de 10 Față— Brffia, 10 Maiü. După cum am anunțat, azi dim. a sosit aci S. S. Episcopul Neffon al Dunărei de Jos. La gară a fost întâmpinat de șefii autorităților civile și militare. După prezentări, s-a format un impozant cortegiu de trăsuri în care se aflau S. La Episcopul Nifon, d. primar, vicarul episcopiei cu revizorul eclesiastic, apoi protoereul Constantinescu, și in celel’alte trăsuri se aflau șefii autorităților cari afi întâmpinat pe Episcopia gară. Cortegiul’ astfel format, a parcurs calea Victoriei, calea Regală, str. Sf. Niculae, până la catedrală. In tot timpul parcursului acestor străzi clopotele bisericilor din oraș au sunat: •La biserica catedrală S. Sa Episcopul Nifon a oficiat leturghia și apoi Te-Deamu! pentru ziua de azi. Se aflau de față reprezentanții autorităților din oraș, corpul consular, ofițerii de pe vaporul de războiu italian „Steropi“ magistrații de aci, ofițerii garnizonei și un public numeros. Onorurile militare au fost date de o baterie de artilerie. După oficiarea serviciului religios Episcopul și șefii autorităților și corpul consular au mers în sala de recepție a prefecturei, unde S. Sa Episcopul Nifon a ținut o cuvântare arătând meritele M. S. Regelui, căruia îi urează ani mulți fericiți, până la adânci bătrâneți, pentru prosperitatea țărei. in urmă Sf. Sa adresându-se d-lor primar și prefect, mulțumește de frumoasa primire. D. primar mulțumește Episcopului pentru vizită și-l roagă a veni cât mai des în orașul nostru. Protoereul Constantinescu, in numele clerului de aci, salută pe Episcop pentru venirea lui în eparhia Dunărei de Jos, urându-i sănătate. După aceia s-a servit șampanie. p. S. S. Episcopul Nifon a vizitat azi d. a., însoțit de d-nii prefect Orășanu, primar D. Ionescu și protoereul Constantinescu, biblioteca Armencea, unde a donat o sumă de bani și toate operele sale. De aci a mers de a vizitat arestul preventiv unde a ținut o predică arestaților, apoi a vizitat biserica grecească, azilul de patronaj secția copilor abandonați, apoi azilul de bătrâni și infirmi unde de asemeni a ținut predici. La ora 6. S. Sa a venit la locul unde se construesc pavilioanele sec. de patronaj, lângă grădina Monumentului. Aci, în fața tuturor demnitarilor din oraș, a membrilor soc. și a unui public imens oficial serviciul punerea pietrei fundamentale.^ După terminarea serviciului, d. judecător Opreanu, secretar general al soc., a citit actul comemorativ. 1. deputat Alexiee, prezidentul soc. de patronaj filiala Brăila, prin cuvântare aleasă, a arătat scopul înălțător al ceremoniei de azi. Protoereul Constantinescu aduce elogii membrilor sec. de patronaj și declară că clerul din localitate se înscrie ca membru activ spre a da tot concursul cuvenit acestei mărețe opere de umanitate. Episcopul Nifon mulțumește de primirea ce i s'a făcut, aduce elogii brăilenilor pentru operele întreprinse și arată că a fost foarte mișcat în fața exemplelor frumoase găsite la noi. Declară că se înscrie printre membrii sec. da patronaj. Apoi s’a oficiat, o scurtă rugăciune și s’a citit actul comemorativ. in urmă s’a servit șampanie celor prezenți, în timp ce muzica comunală a cântat mai multe arii. Solemnitatea s'a terminat la ora 8 seara. C8NCURSUL DE OINĂ Erî a avut loc în parcul Expoziției de la Filaret, concursul de oină, între echipele de elevi de la gimnaziul Cantemir, Mihai Viteazu, școala de aplicație, gimnaziul șincaî, Școala normală, Matei Basarab, Seminarul Central, liceele Sf. Sava și Lazăr, sub conducerea maeștrilor Vetescu, D. Ionescu și Bădescu. In tot timpul jocului de oină a asistat lume foarte multă. La orele 6 și jumătate, a sosit și d. Spiru Haret, ministrul instrucțiunei publice, care a urmărit jocul cineî, cu mult interes. La orele 7 jocul s’a terminat și au eșit învingătoare: 1 echipa liceului Sf. Sava; 1î-lea echipa liceului Lazăr și 111-lea echipa de la M -Vitează. D. Sp. Haret a adresat 'echipelor învingătoare câteva cuvinte de mulțumire, îndemnându-i ca pe viitor și in armată să fie învingători când va trebui să-și apere țara. " După aceasta d. Haret a distribuit personal medalii elevilor din echipele învingătoare. «Apoi urmează: II. locot.-colonel Görges, comandantul reg. 14 artilerie (Craiova). Primind astăzi drapelul din mâinele auguste ala M. Voastre, reg. 14 de artilerie a luat azi ființă de fapt. In numele ofițerilor și trupei acestui regiment, încredințez pe M. Voastră de simțămintele noastre de credință și de devotament nestrămutat către Tron și țară, iar pentru îndeplinirea menirei noastre, ne vom călăuzi de înaltele ordine de zi date de M. Voastră oștirea și de cuvintele scrise pe acest sfânt și falnic steag. Să trăiți de ele.* * ¥ . D. colonel V. Ionescu, comandantul reg. 15 artilerie (București): «Ofițerii și trupa reg. 15 artilerie simt cea mai mare bucurie în sufletul lor și sunt mândri de onoarea ce le-o acordați, încredințându-le pri mine drapelul regimentului. Deși tânăr, acest regiment fiind format din vlăstarele regimentelor 2, 6 și 10 artilerie și având astfel în compunerea sa o baterie din al 2-lea de artilerie, unul dintre cele mai vechi regimente care a primit botezul de sânge in gloriosul războiu al Independenței, va păstra prin tradiție vitejia și curajul neclintit pe cari Majestatea Voastră le a insuflat trupelor pe câmpul de luptă. Primind din mâna Majestăței Voastre Drapelul, acest sfânt simbol al înființărea regimentului și icoana vie a Patriei, Onoarei și Virtutei militare, jurăm, Maiestate, că-l vom păstra cu sfințenie și-l vom apăra în luptă până la cea din urmă picătură de sânge,—fiind însuflețiți de cel mai înalt sentiment de sacrificiu pentru Patrie și Tron și de nemărginita iubire și devotament, pentru scumpul și marele nostru Rege. Să trăiți Majestate !».Loc.-Colonel Spirescu Gheorghe, comandantul reg. 16 de artilerie (Focșani): «Ofițerii și trupa reg. 16 artilerie primesc cu venerațiune și profundă recunoștința depozitul sacru ce M. V. bine-voește a i-1 încredința și se angajează in mod solemn înaintea lui Dumnezeu și în prezența M. Voastre, ca să'i onoreze în timp de pace, făcând din reg. 16 artilerie, printr’o disciplină aleasă și o muncă fără preget pe calea progresului, un reg. de elită pe care Patria și Tronul să se poată bizui cu încredere în orice îm Locol.-colonel N. Haralambie, comandantul regimentului 17 artilerie (Bacău): " «Incredințându-reÎ drapelul regim. 17 artilerie, in calitate de comand, al său, asigur pe M. Voastră că ofițerii și trupa regimentului, călăuziți de pildele vitejești săvârșite de părinții lor în războiul independenței, sub înțeleaptă conducere a M. Voastre, vor fi gata atât în caz de război cât și «rî când nevoia va cere, a se sacrifica cu toții pentru apărarea Tronului și a Țărei. Să trăiți !». " Locot-colonel"Tr. Găiseanu, comandantul reg. 18 artilerie (tabăra Mihail Bravul): «Fiți sigur, Majestate, că drapelul ce astăzi încredințați reg. 18 artilerie va fi pururea pentru noi icoana sfântă a datoriei, făclia nestinsă în timpul luptei, care va indica fiecăruia calea ce trebue să urmeze pentru a smulge din mâinele vrăjmașilor laurii biruinței și a-l depune cu respect la picioarele falnicului nostru Tron. Ofițerii și trupa acestui regiment, pătrunși de cele mai înalte sentimente și virtuți pentru scumpa noastră Patrie și prea iubitul nostru Rege, vor ști să Înfrunte primejdia și să apere, cu prețul vieței lor, cinstea drapelului și a marelui nostru Căpitan. A tot puternicul să dăruiască mulți ani de viață și de sănătate deplină M. Voastre, pentru binele și fericirea țărei și a neamului românesc. Să trăiți!» ele.★ ̇ ¥• Cu aceastea se termină solemnitatea predărea nouilor drapele. M. S. primește defilarea companiei de onoare și a gardei drapelelor, după care M. S. împreună cu Principii Moștenitori, cu N. PP. SS. Mitropolițî și cu persoanele oficiale, merg în palatul mitropolitan, unde are loc recepțiunea oficială. M. S. Regele primește mai întâi pe membrii Sf. Sinod. I. P. .S. S.Mitropolitul Primat se adresează M. S., zicându-în Sf. Sinod urează M. V. sănătate, și viață îndelungată, pentru bucuria și fericirea țarei! Suveranul mulțumește. Trecând în alt salon, M. S. primește felicitări din partea persoanelor oficiale, apoi se întreține cu fie care în parte. * La orele 12 jum., terminându-ie solemnitatea, membrii familiei Regale și Princiare părăsesc palatul mitropolitan, în automobile, luându-și in mod foarte cordial, rămas bun de la persoanele prezente. Pe când Suveranii eșau din curtea mitropoliei, A. S. Regală Principele Ferdinand recunoaște pe Enverbey, cunoscutul luptător june turc, sosit azi diii. din Constantinopol, — și se arată viu impresionat. * In adevăr, printre numeroșii asistențî se afla și Enverbey, însoțit de personalul legațiunei și de un intim al sau, atașat militar al Turciei la Viena. Am plăcuta ocaziune de a face cunoștința eroului turc. 611 îmi comunică, între altele, că se află în drum spre Berlin. Fotograful «Julieta» a încercat a fotografia pe Enver bey, dar însoțitorii săi nu l-au lăsat, plecând. Enver bey era însoțit de o mulțime de aromâni. Enver-Bey este foarte tînăr, cu o înfățișare plăcută,pot zice că e un tinăr’ frumos. Se poartă elegant și îți inspiră simpatie de la prima vedere: îndată ce s’a aflat de prezența lui Enver-Bey, multă lume s’a adunat în jurul său, spre a-l vedea de aproape. Inver-Bey era salutat din toate părțile. Au luat parte la serbare și elevii seminarelor Central și Nifon, cari erau înșirați pe dealul Mitropoliei, cum și o mare mulțime de lume. Sil’. Export Import Tone 4.199.963 934.792 Lei 553.927.016 430.509.115 115.398.817 S2.1S9.S53 71.151.314 44.280.658 36 061 332 22.040.004 14.662.SS7 12.740.388 114.883 807 ISBSüS Tfr mii «de lei Cumpărate de România Total 553 927 430-503 MAREA CEREMONIE S»E LA MITROPOLIE Te-Deumul pentru ziua de 10 Maiü.—Sfințirea celor șase nouă drapele.—Solemnitatea pregătirea drapelelor. — Discursurile comandanților.—Recepția de la MiTropolie.—Sf. Sinod și înalții demnitari.—Pornirea cortegiului.—Enver-Bey Ericim., s’a oficiat la Mitropolie un mare Te-Deum, in cinstea zilei de 10 Main și pentru sfințirea nouilor steaguri ale celor șase regimente din nou înființate : 36 de infanterie, 14, 15, 16, 17, și 18 artilerie, Te-Deumul s’a oficiat de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat Athanasie, asistat de L P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei și de PP. SS. Episcopii Arhierei, de protoereii Capitalei și de clerul mitropolitan. M. S. Regele, M. S. Regina cu AA. L. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria și cu Principii Elisabeta, Carol și Maria au axistat la oficierea serviciului divin. Sosirea la Mitropolie a Suveranilor și a Principilor Moștenitori a fost anunțată cu 101 tunuri. D-nii miniștri I. I. Brătianu, Em. Costinescu, Sp. Haret, Anton Carp, V. G. Morțun, AS Djuvara și T. Stelian, au primit pe Suverani la intrarea in biserică, dimpreună cu Mitropolitul primat și cu Mitropolitul Moldovei în biserică a luat de asemenea loc garda de onoare cu cele 6 drapele nouî. Se mai aflau în biserică, între alții, d-niî: M. Pherechids, Costescu-Comaneanu, V. Brătianu, Em. Porumbaru, B. Misir, Al. Saligni, V. Antonescu, T. Negruți, Bagdad, I. N. Cezărescu, dr. Bolescu, Sc. Popescu, Em. Petrescu, Oscar Niculescu, Niculescu-Dorobanțu, etc. D-niu I. Kalinderu, generalii Robescu și Mavrocordat, mareșalii Casei princiare și regale: M. Boteanu, Coardă, Bogdan, Crăiniceanu, Zottu, Vartiade, Gheorghiu, Georgescu, dr. Papilian, foarte mulți coloneii și maiori, înalții membri ai Curței de casație și justiție, ai Curților de apel, ai Curței de compiuri, ai parchetului și tribunalelor, etc. ** * După ce se oficiază serviciul divin, în mijlocul unei religioase tăceri, nouile steaguri sunt scoase din biserică . Suveranii, Principii moștenitori și d-nii miniștri, dimpreună cu persoanele oficiale părăsesc sf. biserică,—M. Sa însoțit de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, iar A. S. R. însoțit de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei,—și eșind la ușa bisericei, M. S. Regele predă nouile drapele comandaților respectivi. M. S. Regele se adresează fiecărui comandant, predându-i drapelul și zicându-i : Vă încredințez drapelul sfințit al regimentului, pe care vă leg să-l apărați cu sângele vostru ! Cel dântuia care primește steagul este d. loa.-colonel Anastasiade, comandantul reg. 36 de infanterie » Vasile Lupu». D-sa răspunde M. Sale cu următoarele cuvinte : ,,Un nou regiment adăogat la forța armatei scumpei noastre țări, însemnează alți 3000 ostași cari vor lupta pentru țară și Tron, după pildele date de strămoșii noștri, cari cu puterea sufletului lor, mai presus de toate, a mintei și brațului lor, au știut să doboare înzecitul număr al dușmanilor, însemnează asta 3000 inimi oțetite, cari vor ști să păstreze gloria străbună și fala neamului, pentru a bine merita dragostea Regelui lor și a patriei, însemnează, Majestate, alte 3000 baionete cari vor pătrunde în piepturile acelora ce încă n’ar ști să ne respecte cum merităm, întâiul comandant al acestui nou regiment asigură pe M. Voastră că ostașii regimentului «Vasile Lupu», strânși uniți în jurul acestui scump simbol și însuflețiți de virtutea străbună, vor munci fără preget pentru a îndeplini dorința M. Voastre, care a făcut din armată cea mai scumpă și strălucită podoabă și cel mai puternic sens al țărei. Să trăiți, M. V. și întreaga Dinastie !» prejurare,—iar în timp de războiu, când va fi nevoe de brațele și sângele lor, ei își vor jertfi cu drag viața, până la cel din urmă, pentru apărarea și gloria Patriei, Tronului și acestui falnic drapel. Și acum roagă fierbinte pe A tot puternicul ca să reverse biinecuvântarea cerească asupra M. Voastre și a întregei Dinastii, ca să vă dăruiască viață îndelungată, spre a Vă bucura în pace și mulțumire de mănoasele roade ale mărețelor acte săvârșite de M. Voastră, în lunga și glorioasa Sa domnie. Să trăiți 1». * * * 'itar# 81141114 ȘCOLARA DE LA TEATRUL NAȚIONAL O frumoasă serbare școlară s’a dat erî la Teatrul Național, cu prilejul zilei de 10 Mai. Un cor mixt, format din numeroși elevi și eleve ale școalelor secundare, pus sub conducerea d-lui D. Teodorescu, a executat mai multe bucăți între cari cele mai viu aplaudate au fost: Imnul religios, Veche mândră Românie și Hora Daciei, o prea frumoasă bucată aranjată de d. Teodorescu. D. P. Rășcanu, profesor universitar la Iași, a ținut o cuvântare pentru a dovedi însemnătatea zilei de 10 Mai. D-sa examinează evenimentele mari din cursul îndelungatei și spornicei domnii a Pregelui arătând cum biserica, școala și conștiința noastră națională redeșteptându-se au întărit puterea de viață în popor. Foarte judicios, d. Rășcanu dovedește că datoria istoriei este de a nu linguși nici pe regi și nici pe popoare ci de a urmări in mod obiectiv evenimentele veacurilor. Conferențiarul termină făcând urări pentru MM. NL. Regele și Regina și pentru întreaga dinastie. * ¥ ¥ Urmează apoi mai multe recitări: d. C. Notara a zis Sentinela Română, d. Bârsan a citit partea II din Carmen Secularae (de d-nii D. Anghel și St. Iosif), în sfârșit s’a jucat frumoasa și emoționanta dramă, ,Jertfa a d-lui Miclescu și serbarea se termina cu a» multe dansuri naționale executate de elevii liceului Matei Basarab, sub conducerea d-lui N. Velescu.