Universul, iunie 1912 (Anul 30, nr. 148-177)

1912-06-13 / nr. 160

CONGRESUL cercurilor e­nerciste din toată tara ZIUA A II-A — C­raiova, 11 Iunie. ȘEDINȚA DE DIMINEAȚA Congresiștii au recunoscut cu toții că ziarul „Universul" a făcut si cu această ocazie do­vadă că este cel mai bine infor­mat ziar din țara românească, aceasta, având in vedere darea de scuză obiectivă­­ și detaliată făcută despre ședințele congre­sului. Congresul și moartea lui Cara­­giale După deschiderea ședinței d. G. Zamfirescu anunță­ congre­­siștilor moartea lui Ion Luca Ca­­ragiale. Asistența se scoală în picioa­re în semn de doliu. D. Zamfirescu arată perderea ce țara suferă prin moartea ma­relui bărbat și golul pe care-l lasă în literatură. Propune să se trimită d-nei Caragiale următoarea telegra­mă: „Comercianții și industriașii, întruniți în al 3-lea congres la Craiova, adânc mișcați de du­reroasa veste a morții ilustru­lui vostru soț,­­plâng împreună cu voi perderea celui mai de seamă fruntaș al literaturei ro­mânești. „Dea D-zeu, ca în durerea ge­nerală, care covârșește în aces­te momente sufletele a tot ce este român, d-voastră să găsiți o consolare meritată“. Răspunsul Regelui Tot d. Zamfirescu citește tele­grama pe care M. S. Regele a binevoit să o trimită președin­telui congresului d-lui Avram Marinescu cu următorul cu­prins : . . . „Maiestatea Sa Regele, luând cunoștință de cuprinsul telegra­mei de omagiu ce l-ați trimis în numele membrilor adunați un congres, a tărie voit a mă însăr­cina, să vă transmit imiitanâr­e Sale binevoitoare“. Adjutant de serviciu Comandor Graf­ostd. D. Zamfirescu, având în vede­re că azi se închide congresul, exprimă în numele biuroului și al tuturor membrilor­ cercurilor comerciale mulțumiri călduroa­se craiovenilor pentru frumoa­sa primire ce li s’a făcut. Regea Camerelor - comerț D. A. Rioșeanu f R.-Valcea!, vorbin­d de legea Camerelor­ de comerț, o găsește defectuoasa și spune că i se impune neapărat la modificare. D-sa cere ca toți patentării să fie alegători la camerele de co­merț și anume: cei de clasa­­ H și a 111-a să voteze în colegiul L iar cei de a IV, V, VI, VII și a VIII să voteze în colegiul al doi­lea, căci este o adevărată ano­­alie ca un cetățean patentar, cre are drept să aleagă repre­­zentanți în Parlament, să n’aibă calitatea de a-șî alege reprezen­tanți în branșa lui în Camera de comerț-Așa cum sunt organizate acum Camerele de comerț­ din ele fac parte ca membri politiciani, iar cu comercianți. Oratorul cere și modificarea codului de comerț, privitor la falimente, și cere ca dându-se o putere Camerei de comerț acea­stă instituție să fie chemată în primul rând să violeze chestia falimentelor. D. C. Rusovici (Focșani) protes­tează contra faptului că minis­terul de comerț nu a găsit cu cale să trimită nici un reprezentant la această importantă adunare, pe câtă vreme la congresul băi­­eților de prăvălii, cărora le-a pus la dispoziție Ateneul, a trimis mai mulți reprezentanți. Mulțimea din sală subliniază ten aplauze puternice această­­ protestare. Chestia cooperativelor Vorbind de cooperative, d. Ru­­sSovici zice că sunt rau îndru­­­mate de­oarece prin ele se caută desfacerea unor produse cari ar trebui să fie vândute numai de adevărații comercianți. Dacă cooperativele s’ar ocupa cu mica industrie casnică, a­­tunci aceste societăți ar fi de un real folos. D. Lupulescu (Tg.-Jiu). Noi nu cerem desființarea cooperative­lor, dar­ cerem să se înțeleagă ce este o corporație. Este o societa­te unde fiecare poate găsi obiec­te de comerț; desfacerea însă, a acestor obiecte trebuie să se facă de profesioniști, adică de negus­tori, iar nu de popă, și învăță­tor, căci dacă preotului îi este îngăduit să-și pună șorțul îna­inte și să vândă la tejghia, de ce nu i s’ar îngădui și negustorului să-și pună patrafirul de gât și să oficieze Liturghia? Oratorul își încheie cuvânta­rea cerând și desființarea econo­­matelor de pe lângă c. ferate, ca­re fac de asemenea o concuren­ță nereală comercianților de pro­fesie. Pensiile comercianților D. Ilie Moisescu (Buzău) vor­bește despre ajutorul la bătrâ­nețe al comercianților și propu­ne să se facă o casă de asigura­re pentru pensie cu ajutorul co­mercianților și pentru ei, fără nici un amestec din partea Sta­tului. D. Sârbulescu (T.­Severin), a­­vând ca obiect tot această ches­tiune, propune tot înființarea u­­nei case de ajutor, care să fie în­să subvenționată și de Stat. D-sa aduce mulțumiri presei, acest organ puternic de cultură și răspândire a luminei, care a dat sprijin mișcărei comercian­ților. D. G. Rusovici (Focșani), dis­cutând tot asigurarea la bătrâ­nețe a comercianților, arată că chestia nu e așa de dificilă cum pare la început, căci dacă mese­riașii și-au putut organiza o ca­să de ajutor, e un cuvânt mai mult să poată face lucrul acesta negustorii, cari-s mai mulți și mai bogați. In țară sunt 1 și mii negustori Cari dacă ar contribui cu câte 50 lei pe an, pentru fondul casei i de pensie, într-un an ar aduna 6 milioane, în 10 ani dar 60 de mi­lioane, în afară de procente. Această­ perspectivă ar în­demna pe mulți să îmbrățișeze ramura comerțului,știindu-și bătj f­rânețele oarecum asigurate. Meer­teebuie neapărat reali­zată, căci este dureros sa se va­dă comercianți bătrâni cari și­­au pierdut avutul în comerț a­­jungând cerșetori, încheind, spune să se facă o casă de asigurări pentru pensie de comercianți cu banii lor fără ajutorul Statului, dar sub con­trolul lui. Tot Statul să perceapă și taxele respective. Repauzul duminical D. I. Zamfirescu (Craiova), vorbind de legea repaosului duminical, o găsește foarte de­fectuoasă. E pentru repaosul duminical numai de o jumătate de zi și cere ca comitetul să intervină pe lângă cei în drept în acest sens, pentru ca guvernul să vi­nă cu o lege în acest sens chiar la toamnă. D. Periețeanu (Botoșani), nu­mește draconică legea repaosu­­lui duminical, așa cum e azi și dezastroasă pentru comerț. Măr­­ginindu-se la regiunea județului său, a cărui stare economică a studiat-o îndestul, arată cu o serie de cifre, cum comercianții au ajuns în stare de ruină aproa­pe, de când se aplică legea repa­osului duminical pe o zi întrea­gă. Mai ales în Moldova (și orato­rul stârnește asupra orașului Botoșani) această lege are efecte foarte dăunătoare comerțului, căci în partea locului majorita­tea negustorilor fiind evrei, e­­xistă 2 zile de repaos pe săptă­mână : Sâmbăta și Duminica. E pentru repaosul de o jumă­tate de zi. D. N. Coșoveanu (Craiova) vor­bește de importanța comercian­ților în societate și zice că azi când negustorii s’au organizat și au devenit o adevărată putere, crede că e momentul potrivit să-și revendice drepturile lor. Vorbind de legea repaosului duminical, o numește rea și ne­chibzuită. E o lege care nenoro­cește pe negustori și strică băeții de prăvălie făcându-i desfrâ­nați. Din asemenea băeți nu vor ieși nici­odată negustori. Cerem repaosul de o jumăta­te de zi, căci e destul și pentru negustor și pentru băiatul din prăvălie. D. Mișu. Filipescu (București) (din sala). Rog să se aplice a­­cest fel de repaos și la cârciumi și la berării, ca Să nu mai fie vrajbă intra diferitele ramuri negustorești. D. Coșoveanu, continuându-și cuvântarea, zice că și d-sa e de această părere. D. Voicules­cu (Colma-Dolj) a­­rată că cooperativele au nenoro­cit pe negustorii dela țară. D. I. Spirtaru (Craiova) vorbe­ște tot de legea repaosului dumi­nical și spune că azi băeții de prăvălie se pierd cu atâta liber­tate, pe care o întrebuințează nu în bine, ci în rău. In timpul reapusului nu se duc nici la școlile de adulți și nici la biserică, ci prin localuri de desfrâu. Astea sunt roadele legea repa­osului duminical complet. E pentru repaosul de o jumă­tate de zi, încheind sfătuește pe com­er­­cianți să citească ziare. Mai vorbesc tot în chestia repauzu­­lui duminical, d-nii C. Rusovici (Focșani), C. Dobrescu (Bucu­rești) și Mișu Filipescu (Bucur­­rești). Acesta din urmă ține să accen­tueze că repaosul duminical să se aplice egal, atfică și la câr­ciumi și berării. D. Mihalcea Vrânceamu (Bu­curești), rostește o însuflețită și documentată cuvântare în care face rezumatul desbaterilor, în­deamnă pe comercianți la unire, la jertfe, căci numai cu jertfe se câștigă cauze mari și anunță­ viitorul emigres la Constanța, închiderea congresului D.Vasilescu, dă cetire urmă­toarei moțiuni, după care con­gresul se declară închis. MOȚIUNE „Comercianții și industriașii din țara întreagă, întruniți un al treilea congres al tuturor cercu­rilor comerciale și industriale în zilele de 10 și 11 Iunie 1912, în sala Teatrului Național din Craiova, ascultând desbaterile urmate in acest congres, a a­­doptat în unanimitate dezidera­tele următoare : 1) Cel respectuos guvernului desființarea bâlciurilor și opri­rea comerțului ambulant; 2) A­­brogarea legii monopolului bău­turilor spirtoase și libertatea ab­solută a acestui comerț la orașe; 3) Desființarea actualelor taxe fixe și proporționale din legea licențelor, înlocuind acest impo­zit cu taxa pe consumație; 4) Scutirea de timbre și simplifica­rea procedurei pentru acțiunile până la 100 lei, introduse îna­­intea instanțelor judecătorești de comercianți și industriași; 5) Modificarea legei pentru alege­rea membrilor Camerei de co­merț astfel ca, toate clasele de patentat­ să fie reprezentate, și fără avizul lor să nu se mai poată face legiuiri privitoare la comerț și industrie; 6) Regle­mentarea cooperativelor, in sen­­sul ca salariații Statului pensio­nari să nu poată face cornerț;; 7) Să se înființeze Case de aju­tor pe lângă cercuri sub contro­lul Statului care să perceapă ta­xele,, însă administrația să fie exclusiv a­ cercurilor; 8) Modifi­carea legei repaosului dumini­cal în sensul a se da repaos de o jumătate zi după amiazi, după cum a funcționat legea Aure­lian“.* După masă congresiștii vor vizita parcul Bibescu, instituțiu­­nile industriale și comerciale din localitate, biblioteca Aman, biserica Sf. Dumitru, iar deseară li se va servi un banchet. I. Ciocârdia. Situația politică În Austro-Ungaria CAMPANIA PENTRU VOTUL UNIVERSAL Budapesta. 11. — Dumineca aceasta în mai multe orașe și comune rurale din părțile de miazăzi ale țării, s’au ținut me­­etinguri de protestare contra re­centelor volnicii anticonstituțio­nale cari s’au desfășurat în parlamentul din Budapesta. La adunări veniseră delegații din capitală și deputații opoziției. In părțile nordice s’au ținut adunări de agitație pentru vo­tul universal. Intre oratori se aflau deputați de ai opoziției și delegații muncitorilor sindi­caliști. ȘEDINȚELE CAMEREI UNGA­­RE Budapesta. 11. — Ln ședința de astăzi a Camerei, minis­trul de comerț, Reöty Lazlo a prezintă­ proiectul pen­tru convenția comercială cu Bulgaria și mai multe proccte de legi industriale. Budapesta. 11. — La ședința de azi a Cem­erei s’au petrecut a­­celeași incidente ca și în zilele trecute. Deputații din opoziție au fost înâmpinați la intrare de un căpitan de polițiști, care a inter­zis deputaților excluși de a intra în sala de ședință. S’au ivit discuții aprinse între deputați și comandantul pluto­nului de sergenți. Opoziționiștii după ce au protestat în contra volnicil­or lui Ștefan Tisza s-au retras în corpore de la parla­ment. La deschiderea ședinței preșe­dintele Tisza anunță că a expi­rat termenul de excludere de la ședințe a 12 dintre deputații o­­poziționiști. Mai sunt 39 de opo­­ziționiști asupra escludereî că­rora nu s’a luat nici o hotărâre. Mâine Camera va ține o ședin­ță de formă numai. Joi parla­mentul va lua vacanță până la 15 Septembrie. MANIFESTAȚIILE CEHILOR CONTRA PROECTELOR MILI­TARE Viena, H. — Telegramă din Praga. Partidul constituțional radical al cehilor din Praga a afișat pe ziduri și clădirile publice ale orașului placarde de culorile negru-galben chemând lumea la o mare întrunire de protestare contra votării proec­­telor militare în parlamentul a­­ustriac. Poliția a confiscat toate afi­șele pe motiv că acestea în fe­lul cum sunt redactate — ar învedera o batjocorire a culori­lor imperiului habsburgic. SCHIMBĂRI IN CABINETUL AUSTRIAC ȘI MINISTERUL COMUN Viena. 11.— Telegramă din Lemberg. Un ziar polon de aci află din cercurile inițiate viene­­ze că la toamnă se vor face mari schimbări în cabinetul austriac și chiar și in ministerul comun austro-unngar. Contele Sîfirghie, actualele prim-miniștri se va retrage și în locul lui va fi minerit cavaler de BiZinski, actualul ministru co­mun de finanțe. Se va retrage și ministrul jus­tiției Hohenburger și în locul sau va fi numit baronul Bleyle­­ben, guvernatorul Moraviei. In locul cavalerului Bilinski la departamentul comun de fi­nanțe va fi numit contele Ștefan Tisza. Accidentul mortal de auto­mobil de lângă Pungești Iași, 11 Iunie. Parchetul general a fost încu­noștiințat că pe șoseaua Pun­­gești o femeie care venea din­spre Vaslui a fost călcată de un automobil. Dusă la spital, ea a murit. ■tu» few — Mîrtisirul industriei a aprobat cererile lor — Eri, o comisiune a societății patronilor brutari din Capitală, compusă din d-ni. M. Mihăilescu, președintele societății, St. Mano­­lescu, Zota Tașula și Kraft, s’a prezintat d-lui secretar general al udaistesuliî da industrie și ț«ofițerț, cerând un răspuns la memoriul pe care o înaintaseră acum câteva zile. Aci li s’a comunicat rezoluția pusă de d. ministru Nenițescu, care a aprobat propunerea pa­tronilor de a acorda lucrători­lor repaos de Duminică dimi­neața până Luni dimineața la 6. Li s’a dat de asemenea dreptul de a avea ucenici și de a numi reprezentanți ai patronilor bru­tari în comitetul breslei și în co­­misiunea de arbitri. Cu această ocaziune «3a reglementat și ches­tiunea brevetărilor trebuincios­e întrun atelier; s’a hotărât că un singur brevet ar­e de ajuns, așa că patronul care are brevet nu mai are nevoie de meșter. Consfătuirea Seara, la consfătuirea ținută în sediul soc. „Pâinea“ din str. Ilfov, au participat numeroși pa­troni brutari. D. Zotu Tașula, care făcea­­ parte din delegațiunea primită de d. secretar general al minis­terului de industrie și com­erț, a arătat celorlalți patroni chipul în care au fost primiți și a recu­noscut că organele superioare s’au purtat în această împreju­rare cât se poate de bine-voitor cu patronii brutari. Ocupându-se de arbitri, cari au să judece toate pricinile isca­te în sânul breslei, d. Tașula a arătat nevoia ce se simte ca a­­ceștia să fie aleși cu multă gri­­jă și numai dintre oamenii cari­­ se bucură de drepturile cetățe­nești. D-nii Gaiser și Kraft au vorbit despre suplimente și despre alte chestiuni mărunte profesionale, arătând că patronii brutali tre­buie să lupte uniți. S’a hotărât să se înainteze Ca­sei centrale a meseriilor un me­moriu prin care patronii cari au mașină de frământat să ceară să se dea lucrătorilor un spor de muncă în locul frământatu­lui de care sunt scutiți. D. I. Niculescu, secretarul soc. „Pâinea­“ constată cu bucurie că patronii brutali au fost primiți cu atențiunea ce li se cuvenea și arată că dacă până azi acea­stă atențiunea, nu li s’a dat, sin­guri ei suiri de vină, de­oarece n’au avut nici o normă în cere­rile pe cari le-au formulat. D-sa și-a încheiat cuvântarea arătând că prin rezoluțiunea pe care d. ministru Nemțescu a pus-o pe cererea patronilor brutari, a dat acestora un drept care li se cu­venea de mult. Consfătuirea s-a terminat la ora 8. M. Negru. mercuri 15 iu ff al MIM,­TIM­II MARȚI ♦ In Capitală s'a înfințat so­cietatea „Vrancea" a funcționa­rilor și lucrătorilor de cheres­tea. Scopul ei e economia și a­­jutorul reciproc, cu sediul în str. Sfinții Apostoli No. 68. ♦ Din­­ Cernăuți ni se scrie că d. deputat dr. Romulus Reut, din dieta Bucovinei și membru de ședințe al tribunalului din Câmpulung a fost mutat in a­­ceiași calitate la tribunalul din localitate. ♦ Cunoscutul literat, Vasile Loichiță, profesor la seminarul teologic din Caransebeș (Unga­ria) a trecut magna cum laude examenul de doctor în teologie la universitatea din Cernăuți. ♦ D. Th. Ionescu, actual agent de control cl. I pe lângă fabricile supuse controlului de pe lângă ministerul de finanțe, a fost des­tituit pentru fraude săvârșite în serviciu. <d. M. S. Regele a semnat decre­tul prin care se autoriză socie­tatea de bine­facere „Regina Eli­sabeta“ și „Vatra Luminoasă“ patronate de M. S. Regina, să primească imobilul din str. Ro­mană, 69, de la soții Elena și Tu­­dorache Nedelcu, legat lăsat de defunctul N. Dum­itrescu,­ din București prin testamentul sau. 1* Comitetul societate­ „Căsă­toria“ al cărei președinte de o­­noare este d. prof. S. Mehedinți, a luat i amiabil­a inițiativă de a ajuta lunar câte 15 tinere sau ti­neri doritori de a se căsători. Ajutorul dat variază între su­ma de 1000—3000 lei și aceasta în schimbul unei modeste coti­­zațiimi lunare. Sediul soc­iet­aței este in str. Rotari, 3. i­. Primăria Capitalei, a cerut ministerului de finanțe să-i or­donanțeze suma de două milioa­ne lei ce i s’a acordat prin legea excedentului, necesar construirea palatului municipal. ♦ La ministerul de razboiu se va face pe ziua de 1 Iulie a. c. noul avansări in personalul el­in!. » Producția de finele anului școlar a elevelor și elevilor Aca­demiei de muzică și artă, dram­a­­tică va fi în sala „Libertafel“. Dum­inică 24 Iunie orele 2 după amiază Se vor produce clasele de vioară, piano, man­dolină, canto și artă dramatică. ^ Sfătuim în mod­­ serios pe ci­titorii noștri să se grăbească a cumpăra ultimele iazuri noro­coase ale Principalei Colectori Românești, O. OPRESCU, Bucu­rești, B-dal Elisabeta 8. Trage­rea cl. I la 14 Iunie. ♦ Azi, Marți 12 Iunie, la orele 10 dimineața, se vor întruni la Casa Ș­coalelor inspectorii agri­coli din țară, sub prezidenția d-lui administrator Mihail Po­­pescu. La această consfătuire va lua parte și d. Popovici Lupu, inspectorul învățământului agri­col din ministerul cultelor și al instaracțiunei. ♦ Ministerul de finanțe, a te­s casat în luna Mâni a. e. din fon­dul comunal suma de lei 2 mii. 967.613,36 adică cu un plus de­ lei 473.332,95 față de luna cores­punzătoare a anului trecut. ♦ Zilele trecute a încetat din viața la Schilingsfurt in Ger­mania, principesa Char­olia de Hohculdh ® Ipsilanti, în vârstă de 49 ani. ♦ Au donat pentru fondul fi­­șei „Deșteptarea” d-niî. Mihail Berceanu 500 lei; Emil Petrescu 300 lei; Sp. C. Haret, 500 lei și câte S00 lei în fiecare din anii următori. V. G. Mcețari 1000 lei. ♦ In ultima săptămână la a­­batorul de export de la T.­Save­­rin, s’au tăiat 118 boi cari au dat 26.526 kilograme. Carnea a fost exportată numai la Buda­pesta, pe prețul de 1 leu 26 bani. ♦ La CINEMA „APOLLO“ a fost aseară o mare aglomerație. „VAN5UATOAREA DE PÂI­NE“, sfâșietoare dramă, a cucerit aptease prelungite. De asemenea GREVA din Londra, unica în fe­lul ei, atrage o lume colosală. Astăzi acelaș program. ♦ Duminică, 10 cor. s’a făcut la biserica Precupeții-Noi (calea Dorobanților) botezul copilei Ma­­ria-Maria Nicol­aide, nașe fiind „Societatea ortodoxă națională a femeilor române“. ♦ Comitetul de inițiativă pen­tru constituirea „Asociațiunei franco-române“ redactând pro­iectul de statute și actul consti­tutiv al asociației, convoacă pe toți membrii aderenți la aduna­rea generală ce se va ține astă­­seară la 9 luni. precis la Capșa, unde se vor vota statutele și se vor alege diferitele comisiuni. Duminică seara s’a celebrat în biserica Sf-tii Voivozi, cunu­nia religioasă a d-șoarei Maria Ignat, fiica d-lui inginer Ignat, cu confratele nostru loan Ores­­cu. ^ In tot timpul concediului d-lui M. Poenaru-Bordea, ajutor de primar, obținut de la 5 iunie la 5 iulie, d. consilier comunal N. Darvari este delegat a repre­zenta pe d. primar înaintea tri­bunalului Ilfov, secția de nota­riat, cu ocaziunea autentificării diferitelor acte de vânzare. ♦ Ca răspuns la numirea sa ca președinte onorific al societăței funcționarilor primăriei, d. D. Dobrescu a trimes d-lui Chiriță Mihăiescu, președintele societă­­ții funcționarilor primăriei Ca­pitalei, și director general, al comptabilităței primăriei Capi­talei, următoarea, scrisoare: Domnule președinte, Sunt foarte­ măgulit de fru­moasele sentimente ce mi-ați transmis din partea societăței funcținarilor primăriei Capita­lei, "cu ocaziunea celei a unspre­zecea adunare generală ce s’a ținut anul acesta. Doresc societății propășite din ce în ce­­ mai mare pentru ca să desăvârșească în întregime fru­mosul scop ce are, împreună cu mulțumirile me­le vă rog să transmiteți colegi­lor d-voastră asigurarea senti­mentelor mele amicale și asigu­­rați-î de solicitudinea ce voi păs­tra, " în orice calitate voi avea, pentru funcționarii primăriei Capitalei,ale căror merite, mun­că grea și fără preget, am avut ocaziunea să le apreciez. Mai asigurați-î de părerea ce am că li se cuvine o ameliorare a pozițiunei lor materiale. Primiți asigurarea sentimen­telor mele distinse. D. Dobrescu. UNIVERSITARE ♦ D. Bianu a fost numit decan al facultății de litere., ♦ La Buzău sunt vacante 17 ore de limba franceză în învăță­mântul profesional al fetelor. ♦ D. I. Băiulescu, actual profe­sor cu titlul provizoriu în orașul Ploești, la liceul pentru specia­lități de filozofie și geografie, a fost numit cu titlul definitiv în învățământul secundar al bieți­lor din orașul Pitești. ♦ La școala profesională de fete din Târgu Jiu, expoziția lu­crului de mâna va fi deschisă în zilele de 13 și 14 c. orele 9—11 jum. dim. și 4­—6 jum. d. a. JUDICIARE . se știe că d. A. Mavrodi a luat răspunderea unor articole publicate în „Viitorul" și pen­tru care d. Pascal Toncescu a dat în judecata curții cu jurați din Ialomița pe d. C. Banu, D. Mavrodi cerând strămuta­rea procesului de la curtea cu jurați din Ialomița. Curtea de casație a respins era această cerere ca nefondată. SANITARE ♦ D-ra dr. Elena Gavrilescu, a fost numită provizorie în pos­tul din nou înființat de medic de crcumscripție rurală, din județul R.­Sărat DE LA C. F. R. W Trenurile de băi No. 259 și 260 dintre Piatra Olt-Jiblea care urmează a se pune în circulație pe ziua de Luni 18 Iunie st. v.,­­1 Iulie st. n.] a. c., se modifică pentru a se opri în toate stațiu­nile și se prelungesc și între Jiblea-Câineni-T.-Roșiu cu legă­tură pentru Sibiu. De asemenea se modifică și trenurile mixte No. 358 și 347 dintre R-Vâlcea și Ocnița pentru a se pune în legătură directă cu trenul 259 de la București și­ Piatra C. spre Ocnița. . . i ȘCOLARE Progresele aviațîunei militare Era de prevăzut că școala mi­­­litară de aviațiune de sub direc­țiunea d-lui maior Macri și cu distinșii ei profesori piloți să dea roade frumoase. Rezultate­le obținute au întrecut și cele­ mai optimiste așteptări. Alaltă­­erî și erî, elevii piloți au făcut și ieșiri foarte interesante. Aseară, din nou, locotenenții Adamovici, Chiseareanu, Pâr­­vulescu, Caranda și sub­ îocol. Popescu Al., au făcut evoluțiuni foarte interesante pe biplanul Farman. Locot. Chiscăneanu se­ urcă la 300 m. și, după ca vi­rea­­­ză deasupra fortului Domnești, aterisează în condițiuni exce­lente. Locot. Adamovici, după câteva evoluțiuni foarte intere­sante, aterisează într-un superb sbor picat. Sub-tocot. Popescu., AL evoluiază de asemenea dea­supra Cot­rocenil­or, conducând a­­paratul cu o mână de maestru. Monoprimi și x î,­­rămași puțin în urmă, din cauza lipsei unui bun aparat de școală, au înce­put în timpul din umă să facă progrese frumoase. Aseară, sub­ locot. Protopopes­­cu, cunoscutul aviator pe Far­man, a făcut prima sa ieșire pe un Blériot-Gnome 50 HP., evo­luând la o înălțime de Î00 m. Ușurința cu care a condus acest nou aparat, ne face să întreză­rim noul succese. De asemenea locotenenții Istrate, Sturza și Fotescu, au început decolări frumoase în linie dreaptă. Toate aceste progrese se da­­toresc conducerei chibzuire a școalei militare de aviațiune și devotamentului profesorilor pi­loți , locot. Zorileanu, sub­ loco­­tenenții Protopopeescu și Negres­­cu, cari și-au­ dat toată silința spre a instrui pe nooîă elevi pi­loți. In asemenea condițiuni ne pu­tem mândri că suntem primul Stat în Peninsula Balcanică, care menținem la nivelul State­lor din apus a’m­ațim­ea mili­tară. Astăzi, hidroplanul Canard- Voisin va fi transportat la lacul Greaca, unde sub­locot. Proto­­popescu va face experințe de­­ decolare și aterisare pe apă. . . La atelierele de construcții de la Cotroceni, mecanicul-șef con­structor, Nichita Paseff, a înce­put construirea nouălor aparate Farman, după ultimul model, care vor lua parte la manevrele regale din acest an le ministeriale Pitești, 10 Iunie Astăzi a sosit în orașul nostru d. Pangrati ministrul lucrărilor publice și după ce a vizitat par­cul Trivalea și alte instituții pu­b­lice, însoțit de d. N. D. Popes­cu, prefectul județului și mai multe persoane oficiale, au por­nit 1« automobile la Curtea de Argeș, spre a lua parte la inau­gurarea podului de fier ce s’a construit peste Argeș. Câmpulung, 11 Iunie. Astăzi a sosit aci, venind de la Curtea de Argeș, d. ministru Pangrati, însoțit de d-nii ingi­­neri-inspectori Elie Radu și Voi­­culescu, precum și de mai mul­te persoane de distincție din Pi­tești. După dejun, d. ministru, în­soțit și de d-ni. prefect Andrees­­cu, primar Mușetescu și ajutor de primar Gh. Gheorghiu, a vi­zitat podul de beton de pe rîul Târgului. De aci, în automobile, distinșii oaspeți și-au continuat escursia spre Dâmbovicioara și Târgo­­viște. Tâirgoviște, 11 Iunie Astă seară, la orele 8, a sosit cu automobilul, venind din in­specția șoselelor din județul Mus­cel, d. Pangrati, ministrul lu­crărilor publice, însoțit de d-niî inginer-inspector general Elie Radu, Dragu, sub­ directorul căi­lor ferate și inspector de mișca­re Panaitescu. La intrare în județul Dâmbo­­vița, a fost întâmpinat de d. pre­fect Baran­ga și inginerul Bru­ne­anu. Ajungând în Târgoviște, mi­nistrul a descins la locuința pre­fectului și, după o oră, cu un tren special, s’a înapoiat la Bu­curești ffr mmmVTELE mp&Tm, Romsm AAMA primarii mmm bucurești /WteA PROSPECT ia$WHi!ulOe lei 33.S80JRN. Cutie! fesssai, ms énél fSîS /VW^ In virtutea legi din 20 Aprilie 1912, Pan»» este automată a contraeta -un împrumut de lei 30.600.000, capital ruminal, pentru executarea lucrări­lor de edilitate prevăzute prin acea lege. Pentru realizarea acestui împrumut, conform votului Construirii esttnsnafe din ședința de la 2 iunie 1912 și a prebtrei Ministecnkw de Interne Nr. 45008/012. Gemm­a emite obligațiuni purtătoare de doi»«redă 4 ®/0 pe an in valoare nominală de lei 30.000.000, cu cupoanele de 1 (14) Iunie și 1 (14) Decembrie în fie­ca­re an. Oblis­ațiunile sunt la purtător. Ele se vor emite pe tipu­l de 400, 500, 1 D1.0 și 50­0 lei. Numărul de bucăți, din fiecare fel se va fixa da&tit&iv după­ ce se va obține în urma repartiției subscrierilor. Amortizarea acestor obligațiuni se va face ai pari, în proporții mai egale pentru fiecare din aceste tipuri, in 80 semestre, prin trageri la sorți se­mestriale, cari vor avea loc în București, în localul Ospețului Cornu nai, cu o lună înainte de scadența cuponului, adică la 1 (14) Mai ® și 4 (14) Nota­­brie al fiecărui an. Prima tragere la sorți va fi la 1 (44­) Main 1943 și prima rambursare la 4 (14) Iunie 1913. (Obligațiuniie împrumutului vor fi clasata printre fondurile publice și pri­mite ca garanție la Ucitațiunile de lucrări publice ale Sta­tului, Județelor și Comunelor. Ele vor fi admise la Banca Națională, la Casa Rurală și la toate cassele publice, pentru toate operațiunele prevăzute prin legila și statutele acestor instit­uțiuni. Titlurile vor fi scutite de orice imposit present și vii­tor, atât asupra capitalului, cât și asupra venitului lor. Acest împrumut este garantat cu veniturile comunale. La plata afauități­­lor acestui împrumut se afectează, la caz de necesitate, și orice sporire de din cota fondului comunal. Plata cupoanelor scăzute la 4 (14).Iunie și 1 (14) Decembrie al fiecărui an și a titlurilor eșite la sorți, se va face la Cassa comunală, sau și la alte bănci în București și în județe cu cari se vor conveni, făcându-și aceasta cunoscut la timp prin publicațiuni. Cupoanele obligațiunilor se prescriu în termen de 5 (cinci) ani de la data scadenței lor, iar capitalul acestor obligațiuni se prescrie în termen de 30 (treizeci) ani de la data eșitei lor la sorți în folosul Comunei, conform art. 120 din legea contabilității publice. Numerile obligațiunilor eșite la sorți se vor publica prin Monitorul comunal, Monitorul Oficial și alte ziare. Subscriptiunea menționatei sume de lei 30.000.000, ca­pital nominal, va avea loc in zilele de 20 și 21 Iunie st.v. 1012 la Cassa comunală și la Băncile din Capitală și ju­dete, cum si la sucursalele lor, care vor conveni cu Pri­măria să deschidă subscripție publică la ghișeurile lor, de la ora 10 a. m. până la ora 4 p.m­. in următoarele con­­dițiuiî: 1. Subscripțiu­nea se va face pe formulare date de Comună j 2. Dacă subscripția va întrece suma de 30.000.000, Primăria își rezervă dreptul de a face singură repartiția. Sumele subscrise până la 5000 lei sunt ireductibile. Repartițiunea va urm­a cât se va putea mai neîntârziat. 3. Pretai subscriptiimea este fixat la lei 80, pentru una sută tei* capital nominal în titluri. Subscriptorii vor face vărsămintele ba bilete de Bancă. 4. La subscripție se va vărsa IO«­, asupra sumelor sub­scrise, in numerar sau efecte publice comunale, ale Sta­tului, sau garantate de Stat, socotite pe valoarea nomi­nală, iar la repartițiune, efectele depuse urmează a fi preschimbate in numerar . 5.­­Al doilea vărsăm­ânt va fi de 8% și se va face la re­­ ­ - “ - de IO1/« va fi la iB (290 August 1912; de 20% ■> 15(28) Sept. 1912; de 2O‘70 *> *5 (38) Oct. 1912; de 20®/, » 15 (28) Noemb. 1912; Al 3-lea vărsăm. Al 4-lea » Al 5-lea >­ Al 6-lea 6 7. S. 9._________ _____­ 10. So­­lUim­u­i vărsământ, subscriitorii vor bonafica Pri­măriei, o dobândă de 4% pe an, calculată asupra valori nominale corespunzătoare fie­carui varsamânt, pe zilele curse dela 1 Iunie 1912 st. v. până la 1 Decembrie 1912 st. v. data scadenței primului cupon. _ _ 11. După varsământul al doilea de 9% la repartiție, se vor libera subscriitorilor titlur­ile provizorii în schimbul dhitanțelor de la subscriere ; 12. Preschimbarea titlurilor provizorii, în titluri definitive, se­ va face după plata integrala a vărsămintelor, conform publicațiunilor cari se vor face la timp ; 13. Dacă subscriitorii nu vor face vărsămintele la termenele fixate, tit­lurile aferente vor rămâne Comunei, care va putea, fară nici o somațiune sau punere în întârziere, să le vânză pe riscul și pericolul subscriitorului, iar diferența, de va rezulta, se va acoperi din acomptul vărsat. Băncile La cari se vor face subscrierile la împrumutul mai sus ci­tat sunt: IN BUCUREȘTI, Banca Națională. — Banca Agri­colă. Banca Generală. — Banca Marmorosch Blank in C­ie.—Banca de Credit Român.—Banca de Scont.— Banca Comercială. — Banca Românească. — Banca României (The Bank ofe Roum­ania Ltd.) — Banca C. Steria și C­ie­ jj­ JUDEȚE: La Sucursalele Stăneei Naționale.— Sucursalele Băn­cel Agricole.—Banca Populară din Pitești.^­Banca Comercială din T.-Severin.—Creditul Oltean din Craiova.—Banca Slatina.­­— Banca Cara­cal.—Banca Corabia.—Banca Târgu-Jiu.—Banca Co­mercială și Industrială din Ploești și Târgoviște. — Banca Moldova de jos din Bârlad. — Banca lașului din Iași. v . Pe lângă acestea se vor admite și alte Bănci din Capitala dele­rari vor face cerere la Primărie, până in ziua de 12 Iunie crt. DE L*A GOVORA și CALIMANEȘTI 1* WTKWMerr'M TF.fT.Wf B———1' —————o < HEIMTRECPTE > m electo­r­ier binefăcătoare asupra boln­avilor de: REUMATISM, GUTA. = SEZONUL ÎNCEPE = I­IUNI­­­I OCTOMBRIE MARI REDUCERE !£ PLSȚSSI In lunile MAI și Pozițiuni naturale încântătoare; Climă plăcută și sănătoasă; Cale ferată; Isvoare copiate de cărând; Stabilimente ani de băi; Vi­le și case numeroase; Hoteluri non­ confo­rtabile; Tot felul de sporturi și distract­iuni; Escu­rsi­uni admirabile­; Restaurants de primul rang. Ori­ce informațiuni și deslușiri se vor cere la bcursul central al SOCIETĂȚEI „GGYORA­­C ALI­MAN­EȘTI,“ București, Strada Academiei 15, sau Călimânești, la Direcție. 1738 Rotoare DIESEL „Winterthur” 11 MOTOARE CU GAZ ȘI CU BENZINA 1688 al easei SCHWEIZERISCHE LOKOMOTÍV â MASCHINENFABRIK! „WINTERTHUR“ jf General: HANS HERZOG & Co • Str. Decebal No. 20 NEVRALGII, SIFILIS, BOLI DE PIELE, ETC. 1­8 isimig­aMĂ Se CACICLATA €URA LA SImSA 1 MAI — I t­CTOMBlUE Se expediază la domiciliu, după cerere, tot anul, proaspătă în sticle mari și miei Primar. ». DfiBRESGU Wred­er­ tü Comuabustaței, CHIRIȚA G. MHĂESCU și sfârșește IS&IILia Slănic -Moldava Dr. L. L­im Medic al Casei Spitalelor Sf. Spiriden­ti Șef de clinică a Facui­tăței de medicină din Iași (I&oa,îe Ioieme) Medic șef al secțimd de Electroterapie și băi elec­trice dia SMjase Va da eorasix Stațiaia­ speciale și carnete de bă­­i tot timpul sezonului 2267 Mren­îțe pentru­ ea neîntrecuta ea eleganță practice ți stricte, in­dispensabile proprietari­­lor cari se­mgnp sănătatea cailor lor. Model So. 9, Lei 2.95 bucata. CAPIȘOME, de drit alb, bucata Lei 1.55. PĂLĂRII de drit, cu urechi de etamină, buc. Lei 1.65, PATURI de VARĂ, calitate supe­rioară, Lei 10 buc. TRAISTE DE GRÂU,IȚE, Lei 2 bucata De vânzare numai la S. S­. A., 22 Pasagiul Român, București. Prospecte la cerere. Se expediază, fără meî o taxă pentru transport, în toată țara. ___ TMer FISSHEH-SALAȚI fost operator al clinicei prof. FUCHS din VIENA Beale șl Operațiuni de OCHI s’a stabilit tn București Ke. 10 Sir. Sotscí Kö. 10 Consult. 2—ä, Duminica 10—12 Stellán Pépesem — AVOCAT — mr S’a MUTAT Strada Dionisie 10 bis (colț cu str. Batiște) 1950 DESFACERE TOTALA Retrăgându-mă din comerciă din cauza vârstei înaintate, a­­duc la cunoștința onor. public că desfac mărfurile magazinului meu de ceasornicărie cu prețuri reduse cu începere de Marți 1 (14) Main 1912. R. Biskaborn, censoranicar Str. Smârdan 1974 Policlinica „VIAȚA" Griviței 107, (Mat­ache Mae clar vC] Consultația!» pentru — TOATE boalele — Tratament special al — BORI­ELORl LUMEȘTI In fie­cara zi dela 8-12 și 2-9 Un Iei consult­ațiunea Gabriel Dentar Modern Lucrări solide in aur,cant ciuc și platină. 1810 noc­oit

Next