Universul, iulie 1912 (Anul 30, nr. 178-208)
1912-07-01 / nr. 178
mmmm&k premiile Cunare Nobile PREMII pentru cititorii „UNIVERSULUI” Cu începere de mâine toți cititorii și abonații ziai , 1’n g rului «Universul» vor găsi 8 ||||DIlUl j | g imprimat in pagina a 2-a^==i’ cu care nu lua parte la următoarele premii mări și de valoare: Una Sală de aur compusă din 5 jumătăți a 10 mărci bucata, montate pe un frumos lant tic aur, marcat de Stat. UN ELEGANT SERVICIU pentru VIN de alpaca veritabilă (in argintar, compus din 11 pahare de cristal alb șlefuit, fiecare pahar pe care un suport de metal, frumos ciselat și aranjate pe o tavă foarte elegantă. Sacie treslie de maree~ «Sa laead medială orange cu alb, pentru servit ceaia. 4 Saals is dmi, iim all np9«flon5fi deșteptător in for®“ WedaufHlC mu patrata, de tűkei, cu fațada frumos aurită, fivâfiti viersul 3ti orc. ff, fiți«.« pentru dulceață, f. «BlGLiS-alegantă, din metal alb fin argintat, garantat că nu înegrește, cu capac și tavă la fel. ff„ fl deșteptător, cu soyn usassrase mric in f0rmș de aeroplan condus de 2 piloți, 8fVm,l»ia din paie. cu rame de uoșuiețs nikel. aCPsLt, CoșUle,ț sunt necesare in fccare casă, pentru servit pâine. 6 Lăntisoari iU arv,ni. d* «■taro M Bușoars nas la găt Vlarcalc de Stat. 3 Ceasornice gSfăcÂÂ grilat, cu loc de pus inițiali. ÎCawontoSS^Â"; 3 Coaseraice 1ÄS"'' * 6 Easels '.“i"““'1: w wirtwwjtw dra si săpun ..Flora . 6 abosameaie 6 luni fiecare.la «Universul Ltafionamea îs ierar0 de ane e luni fiecare. 6 abonamente la ziarul “ Vese” han, idem. Pentru a participa la tragerea acestor premii, losă cititorii reține să păstreze cupoanele imprimate în ziar de la 1—3 iulie inclusiv, după care dată le va expedia, în plic, administrației.Universului 1. Tragerea va avea loc in curssul lionei August. Cu cofița pe ’ndelete, Vin neveste de la rău, Ți cu poala prinsă ’n brâu Vin cântând în stoluri fete De la grăit, își ascunse capul în mâini, iar când îl ridică ochii erau plini de \a«rimî și șopti: „Vin cântând în stoluri fete Dela grăit“ La asta ochii multora se umeziră, iar maestrul grăi: Care știți: „Regele Prutului“? A stai, că e tot aici și răsfoind, mișcat apăsă pagina să se netezească și începu. Departe de strâmbele maluri, Corabia ’n goană trecea. Cântau despicatele valuri. Cântau și matrozii cu ea. Și după ce citi toată poezia lăsă cartea pe bivroc, își apăsă mâna pe ochi ca și cum ar fi vrut să și-î stoarcă și zise: „De câte ori citesc poezia asta, nu știu ce mă cuprinde că-mi vino să plâng... Simțiți voi câtă artă, câtă simțire e în versurile astea?” Și mai citi odată și după ce o citi toată poezia își ridică ochii în sus cu însuflețire și glăsui: — Ce priveliște minunată, zise el, e goana vecinică după desăvârșire. Zeci de opere răsar în fiecare zi, dar ce diferită e soarta lor. Aprinzi zeci de artifici în același timp, unele ard și se stâng fără a se înălța; altele se ridică cât un stat de om și cad. Două, trei, izbutesc să se ridice în înălțime, dar și aci o deosebire. Unele pocnesc și se stâng, iar altele spărgându-se în mii de globuri, multiculare, atârnă o clipă de niște candelabre fantastice luminând , bolta întunecată a nopții“... Toți ne uitam la el ca la un mag, ne vrăjise. Ne părea că suntem niște credincioși într’o biserică și el, preotul. La vorba asta întinzând mâna spre Fulga, îi zise cu glas prietenesc, butându-l peste umăr. ..Măi Fulga, măi, creziu că mie îmi pare rău că scriț. voi bucăți bune? Profesorul care la moartea lui n’a lăsat un elev, nu poate să moară, ori moare mâhnit. Scrie" Seri ți voi lucruri frumoase să vedeți dacă vă invidiez eu. Atunci îți iau volumul, mă duc la ministrul instrucției, ori care ar fi el și i-așî bate în masă și i-ași zice giTite, ce ați produs elevii mei. Dacă nu m’ar fi avut pe mine de unde ați plecat, n’ar fi putut scoate o carte ca asta. Dați-mi bani și trăesc, dacă n’am putut trăi prin operele mele, să trăesc prin acele ale elevilor mei. Măi, ași vrei să stau cu voi numai un an să ucenicițî la mine, să vă învăț cum să scrițî, că cum scriu tinerii din ziua de azi, nu-mi place. Știîți tu ce e arta?—Lâna de pe coada oii, pantalon pe piciorul meu... — Da, de Dragoslav, ce zici?— întrebă cuconu Mihalache. „Măi, Dragoslav, zise el, ce te crezi tu scriitor mare? Cine ți-a băgat în cap că ești scriitor? ...Măi Mihalache, de ce m ai nenorocit pe ăsta să se creadă scriitor? — Dar, nu mă cred, domnule Caragiale, îi răspunsei eu, uluit, scriu și cu ce pot... — Știu eu că, scrii tu ce poți, dar prea le faci de cap.... și ți-o spun drept, nu-mi placi“. Eu am rămas plouat. Cu toate acestea nu m’am descurajat, căci acum știam că nu-i place raci Maupassant. De altminteri, «ricine mi-ar spune ceva nu mă descurajez. Eu scriu ce pot și cum mă pricep.Cine vede că nu e bine, să ia jocul și facă mai bun. Insă vorba maestrului a produs o vie mulțumire în sufletele unora și o desaprobare din partea altora. „Ei, grăi gazda, scoțând ceasornicul: știi că-s două? Să aducă o trăsură, iar maestrul ridicându-se, grăi. — Așa, măi băețî, căutați de serițî puțin, bun, da' curățel. Și se îmbracă. Apoi se apropie de mine și îmi vorbi: „Mergi cu mine în oraș, să bem un pahar cu vin mai omenos, ăsta de prin sticlele astea de la depozit prea e trezit“. Și ne-ai suit amândoi în trăsură, iar pe drum mi-a spus: „Trebuia să-ți spun ceva de rău, după cum i-am luat pe cei ce aui citit. Tu și ei băețî visători. Dar uite de ce-iuî placi, al unele lucruri frumoase: bunăoară „Noaptea Sf. Andrei“, dar prea le amesteci Povestea să fie poveste, de la început până la sfârșit. Să fii tu pe mâna mea, apoi ași scoate cu ceva din tine. Da ce bei, tu, vin rachin, bere?“ - Dă,îi zic eu, bere, vin, ce ori, afară de rachii. — Să vedem unde o fi deschis... Și eu am băeți și o fată. Anume m’am mutat la Berlin să le clăti o educație. Dar îi și ei tot ca și voi, visători, cred că ce sboară se mănâncă. Tineret, n’aî ce să-l faci... Măi birjar, du-ne la o cârciumă de astea, unde îi vedea deschis. Și birjarul ne duse la berăria „Academiei“. Aîcî chelnerii plini de bucurie. — „Cucoane Tancuțe!“ Domnule Caragiale! Salut, domnule Caragiale!“ — Ce mai faceți măi băețî? Apoi îndreptându-se către umil cam slăbuț la față îi zise: — Da tu ce mai faci, măi Ton'tță? — Bine, sărut mâna. Tocmai că vorbim de multe ori cu nevasta de d-voastră, și de cuconița: „Asta a fost, chelner la mine, când țineam berăria din fața Teatrului, era ca copilul meu și nevastă-mea ținea la nevasta lui ca la fata ei. Erau buni, credincioși, dar m’au furat toți. Măi, dacă nu-a făcut omul să nu aibă noroc, n’are“ Când să eșim scoase doi franci și îi întinse chelnerului. Na, măi Ioniță, doi franci. Ca să nu-î bei — să te ducî să cumperi ceva pentru nevasta, ta și să-i spui că-î din partea nevestei mele“. Și chelnerul, cu un „sărut mâna“ luă moneda și eșirfim. A fără se albea de ziuăr cocoșii slăveau venirea dimineței și mie îmi era somn de piiam. — Măi mai bem ceva? mă întrebă el. —- Da, cum vreă d-ta, i-ar fi răspuns: — Hai, ici pe bulevardul Elisabeta că mai știm eu o berărie. Și o apucarăm pe bulevard, spre Cișmegiu și am intrat la altă berărie. „Să știi. Îm zise el, că de hatârul tă fi merg, altminteri m’așt fi dus să mă culc. Vreau să tont tăia de vorbăi că apoi, mă duc_iară și cine știe când ai mai veni...“ Acum vine iar, dar nu ca să ne facă prelegeri, nici să mai întrebe .Mai bei tu ceva?“ Ci ca să-l perecem. Și nu știu cum parcă îmi pune cineva că după cum a trăitu înțelepciunea lui și cumpătarea urbelor, cu felul de a pricepe și a privi viața sub toate formele , și a ironisa ce nu-i pare buni parcă pe undele aerului, îi aud fiu necunoscut glasul... „Petrecețî mă, măi băețî, că atâta mi-a mai ramas din lumea asta“... . I. Dragoslav. Greva cavafilor din Girp Giurgiu, 29 Iunie Lucrătorii cavafî continuă greva. In întrunirile de aseară lucrătorii au luat în deliberare oferta patronilor și au respins-o în unanimitate pe motiv că ridicările de salarii la unele categorii și scăderile la altele nu se îmbunătățesc întru nimic soarta. Lucrătorii au mai hotărât, ca, dacă până la 1 iulie nu li sa vor accepta prețurile,să le urce cu îircă 10 bani de bucată. Toate acestea au fost aduse la cunoștința patronilor printr’o delegație de lucrători ai breslei respective. Astă seară patronii ca va fî țin o consfătuire spre a vedea ce este de făcut. Lucrătorii cavafî, nu suferă din cauza grevei pentru că mai mulți de 55 s’au angajat la serviciul hidraulic, 25 la o fabrică de cărămidă și restul la munca câmpului din jurul orașului. din Străinătate TURBURARILE MONARHISTE ÎN PORTUGALIA Madrid, 29. — Mai mulți conspiratori portughezi, cari s'au întors în Spania, au fost arestați. Vor fi arestați de asemenea toți aceia cari vor trece granița. Lisabona. 29. — O bandă de monarhiști de la Solitelinho au pătruns cu armele în Spania. Jrăsculații de la Cabeceiras de Casio au fost divizați în grupe și urmăriți cu împușcaturi. Un sculații mi avut mulți oameni scoși din lupU. Trupele n că avut nici o pierdere. RELAȚIUNILE FRANGORUS& , Petersburg, 29. —- Ministrul de externe Sassonov a făcut o vizită de o oră ambasadorului francez de aci, pe care Va asigurat că întrevederea de la Baltischport n'a adus nici o schimbare in relațiunile de prietenie dintre Husin și Franța. CATASTROFA DÎNTR’O MINA DIN ANGLIA Londra. 2.9. — Număira] victimelor in catastrofa din minele de la Genaly e mult mai mare de cum se credea la început. Aseară au mai fost scoase din mine În cadavre. Numărul total al morților e socotit până acum la 87. Toate victimele vor fi îngropate într’un singur mormânt. INAMOLIREA UNUI VAPOR ENGLEZ Londra. 29. — Vaporul de pasageri „Hello“ s'a înxămolit lângă portul Lowestoft. Sunt temeri că mulți dintre pasagerii vasului s'au înecat. SUSPENDAREA audiențeLOR PAPALE Borna, 29. — Din cauza căldurilor tropicale tari bântite în Borna de câteva zile, Papa e indispus, e foarte obosit și nu-șî mai face nici obișnuitele plimbări prin grădinile Vaticanului Indispoziția aceasta pare a fi de natură serioasă, căci toate audiențele acordate pentru săptămâna iiloare au fost contramandate. EVADAREA UNUI PUȘGARIATI TVA LEMBERG Viena. 29. — Telegramă din Lemberg. Din închisoarea de azi a evadat, azi noapte răufăcătorul Twasck condamnat la 7 ani pușcărie. Prin coșul celulei sal condamnatul s'a urcat pe acoperișul închisoarea de unde a trecut pe acoperișul unei case particulare. De acolo pușcăriașul s’a dat jos și a dispărut, fără să fi putut fi prins până acum. UN CAZ SUSPECT DE HOLERA IN UNGARIA Budapesta, 2,9.— Prefectul comitatului Nytra a fost informat că în comuna Beragsaeg a murit un țăran în vârstă de 28 ani cu simptome de holeră. Autoritățile au luat măsuri de izolare. Fanii din intestinele cadavrului vor fi trimise pentru analiză la institutul bacteriologic de aci. ESCELELE GREVIȘTILOR DIN ANGLIA Londra, 29.— Tulburările provocate de muncitorii greviști din dockurî sunt la ordinea zilei. Aseară peste 500 de greviști au atacat in dockurî pe muncitorii cari lucrau. S’a încins o adevărată incăerare, căreia i-a pus capăt poliția. Mulți dintre greviști au fost răniți. Un mare număr de femei și copii ai greviștilor au făcut ăseară o mare demonstrație pe străzile principale ale orașului. O GARA DISTRUSA DE INCENDIU Londra, 29. — Din New York se telegrafiază că gara orașului Halifax din Scotland a fost distrusă de un incendiu. Palatul gării, toate magazinele și 20 de vagoane au ars cu desăvârșire. Deasemenea au fost nimicite locuințele din apropierea gării. FUGA AMOROASA A LUI Roma, 29. — Ziarele publică știrea că marele compozitor italian Pietro Mascagni a fugit din Roma, din cauză că trăia fan cu soția sa. După o altă versiune Mascagni ar fi fugit in tovărășia unei cântărețe de operă, de care a îndrăgostit.. ARMISTIȚIU? Paris, 29. — „filew-Xork 11 timid" ediția pariziană află de la corespondentul său din Boma că Italia, ar fi dispusă să înceapă tratativele pentru indicerea unui armistițiu cu Turcia. Singură t Brăila, 29. — Trib. a declarat în stare de faliment pe comerciantul Pascu Oțeleanu. — Drama din gara locală a avut ca epilog condamnarea «l-lui Altinovicî, de către judecătoria ocolului urban la 15 zile inchisoare și 100 lei amendă, în urma reclamațiunilor familiei soției sale, că aceasta s’a sinucis din cauza maltratărilor soțului ei. — Greva măcelarilor continuă. — Camera de comerț a înainuit ministerului de comerț lin documentat raport prin care expune pericolul ce există pentru comrețul brăilean prin faptul că la Lacul Sărat s'a permis instalarea de jocuri de noroc și cere ca ele să fie oprite. Constanța. 29. — Lucrările pentru terminarea moscheei din localitate continuă cu activitate sub conducerea inginerului Niculcea. Acum se lucrează la picturile interioare. Sfințirea moscheei se va face cu mare pompă în Septembrie a. c. — Brigada de siguranță, a arestat pe Const. Papadimitru, urmărit pentru bancrută frauduloasă. SI sosise în localitate spre ,a desface diferite mărfuri și mobile ascunse în cursul falimentului. Societatea „Doina Dobrogea“ a fost încunoștiințată de autoritățile otomane, că s-a acordat intrări gratuite la muzeele de antichități și tezaurul imperial, eseursioniștilor români, cari pleacă la Constantinopol în ziua de 24 iulie. înscrierile se primesc la sediul societăței din Constanța str. Școalei No. 33, Constanța. 29. — Aseară consiliul comunal a ținut o ședință sub prezidenția primarului. S’a hotărât, următoarele: In schimbul terenului cedat, de comună pentru construirea arestului preventiv, județul va da primăriei locul situat în fața gărei lângă palatul justiției. S'a aprobat noul plan de aliniere a orașului în care se cuprinde și bulevardul de centură. Se vor face intervențiuni la minister pentru aprobarea parcelarei locurilor cedate de direcția C. F. R. éti4 prinse pe noul Bulevard Ferdinand până la plantațiunile orașului. Aceste locuri vor fi vândute pe termen de 5 ani plătind un sfert la vânzare și restul în patru rate punându-se obligația pentru construirea caselor cu 2—3 etaje și parter. S'a hotărât a se da numiri nouilor străzi. Astfel bulevardul de centură va fi numit P. Carp, cele două străzi in părțile laterale ale palatului comunal se vor numi aleele Alex. Marghiloman și C. Avion. O altă stradă Ion Caragiale si parcul nou din plantații lângă obcinii de cereale, A. Cotescu cu rimaginî pentru transacția făcută cu locurile C. F. R. S’a mai hotarât a se vinde locuri si mijlocitorilor de cereale înființânduse un cartier în apropierea obqratuL mntcMIGA imua Serviciul Telenic ZIARULUI «UNIVERSUL» IN JURUL DEMISIEI MINISTRULUI DE RAZBOIU TURC Honia, 29. Ziarele italiene atacă în termeni violenți pe :Muhtoudi Șefket, ministrul de războiui turc. demisionat. („Tribuna”, spune că Muhamud Șefket pașa era un adevărat dictator și desorganizator al partidului tânărr turc. Fostul ministru în tot timpul funcțiunei sale a săvârșit mari fraude, fapt care i-a și provocat retragerea. CONCURSULuf. AVIAȚIUNE DIN FRANȚA Paris. 29. •— La 15 Iulie st. n. va începe concursul de aviațiune pe distanța Paris-Amiens. Până acum s-au anunțat opt concurenți. Aviatorii vor pleca din Paris la Amiens și vor face zborul și înapoi la Paris. Concursul este organizat de sindicatul presei militare franceze. NINSORI IN ERZERUM _ Constantinopol, 29. — In localitatea Keskel din vilaetul Erzerum a nins puternic ori și alaltă ari. Din cauza amănulii iii»grămădit, în întreg vilaetul s’a lăsat un ger cumplit. Mai mulți oameni au înghețat. Zăpada e pe unele locuri de un metru și jumătate. UN SUBMARIN FRANCEZ LV PRIMEJDIE Paris, 29. — „Le ■ Journal' primește din Toulon, o știre senzațională asupra unui grav accident al submarinului ,,Jules' Distrugătorul dr torpid, „Mousquelon” « primit iscării ordin ca să plece in grabă in căutarea submarinului „Jules" despre care sunt temeri ca a dispărut. Submarinul a plecat Marti, dir portul Toulon în cursă de exerciții, trebuind să pluteasc sub valuri la o mare adâncim pe o distanță de 800 metri, „Jules" era urmărit de torpilorul „Tranailleur”. In apropierea unei insule, „Jules“ a dispărut sub valuri, fără a mai fi ușit [UNK]/ suprafață. Galați, 29. — Tânărul Ferdén Lajos, de 1re ani, funcționar la navigația Ungara, s’a sinucis azi la 12 și jumătate, într’o cameră a hotelului Bristol, cu un joc de revolver tras în regiunea frontală. . Moartea i-a fost instantanee. Govora. 29. — Festivalul anunțat de 1 Iulie la Govora pentru monumentul lui Garanda, s’a amânat, din cauza timpului ploios până după balul muzicel ce se va da la U Iulie. Ploești. 29.— Astăzi dimineață Jir prezența d-lui prefect. Luca Elefterescu și a d-lui Costicft Negulescu directorul prefecturei s’a făcut în Valea Călugărească, inaugurarea unui puț, construit prin subscripție publică. Acest puț are o adâncime de peste 1,30 de metri, fiind construit în regiunea deluroasă a acelei comune. ,—1 .A7' orele 10 dimineață s'a ținut la prefectura locală examenul de șoferi. Comisiunea de examinare era compusa din d-nii Stanislav Ursescu si Petrescu inginerul județului. Au fost înscriși 40 de candidați. D. comisar Georgescu a fost, delegat de către prefectura locală, să mențină ordinea la Snlinii de Munte pe timpul cât va sta acolo A. S. Regală Principele Carol, noapte necunoscuți făcători de rele au spart locuința lui Vasile Popescu din comuna Strămniceni, furându-i spa! multe lucruri și suma de 150 lei. Iași. 28. — La moara Kleser s'a întâmplat azi dimineață o nenorocire. Lucrătorul I. Caras,, voind să ia mai mulți saci de făină, din magazie, s’a răsturnat pesti ui un rând de saci strivindu-i craniul și picioarele. In agonie numitul lucrător a fost dus la spitalul israelit. — Chelnerii dela berăria Aiqa, cari continuă greva, au ținut aseară o consfătuire la sediul soc. chelnerilor. S’a hotărât să se redacteze un apel adresat publicului ieșan și prin care să arate suferințele ce îndură de la patroni și să ceară ca publicul să intervină pe lângă patronii de berării pentru ca chelnerii să fie tratați mai omenește. — Pe când d. prof. Scolari, de ä 1 „IMFORTANT“ Pentru localurii de cinematograf In curând se va deschide un biurou pentru închiriere de öliniuri din cele mai renumite case. Un avis special va anunța data deschiderei. 2269 ____________ Direcțiunea Nutriment complect pentru copii, bolnavi și bătrâni . Conține cel mai bun LAPTE din ALPII the vinde la taate și farmaciile din țară Cutia tal 2.— Sam. Li^bl, Sifilis, scurgeri, limina, neputința, boli, de femei ;i de piele vindecă repede Str. GRIMELD — 7 Strada Olari 7 Consultatiuni LI—12 si 4-6*. 2075 AV IS JSe aprobandu-se italaim ținută in ziua de 20 Iunie a. c., pentru dărâmarea grajdului aflat în curtea localitii Societaței centrale Agricole din str. C.A. Roset si Clemenței No. 5, se publică o nouă licitație pentru ziua de 12 Iulie ora 5 p.m Condițiunile se pot vedea la secretariatul Societății, în orice zi de la orele 2—6 p. m. 2334 âhalim smmim PENTRU SIFILIS Tratamentul Boalelor venerice Dr. mumii Str. Doamnir 1. Telefon J 2316 CONTRA EGRASIE1 intre iminitari 2292 CEHESIT Cerciî prospecie la firma : WEBER & Co., București 22 Str* Decebal. — Telefon ■ * ® îțewr«^1. Doctor MSI1[ ORTOPEDIE ELECTRICITATE, MASAJ .1 ÎNGRIJIREA fetei Soare nervoase și interne 9ISTR11GF: perii de pe obraz; tratează: petele roșii din naștere, pistrui, negii, petele și punctele negre, bubele, urmele de arsură, nasu roșiu, mâncărimea de pe corp, sbârciturile, paralizii, neurastenia, etc. etc. Strada Soarelui I Vo. 3 (prin Covaci). Consultațiuni de la II—12 a. m. și 2—S v. m.—Telefon 25/77. 1293 immi mmimmmm viuR cu preturi exceptimal de estina L SINIGALII LA CALEA RAHOVEI, No. 122 Recolte mulțumitoare nu se fioate obține astăzi dacă nu se întrebuințează îngrășăminte chimice Intradevăr. Pământurile s'au scumpit peste măsură, rodnicia lor a scăzut însă mult, din cauza culturii cerealelor in continuu. Producțiuni mici ce ne satisfăceau ora, când totul era eftin, nu ne mai pot satisface astăzi. AGRICULTORI! Pământurile trebuesc lucrate mai bine! Pământurile trebuesc scăpărat îngrășate! Numai astfel puteți obține un câștig mulțumitor Ingrășăminte chimice: Superfosfate, Săruri potasice etc. etc. de desagiul garantat,furnizează în cele mai bune comisiuni Fabrica de produse chimice Morășești S. A. Bacurești — Bulevardul Elisabeta No- 18 Cereri prospecte, prețurile curente și broșurile speciale PRIMEJDIA care amenința mai mult sănătatea este Apa nefîrată. Cine ține la sănătatea lui să bea Numai apă. fntrată cu 1962 Ce! mai tanîtra din lume întrebuințat in toate țările civilizate. Depozitari in București: Teirich ( • o., Max Diersch it Go., Simon Hosen j [ Com]) Cântare Gardens — S>E FIER:,TRANSPORTABILE — de 250, §@@, 1090 și 2000 kgr, © adelet ©. Cântare americane pentru lemne, tile și euro DEPOZITAR GENERAL : JACOPBS BOLD,Sticttreșii — 3IK0U TSCHHIC, Strada Boám«! 2S. — SSISKȚOL aOMANESCl SOCIETATE ANONIMA BUCOSfIL‘$TI — Strada Carol No. 29 — BSCSfIEȘTI * COMIS SJOR: Export, import pentru ori-ce produși și mărfuri LOCOMOBILE î GERMANfi!“ «e Beandaă, «Ie Raz săras, de Țiței«, Riesel 'orizontale Insiebilsii complecte ie MORI Secerătoe simple legătoare MILWAUKEE FLUGUM 2193 — L'. TXLUGUI >ru!:'unnc LUrfnnitit LA FEUERE — TREEBÄKöARE NICHOLSON 12 AM“ Semănătoare cu lingurițe 4 Cel mai mare eveniment pentru agricultura ro~ §mină este ? PLUGUL AUTO-MOTO-TRACTOR SIMI 4S la arătura a doua Min % la transport Din aceste neîntrecute mașini s’au vândut până acum 1 bucată D-lui inginer D. Zozima, Constanța o Inginer l D. I. Ionescu, SUihiceanu, Contești, Dâmbovița) » George Conte de Roma, Viziru (Brăila) . » Inginer Const. G. Stravolea, Stravolca (Brăila) » Mișu Kalinderu, Dobreni (Ilfov). . .. » Principelui C. Basarab Brâncoveanu Piatra OH » Hercule I>. luiga, Moșia Mircea-Voda » Grigore Theodorescu Crămpoaia [Olt] » George Plagino. Râmnicu-Sărat ( Nic. C. Fireulescu, Tătărăști Teleorman) » I. P. Crețun, Drăgănești, (Vlarca) » Costică A. Ionescu,’ Cucuruz (Vlașca) » V. P. Georgescu, Pantelimon (Ilfov) » C. Dumitrescu-Negrea, Aninoasa Gorui etc. etc. bucată bucăți bucată bucată bucată bucată bucată bucată bucată bucată bucată bucată bucată t üss ia arat, diflent și ssaânat tatr o merars 4j la treerat cari toate vor funcționa în campania anului SOLIDITATE ȘI FUNCȚIUNE GARANTATE pentru ori-ce detalii a se adresa la : i ® srab: SOCIETATE IN COMANDITA w ® H| Jrosoph Á Sn ®#. ISPermiȘTiminim curent ul ® 4, la arat și desfundat MS 4, la semănat sm 4g la secerat