Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)

1912-11-24 / nr. 324

r SÄMBÄSa, '44' NOEMBKlE 5 ULTIMA ORA SERVICIUL 10 ST1U TELEGRAFIC INTERVENȚIA guvernului român In urma știrilor extrem de a­larmante sosite pe cale particu­lară din diferite localități din Macedonia, știri prin care se a­­rătau atrocitățile la care sunt ex­puși românii­­ macedoneni, gu­vernul român a comunicat în mod general guvernului grecesc cele ce aflase cerându-i să in­­tervie. La această comunicare, guver­nul din Atena a răspuns că a luat măsuri și a trimis în Ma­cedonia un reprezentant al său cu însărcinarea specială de a su­praveghea ca averile și viața a­­românilor să nu fie atinse. Ordi­ne în acel­aș sens, —afirmă gu­vernul grec — au fost date tu­turor prefecților. Pe de altă parte continuând să vie știri din ce în ce mai grave, cu privire la atrocitățile ce s’au comis, d. prim-ministru Titu Ma­­iorescu a telegrafiat d-lui Al. Florescu, ministrul tarei la Ate­na, cerând să intervie pe lângă guvernul grec și să ceară lămu­riri. . Mercuri s’a telegrafiat din nou la Atena trimițându-se și numele aromânilor cari au fost asasinați.* DE CE S-AU GRĂBIT BULGA­RII SA INCHED ARMISTIȚIUL Berlin. 21. — Cercurile diplo­matice de aci afirmă că regele Ferdinand s'a grăbit să ridice armistițiul în condiții atât de ușoare, in vederea imi­nentei conflagrații cu grecii. Bulgaria, care a pierdut foar­te mulți oameni in cursul răz­boiului, vrea­ să-și menajeze restul de armata ce i-a­ rămas pentru a avea mai mult­ succes la aranjarea chestiunilor intre aliații balcanici Conflictul bulga­ro-grec ame­nință să devie acut,­­ că un razboiu între Bulgaria și Grecia nu e exclus. GRECH VOR LUA PARTE LA TRATATIVELE DE PAGE Berlin. 21. — Cu taste că grecii n’au semnat protocolul pentru indicerea armistițiului, ei vor lua parte la tratativele de pace cari vor urma la Londra. -------------00------------­TURCIA CONTINUA OSTILI­TĂȚILE CONTRA GRECIEI Paris. 21. — „Martin* află­ din Ce­atalgea că grecti. nu au voit sa semneze protocolul de mediere al armistițiului, fiindcă grecii doreau capitularea Janimei. Așa­dar Turcia după semna­rea protocolului de armistițiu mari. continuă ostilitățile numai contra Greciei. -------------00------------­ Convenția militară bulgaro-sârbă BERLIN. 22. — „DEUTSCHE TAGES­ ZEITUNG” AFLA CA INTRE BULGARIA ȘI SERBIA S’A ÎNCHEIAT O CONVENȚIE SPECIALA, CONFORM CAREI­A BULGARIA SE OBLIGA SA A­­TACE ROMANIA IN CAZUL U­­NUI RĂZBOI AL SERBIEI CU AUSTRO-UNGARIA. --------------0X0-------------­ Valona bombardată de greci Valona. 22. -- Două vapoare grecești au bombardat ori orașul fără avis prealabil. Poporul albanez face apel la opinia publică europeană contra acțiunei neîndreptățite și nejus­tificabile a guvernului grecesc. K.* Roma, 22.— Agenția „Ștefani” află d­in Valona., că două cano­­niere grecești au bombardat cii orașul nefortificat. O șrapnela a explodat între consulatul italian și cel austro-ungar. Văzând panica populațiunei, Ismail Kemal bey a trimis par­lamentari, cărora, comandantul grec le-a răspuns că ar fi primit ordin să blocheze coasta albane­ză, socotind-o ca teritoriu tur­cesc și că deci a procedat con­form dreptului său. A declarat că orașul trebuia să se predea Greciei, care va­ trata frățește pe albanezi. După aceea, cele două canoniere s-au depărtat. Ismail Kemal bey a trimes imediat o protestare telegrafică marilor puteri și guvernului gre­cesc. Se mai afirmă că comandantul grec ar fi declarat că nu cunoaș­te noul steag al Albaniei Vierra­ 22.­­ Din sursă oficia­lă se anunță că: Grecii au tras asupra Valonei 8 focuri de tun. -------------oxo-------------­ Orerta și armistițiul Paris. 22. — Cu toate că con­dițiile fixate în protocolul de în­­cheere al armistițiului sunt mai puțin favorabile Greciei, se cre­de că aceasta, va adera și ea l­a indicerea lui, Consantinopol. 22. — Repre­zentantul ingenției­ „Correspond­­ent Bureau’ află din izvor au­tentic, că negocierile definitivei de­ pace vor începe peste 10 zile la Londra. Primul plenipotențiar turc va­ fi Rașid pașa. Ceilalți nu au fost încă desemnați. Se crede că un acord există de pe acum ba­zat pe preliminările de până a­­cutm. Tratativele cu Grecia cu pri­vire la armistițiu continuă. Se crede că plenipotențiarii greci vor veni poimâine, la Ceatalgea să comunice adoptarea protoco­­lnh­.i. ------------0X0----------­ alți scriitori­­ din epoca dintre 1880 și 1900, a desăvârșit ceea ce era numai un început, a ci­zelat instrumentul acela minu­nat cu care se exprimă gându­rile și simți mintale scriitorilor. Caragiale a fost un mare maes­acru pentru desăvâr­șita sobrita­­te și naturasetă pe care a pu­­tra in tot­ ce a scris, pentru a­­,tem.aa. lui conștiință artistică, pentru mândra lui nedimiă idie­­re! Noi, generația de după el, ne­bun obișnuit de mult a-l socoti ca pe un învățător. L’am încon­jurat totdeauna de dragoste și de admirație. Am avut pentru el și un adânc sentiment de recu­noștință,—pentru că el a făcut parte dintre acei mari înaintași cari se sacrifică și cad în ma­rea luptă contra indiferenței și a inculturii. Precum într’un răz­boi primele coloane avântate cad, pentru ca după ele și dea­supra lor să vie cântând birui­torii, tot așa și în literaturile tinere, generațiile dintâi ale scriitorilor și jale artiștilor lup­tă greu, se zbuciumă, în chinu­irile unei munci adesea sterpe, căutând eșiri, deschizând o ca­le, și se sacrifică și cad lăsând o moștenire prețioasă și o ar­mă de biruință artiștilor și scri­­itorilor cari vin în urma lor. 4 Caragiale a fost unul din su­avii pionieri ai literaturei noas­tre și de aceea o întovărășim la eternul locaș și cu o mare sim­țire de recunoștință. De altminteri marele scriitor, jignit într’o vreme și exilându­­se intr’o țara străină, departe de noi,—a simtit totuși la sfâr­șitul carierei lui venind, către el, chemându-l în patrie, glasul și dragostea unui întreg popor Știu că dorea să se întoarcă, știu că plănuia un traiu liniștit și blând într’un colț al Moldo­vei, se împăcase cu țara­­ lui pe care o iubea și care se prefăcu­se subt ochii lui; și s’a întors,—­­s’a întors La liniște și la hodină; —dar­ drumul întoarcerea lui es­te o durere nespusă, pentru în­treaga romanime ! * Eterna alinare a înghețat pe buzele lui surâsu­l fin, a înghe­­­țat ochii lui pătrunzători, nu surâsul, și în ochii lui se oglin­dea lumea aceea minunată, lu­mea aceea nemuritoare pe care a creat-o geniul lui.—Lumea a­­­ceea înfățișa scăderile și rănile noastre, pentru că marele ma­estru ne dorea ui viitor tunî­torm și mai nobil. Zâmbetul Ulî amar a prim­it totdeauna «lin ir’o dorință de mai bine; satira lui a contribuit simțitor la­ clădirea lonerei noastre civ­izații­. Astăzi, învățătorule, te-ai în­tors pentru totdeauna în pă­mântul patriei tale. Te-ai întors ,in mijlocul unui popor care a ‘devenit mai nobil, pentru că a început a cinsti cum se cuvine pe fii săi aleși. Ridicarea acea­sta spre mai bine ti se dato­­rește și ție. Astăzi un popor în­treg te cunoaște, te cinstește,— și ziua aceasta dureroasă este o zi de dom­n național. Invățăto­­ri te! du-te spre lumea umbrelor nemuritoare, înconjurat de flori și de dragostea noastră! Discursul d-hril I. Procopu­t Președintele Sindicatului Ziariș­tilor întristată Adunare. Printr-un capriciu al soartei nepătrunse, Caragiale, care a fost cel mai român dintre au­torii­ români, a trăit ultimii ani ai vieței sale și a murit departe­­ de țara sa de care era legat prin­­ fibrele cele mai intime ale sensi­­bilitatei și mentalităței sale. După,­­omagiile aduse în nume­le guvernului, a­l Teatrului Na­tional, al Academiei Roomâne memorial lui Caragiale, care îm­preună cu Eminescu și Alexan­dri a a dat, cea mai vie strălucire literaturei noastre, Sindicatul Presei române, cu un adânc sentiment de respect și de admi­rație, adresează la rândul său­ un ultim cuvânt, de adio celui mai mare autor dramatic ro­mân, spiritului celui mai pro­fund și inteligenței celei mai lu­cide din timpurile noastre. Nu vom­ mai încerca aici, du­pă­ atâția alții, de a analiza ope­ra lui Caragiale. Să-mi fie per­mis numai să arăt că Ion Cara­giale nu a fost numai satiristul glumeț care a știut cu tărie și cu spirit să biciuiască viciile con­timporanilor. De alungul operei sale se aude ca un plâns al unei conștiințe adânc umane, care se ridică la înălțimea tragicei sinteze a o­­menirii. De aceea Caragiale va fi nemuritor și va ocupa un loc de frunte în Pantheonul oameni­lor mari ai țării. ■Nu i-a fost dat lui Caragiale .‘să termine toate lucrările înch­­ipuite, munca lui victorioasă in­să ne-a lăsat capodopere nemu­ritoare, cari vor face veșnic glo­ria literaturei române. Dar­ Caragiale nu a biciuit cu verva lui nemiloasă abuzurile, ridicolele și viciile timpurilor noastre numai în nuvelele și piesele sale de teatru, el a fost și un distins , jurnalist. Spiritul său ingenios și fecund s’a ma­nifestat și în articole remarca­bile cari făceau­ popu­laritatea ziarelor în cari erau scrise. Sindicatul Presei nu putea să nu aducă omagiul său de recu­noștință lui Caragiale, care a diorat ziaristica română. Cortegiul . După terminarea discursuri­­lo y, S a oficiat un 1100 ser­viciu religios, apoi corpul a­ fost așe­­zat pe cirul funebru, care era acoperit de coroane.­­ Onorurile au fost date de o companie din neg. 6 Miha­i Vi­teazul, iar muzica a intonat imnul funebru. După­ aceea, s-a format corte­giul astfel: În frunte mergea un cordon de sergenti, apoi doi călăreți cu fe­linarele. Urmau trăsurile cu preoții și imediat după ele ve­neau trei elevi ai școalei de me­serii, cari purtau pernele cu de­corații. Venea apoi carul cu co­roane și carul mortuar. Panglicele erau purtate de d-nii Take Ionescu, I. Procopiu, Al. Davila și Delavrancea. Cortegiul, astfel format și ur­m­at de un număr foarte mare de persoane, a parcurs stradele: Sft. Gheorghe, I. C. Brătianu, r»ul. Academiei, calea Victoriei că la­ Teatrul Național, unde AL» Basily a ținut o cuvând Discursul d-lui AL Davila, di­rectorul Teatrului Național din București Domnilor. N’a trecut o jumătate de an­­ de când sufletul acestei țări a tresărit de entuziasm ca să săr­bătorească aniversarea unuia din cei mai glorioși fii ai săi, și dela ziua aceia n’a trecut nici o lună și vesela sărbătorire a u­­nei vieți s’a sfârșit în jalnica proslăvire a unui mort. Vai vouă cari râdeți, căci veți plânge! Un popor răsfirat peste trei hotare striga să trăiască Cara­giale și fără preget, înăbușind ecoul, glasul Cumplitei răspun­dea: Caragiale a murit Și peste trei hotare știrea fu­nebră cernea inimele, uimea cu­getele. Dar­ când după struciuri și tur­­burare se în ecuseseră inimile și cugetele, o mângâiere le alintă și le potoli. Caragiale se stinse­se da odată, pe neașteptate, fără suferință, fără luptă, în plină glorie, în plină fericire. Pronia Îi dăduse moartea celui drept. Și în­tr’adevăr, cugetul lui ori­când fusese drept și ori­când chimă inima lui față­­ de nedreptă­țile și da răutățile omenești. Cu sufletul senin diseca sufle­tele turbure și patîmele fără pa­timă le privea. Adâncul moralist era îngădu­itor, sclipitorul satiric era bla­jin- Epigrama lui era ghimpele unei roze m­roalte. Râsul și-l punea pe sensibilitate ca o mas­că. Ca și Moli­ere, Caragiale râ­dea cu lacrimi Var vouă cari râdeți, căcî veți plânge. Cu chiar aceste cuvinte îșî ter­mina Bossuet celebra anatemă aruncată memoriei lui Moliere, și, față de sicriul lui Caragiale, înțelesul acestor cuvinte apro­pie și mai mult tn admirația mica aceste două genii de o sea­mă. Căci de o seamă sunt geniile lor. Cu aceiași limpezime deose­besc în moravuri liniile gene­rale și trăsăturile caracteristi­ce, cu aceiași preciziune ating, din clipa dintâi, resortul vieței fiecăruia, cu aceiași pătrundere se cobor în hăul omenirei și ră­sar apoi deasupra cu mâinile pline de monștri și de grozăve­nii, printre cari, palid și turbu­re, lucește câte un mărgăritar; în sfârșit­, cu aceiași pricepere, cu aceiași răbdare, cizelează, în metalul inalterabil al unei limbi îmbelșugate, giuvaerul definitiv al frazei impecabile. Operl­e lor rămân constelații veșnice, hărăzite uimirea genera­țiilor fără sfârșit cari vor recu­noaște, nu civilizații veșnic reîn­noite, chipurile veșnic renăscân­­de ale ac­estor rubedenii. Dandin UN RĂZBOI NU-I EXCLUS Viena. 21. — „Südslawische și Trabanache, Sganareil și Ti­ I corespondenți află din Belgrad u­rcă, Scapin și Ghiță, Tartoffe și C­ața­ven­cu. Priviți-le de aproape aceste in­­carnațiuni ale slăbiciunei și e­­nergiei omenești, deși cu haina și înfățișarea timpului și latitu­dinea lor, au totuși acelaș suflet, aceiași judecată, aceleași me­tehne. Nu sunt de sub Ludovic XIV sau de sub Carol I, nu sunt de aci sau de acolo, nu sunt fran­cezi sau români, sunt de ori­când și sunt oameni. Și nu putea să fie altfel, pen­tru că legea naturii ordona ca aceleași cauze să producă ace­leași efecte și rodul să fie de a­­purure asemenea originei sale. De aceia sunt asemenea noa­dele acestea pentru că originel­e lor sunt de o seamă. Ba chiar, soartă ciudată a vrut să însemneze la fel aceste două genii menite să­ rodească la fel: pe amândouă le-a sădit în pădurea sănătoasă și munci­toare a burghezimei; pe amân­două le-a legănat și le-a crescut la sgomotul robitor al scenei, pe amândouă le-a înzestrat cu ace­­lașș neastâmpăr, cu acel­aș dor de a cunoaște; și apoi intr’o zi, pe amândouă le-a pus în fața urei și a pizmei, deslănțuite de Tartuffe și de Cațavencu. La urma urmei pizma și-a în­ghițit veninul și ura și-a strâns ghiarele, dar nici una nici alta n’au iertat; lui Moliere i-au re­fuzat un mormânt în țăr­aia creștină, pe Caragiale ,au igno­rat o viață întreagă. Dar ce le pasă lor, și ce ne pasă nouă! Molière a intrat în empireu cu tot blestemul lui Bossuet și Caragiale glorificat de voi, îi va ședea alături, cu toată ignorarea urei și a pizmei ocupate cu m­orfolirea slavelor literaturei române în chiar Pan­­theonul lor. De acu, Caragiale, smuls din brațele noastre , nu mai e al nostru, a al omenire!. De acu, Caragiale, desbărat de mrejele vieței, nu mai e al vreme!, e al nemurire!. Noi, acei cari l’am cunoscut și l’am iubit, vai nouă, plân­gem căci am râs cu el alături. Voi, însă, tinerilor, lăstare plăpânde, viitor și speranță ale patriei noastre, voi vă veți bu­cura. In sufletele voastre nepri­hănite de tinere vieței, veti ri­dica altare de caldă adorațiune pentru acei ce cu penelul sau condeiul au fost poeții luncilor înflorite, ai dumbravelor sono­re, ai aspirationi­lor naționale, ai dreptelor revolte, ai tragi­cului trecut. Și Caragiale va a­­vea pe al sau, el, adâncul cu­noscător al omului, el patriotul luminat și sever care a știut să înfăptuiască în trăsături desă­vârșite, frământările renașterei noastre politice. Pe mormântul lui, pioși veți îngenunchia și pricepând mă­reața lecție pe care a­ ținut-o contimporanilor săi, veți arunca departe de cugetul vostru, pati­mile și slăbiciunile, iar punând pururi interesul general mai presus de interesele voastre, ve­ți călca cu fruntea senină și cu pasul hotărât întru îndeplinirea datoriei către Patrie. Și numai așa, când dâmbul mormântului său va fi bătătorit de genunchii voștri, numai așa îi va fi țărâna ușoară marelui Caragiale. Așa fie­i țărâna ușoară! Cortegiul și-a continuat apoi mersul t pe calea Victoriei, str. Carol, calea Șerban-Vodă până la cimitirul Bel­lu, unde s’a fă­cut înmormântarea. Ilu­­­tsnlti iu­liarieî la Constantinopol Dresda, 22. — „Dresdener Neu­esäe Nachrichten“ află din Sofia că sultanul a invitat pe regele Bulgariei să semneze în Cons­tantinopol tratatul de pace. Re­gelui Ferdinand i se prepară o primire pompoasă. Nu este încă sigur că Ferdi­nand va primi invitația sultanu­­lui. --------------oXo-------------­Demisia ministrului rus Hartwig Berlin22. — Se desmint cu hotărâre zvonurile despre demi­sia ministrului rus Hartwig din Belgrad. --------------oXo-----------­ Pentru L-ia Ecaterina Plante de salon. 40 feluri dela lei 2.50 bucata în sus. Pepiniera Budisteanu, gra­dina Popa H.e. de vânzare la MAG. STATULUI, Victoriei I 3.60 31 gl DECLARAȚIILE D-LUI POIN­CARE Paris. 21. — Se așteaptă cu un deosebit interes discursul de mâine dr­ lu­­i Poincaré in com­i­­­siunea Camerei. Se afirmă că el va face de­clarații foarte precise asupra gravei situații europene, provo­cată de conflictul Austro-U­nga­riei cu Serbia. Poincare va vorbi și asupra relațiilor Franței cu Rusia și Anglia. Poincare va accentua raporturile sale cu aliata Rusie, și cu Anglia, cu care are o înțe­legere, spunând că­ va ști să tragă consecințele unui eventual conflict european­.. ------------po-----------­PRELUNGIREA MORATORIU­­LUI IN SERBIA Belgrad, 21. — Consiliul de miniștrii a hotărât să prelun­gească moratoriul până la 1 Martie 1913. ------------00------------­CONTRAMANDAREA EXPO­ZEULUI LUI SASSONOV Petersburg, 21. — ,,TJtro Ros­­sy" află din sursă autorizată că Sassonov nu va mai rosti in Dumă proectaltul expozeu asu­pra situației externe. Primul-ministru Kokorzew de asemenea se va m­ărgini la o su­mară declarație asupra­ situației internationale. APROPIEREA ANGLO-GER­­MANA Berlin, 21. — Se atribue o de­osebită importantă apropierea dintre Anglia, și N­ermania. .A­­propierea aceasta se face pentru aranjarea unor anume chestiuni­, cum aceea, a liniei ferată­­ de Bagdad și limitarea sferelor de interese ale celor două state tn Africa centrală și probabil și în Africa de Sud-Vest. -------------00-----------­ ChaSis- scÉPs-sorii 75 fi tasat în earasa Viena. 22. — Cercurile­­ diplo­matica anunță că conflictul aus­­­tro-sârb va ajunge la finele săptamănei acesteia, sau la în­ceputul săptămânei viitoare, într’o fază hotărâtoare. ------------—0X0-------------­Geasi îifiî de miniștri turc de ers MISIUNEA D-LUI HONEOS Constantinopol. 22. — Cercu­rile competente anunță, că ori după terminarea consiliului de miniștri, marele vizir­ a trimis ministrului grec Honeos, care se află la Atena intr’o misiune spe­cială, o importantă declarație,, pe care acesta o va înmâna, primu­lui ministru Venizelos. --------------oxo-------------­Csnsiliul tsififsi­lin T?arseo3-?el9 Situația la Asîmnopol Londra. 21. — Corespondentul de război al ziarului „Daily Te­legraph" anunță din Mustafa­ Pașa, că cr% generalul Savov a trimis cioni ofițeri parlamentari in Adrianopol, invitând pe­ co­mandantul garnizoanei să pre­dea orașul in cele mai favorabile împrejurări. Savov a declarat pe, cuvântul său de onoare că­ garantează pentru viața și acui­­l cetățeni­lor și că permite garnizoanei să se retragă din oraș cu atac cu tot. Turcii au respins cererea ge­neralului Savov. PREGĂTIRILE TURCILOR PENTRU IARNA Constantinopol, 21.—Turcii au început să zidească la Ceatalgea dar­aci pentru înc­arlierairea­­ s­ol­daților pe limpid evnei. Atașa­ții militari străini au plecat rl­­n Ceatalgea sosind la Constanti­­nopol. COLONIȘTII CEHI NE­ADMIȘI IN RUSIA Kiev, 21. — In urma unui or­din special di­n Petersburg s'a interzis cehilor austriaci da a mai forma, colonii in ținuturile de Sud-Vest ale imperiului. Ordinul acesta, a stârnit o vie senzație in toate cercurile. CONFLICTUL au stro-rus ARTICOLUL ZIARULUI „FREMDENBLATT1’ Viena. 22. — „Fremdenblatt" scrie: Tripla alianță se strădueș­­te cu sinceritate și lealitate să impedice izbucnirea de noî com­plicații, ce ar putea izvorî din războiul balcanic. Sim­ptome im­portante permit concluzia că triplul acord urmărește intenții analoage. Dovada ar fi între mute alte faptul că propunerea d-lui Grey a fost pretutindeni primită cu simpatie, iar decla­rațiile ziarului rus „Rossilă", dovedesc că Rusia oficială recu­noaște, că chestiunile actuale ar trebui tranșate pe cale pașnică. ,,Fremdenblatt” adaugă: Se poat­e nădăjdui că criza [UNK] actuală va fi aranjată prin mijloacele diplomației și o surpriză, dată­­fiind starea de lucruri de as­tăzi, nu ar putea proveni de­­cât din cele două [UNK] grupe de puteri europene. CHESTIA DEMISIEI MINIS­TRULUI RUS HARTWIG Viena. 22. — Luând act de zvo­rul despre demisia sau reche­marea din Belgrad a ministrului Rusiei d. Hartwig, „Neue Freie Presse" zice: Schimbul de ve­deri la Belgrad s’ar face mai u­­șor dacă Rusia nu ar fi repre­­zentată in acest pământ efer­vescent printr’o persoană atât de preocupată ca d. Hartwig, Viena. 22. — Cercurile oficiale de act nu știu­ nimic despre de­misia ministrului rus din Bel­grad, Hartwig.­­­ ­0X0- , igskr £­oy0“ ggspre aîitiî­­öinca Homîslîs? (Budapesta, 22. — „Fester Lloyd,“ in ediția de astă­ seară, publică o telegramă a corespon­dentului sau, din București. Intre altele menționează agi­tația presei franceze pentru, deslipirea României de tripla, alianță, agitație care n'a găsit răsunet in opinia publică din România. Până și profesorul Basilescu, care în articolele lui estrava­­gante constitue, opinia s­epara­­tă, admite in ultimul articol pu­blicat in ., Uni­versul“ că cele câte­va, milioane de, baionete ale triplei­ alianțe nu sunt de neglijat, și prezintă o deosebită garanție pentru asigurarea in­tereselor sale. -------------oxo-------------­ udecarea studenților slavi cari au d­em­onstrat la Viena Viena. 22. — Astăzi s'a înce­put l­a tribunalul de aci judeca­rea­ celor 1­1 studenți slavi, cari au organizat demonstrația anti­­austriacă din Viena la­ 21 Oc­tombrie. Cei 11 studenți sunt acuzați de vești majestate și tulburarea li­ni­șt ei. Procesal se jude cu cu­­sclude.­­I rcu pubticitațiu CUM A SOSIT ȘTIREA INCHEE­­REI ARMISTIȚIULUI LA CONSTANTINOPOL Berlin, 22. — „Berliner Tag­blatt’’ află următoarele din Con­stantinopol asupra orelor cari au precedat Incheerea armisti­țiului-Directorul oficiului telegrame­lor cifrate din Constantinopol, a anunțat alaltă seară, că a sosit o telegramă a lui Nazim, pașa, in care acesta face cunoscut Inchee­rea armistițiului Știrea aceasta a fost o adevă­rată surpriza pentru populația din Constantinopol și pentru cer­curile oficiale chiar, semnarea protocolului fiind, fixată pentru cercuri seara. încă In cursul nopței a fost pus în curent cu telegrama lui Nazim pașa, marele vizir. Dea­­semenea i s’a adus și a­ doua te­legramă a lui Nazim pașa, sos­it la miezul nopței, în care acesta anunță că armistițiul s’a înche­iat fără Grecia. Ministrul de extern­: Noradun­­ghian, s'a adresat la ora, 11 din noapte vitrelul vizir, întrebân­­du-l dacă a primit vre­ o știre despre indicerea armistițiului, fapt despre care nu știe nimic. Marele vizir,­ i-a comunicat, că și el atunci primise știrea. Nazim pașa a adăugat la ulti­ma­ telegramă felicitările lui­ pem­­tru indicerea­ armistițiului in condițiuni atât de favorabile. In Constantinopol se afirmă, cu certitudine că alianța statelor balcanice se va spulbera.. IMPRESIA INCHEEREI AR­­MISTIȚIULUI LA SOFIA Sofia. 22. — Știrea despre in­cheerea armistițiului a produs o vie impresie în toate cercurile de aci, cu toate că­ condițiile lasă­­ mult în urm­ă speranțele nutrite de­ bulgari la începutul războiu­lui.Toate partidele politice s-au împăcat cu guvernul, chiar și a­­cela care pretindea, ca armatele bulgare să nu se o­prească până ia Constantinopol. Regele Ferdina­nd, care a de­venit foarte popular, și-a asigu­rat un rol preponderant și la urmarea tratativelor de pace. Se afirmă că în curând regele Ferdinand se va duce la Cons­tantinopol și că de pe acum se urmează tratative in acest sens, între Sofia și Constantinopol. Opinia publică în Bulgaria și-a schimbat, cu totul pornirea con­tra turcilor, ceea ce dovedește că o alianță a Turciei cu Bulgaria nu este imposibilă după indice­­rea păcei. APROVIZIONAREA GARNI­ZOANEI DIN ADRIANOPOL Constantinopol. 22. — Prima coloană cu merinde pentru A­­drianopol a plecat azi diminea-CALATORIA LUI DANEW LA BUCUREȘTI Sofia. 22. — După ce se va înapoia din Ceatalgea, â. Danew va pleca în misiune la Bucu­rești și apoi la Londra, ca dele­gat pentru negocierea păcei. Sofia. 22. — Danew, a plecat ori din Ceatalgea, după indice­rea armistițiului, venind spre București. CONSILIUL DE MINIȘTRI TURC DE ERZ Constantinopol. 22. — Pleni­potențiarii otomani Reșid pașa, colonelul Ali Riza și Dam­ad Fe­rid pașa au sosit astă seară. I­­mediat s'a ținut un con­siliu de miniștri. Senatorul Reșid Akief albanez, și ambasadorul Osman­­ Nizami au luat­ parte la acel consiliu, care, după cum se zice ar fi discr­tat și chestia Alba­niei. _ TRATATIVE TURCO-GRE­­CEȘTI Constantinopol, 22. — Erî și alaltă eri, delegații turci au ur­mat tratative separate cu dele­gații greci, fără a ajunge însă la vre­un rezultat. Constantinopol, 22. — Se afir­mă că­ nu este exclus ca, și gre­cii să semneze­ protocolul despre, indicerea armistițiului. Marele Vizir a declarat elî după consi­liul de miniștri, în care s'au desbătut și chestia laninei și a insulelor din marea Egee că tratativele, cu Grecia ,'au fost întrerupte. Ziarul „Allendar“ îșî exprimă speranța că, aceste tratative, vor duce la, un bun rezultat. Altfel, continuu ziarul, fiota turcă va­ părăsi. Dardanelele și va ataca pe greci. COMUNICATUL FORȚEI Constantinopol. 22. — Poarta publică un comunicat oficial za­­tănd . Armistițiul a fost­ în­cheiat, cu Bulgaria, Serbia, și Muntenegru, cu condiția ca be­ligeranții să rămâe în pozițiu­­nile ocupate actualmente- Ne­go­­cierile de pace vor începe neîn­târziat. Starea de război a­ c­on­­tinuă numai, cu Grecia. O notificare identică a fost fă­cută reprezentanților Turcia in străină,tari și­ autorităților pro­vinciale. ALEGEREA COMISIEI SÂR­BEȘTI CARE VA PLECA LA LONDRA Semiin. 22. —»• In consiliul de miniștri de erî s'a ales comi­sia care va reprezenta Serbiei­ la conducerea tratativelor de pace la Londra. Membrii comisiei sunt: dr. Milenco Veșnici, ministrul Ser­biei la Paris, Stoianovicî, preșe­dintele Leupștineî, Nicolici, pro­fesor universitar, Sloboda J­­­lanovicî, generalul Volovicî, și locotenentul colonel de stat ma­ior Pa­vl­o­vici. DECLARAȚIILE UNUI MINIS­TRU TURC Paris. 22.—Corespondentul din Belgrad al ziarului „Matin“ a acut o intre­vedere cu un mem­bru­ al i­uvernului sârb—proba­bil, cu Paskci,care a exlarat umvalamele.: " Condițiunile definitive pentru indicerea păcei n’a fost fixate încă, Serbia va cere pe lângă compensațiile teritoriale și o importantă despăgubire de răz­boi. Dacă Turcia va respinge aceste cereri, noi vom continua războiul. La­ întrebarea dacă Turcia va intra și ea în alianța statelor bal­canice, membrul guvernului sârb din chestie a răspuns că aceasta nu e dorit în interesul­­ statelor balcanice. ÎNȚELEGEREA PREALABILA A STATELOR BALCANICE Sofia. 22. — Cercurile bine in­formate anunță că Serbia a re­nunțat înainte de isbucnirea răz­boiului, la Monastir în favoarea Bulgariei, iar conform conven­ției încheiate în ultimul mo­ment înainte de isbucnirea răz­boiului. Grecii vor fi nevoiți să continue lupta pentru Ianina fă­ră concursul bulgarilor. Salonicul, nu va rămâne nici el al grecilor și se crede că a­­ceastă­ chestiune va putea fi tranșată în mod­ pașnic. C­ONDIȚIU­NILE ARMISTIȚIU­LUI Constantinopol, 22. — Conform dispozițiunilor cuprinse în pro­tocolul încheerea armistițiului, garnizoanele din Adrianopol și Scutari vor fi aprovizionate zil­nic. In schimb turcii sunt datori să aprovizioneze trupele tur­cești din Ceatalgea. Atât­ asediații cât și garnizoa­nele cetăților au dreptul a și re­para șanțurile în cursul duratei armistițiului. Vilaetul Adrianopolului îm­preună cu Dedeagacî, va­ rămâne al turcilor. Bulgaria va trebui, să­ se mul­țumească cu litoralul dela Sud- Est. Macedonia și Albania vor pri­mi autonomia, iar Salonicul va fi declarat, port internațional, după modelul portului Tanger. BULGARII VOR CONDUCE TRENURI MILITARE PRIN A­­DRIANOPOL Londra. 22. — Corespondentul din Ceatalgea al ziarului „Daily Telegraph" care a asistat la ul­tima întâlnire a delegaților pen­tru­ fixare­a condițiilor protoco­lului de inchcere a armistițiului, spune că turcii ar fi permis bul­garilor să conducă, mai multe trenuri militare prin Adriano­pol. Corespondentul remarcă că o astfel de condițiune este până­ a­­cum fără precedent în istorie. Bulgarii sunt epfimilșîl Sofia. 22. — Cercurile de aci judecă situația în mod foarte optimist, accentuând că rapor­turile Bulgariei cu România sunt foarte clare și că totul va fi tranșat pe cale pașnică. 00—------------­­ oxo-------------­ Situația internațională e neschimbată Berlin. 22. — Situația e nes­chimbată. Puterile și Rusia con­tinuă să inziste pe lângă guver­nul sârb de a-șî modera preten­țiile. -----------—oXo------------­ din Camera italiană I DISCURSUL D-LUI GIOLITTI I Roma, 22. — Cameră.— In di­s­­­cursul său, d. Giolitti a spus : Este adevărat că Turcia și-a a­­părat cu toată energia domina­ția asupra Libiei. Ocuparea in­sulelor mărea Egee a avut un scop pur militar. Când a izbuc­­nit războiul greco-turc, Grecia ,avea cunoștință de această stare de lucruri. De altfel nu am­ fi putut pretinde să cucerim, te­ritorii de naționalitate greacă, dar pe de altă parte nu puteam acorda restituirea lor, de­cât a­tunci când Turcia va fi înde­plinit toate condițiile trata­tului. Răspunzând unei întrebări că dacă evacuând insulele înainte de terminarea războiului balca­nic, ar fi datori să impedice, ca­ acele insule să fie ocupate de greci, ministrul președinte a răspuns categorc că nu. Dacă va interveni pacea, atunci Gre­cia și Turcii vor determina ele soarta insulelor ori condițiiuni­­le în care Italia ar putea să-și exprime liber părerea. Pacea di Italiei deplină Libertate de co țlusie, spre a putea apăra în mod eficace interesele sale ba chiar să salvgardeze interesele legitime ale altor­ popoare. Proiectul a fost aprobat îm­ pnu­sculare și ședere iar apoi prin bile cu 335 voturi contra 24. --------------oXo-------— skoaterea uui soldat sârb din armata austro-ungară Budapesta. 22. — Corespon­dentul din Arad al ziarului „Esti Ujság" află că zilele tre­cute a fost executat un soldat de naționalitate sârbă dintr’un re­giment de infanterie pentru tră­dare de patrie. Cazul s’a­ petrecut în condiți­­unile următoare. Numitul soldat, a prezentat la oficiul poștal o telegramă către un locuitor din Belgrad, cu ur­mătorul cuprins: „Mâine se întâmplă". Oficiantul bănuind că telegra­ma ascunde ceva, a avizat auto­ritățile superioare, cari reținând telegrama au prezintat-o autori­tăților militare. Făcând­u-se o perchiziție în cufărul numitului soldat s'a gă­sit­ o bombă de mână. Soldatul a declarat la, interogatoriu că un preot sârbesc de lângă Ti­mișoara i-a promis 20 mii co­roane, dacă va arunca in aer pulberăria din Timișoara. Banii trebuiau să-l primească din Belgrad, imediat după să­vârșirea atentatului care era să se întâmple, in timpul când fă­cea de gardă, la­ acea pulberărie. Preotul a fost si el arestat. Tribunalul marțial i la condam­nat la moarte prin glonț pe sol­datul­ culpabil, și conform, ins­truct­iunei primite de lax ministe­rul de război acesta ai fost exe­cutat. Cei trei soldați ,care au executat sentința tribunalului, au fost transferați imediat în trei garnizoane de graniță deo­sebite. „Esti Újság" comentând ști­rea, spune că n-a putut fi con­trolată încă, dar persoana­ de la care corespondentul său a­ aflat cele petrecute, prezintă, cea mai desăvârșită garanție că făptul s’a petrecut întocmai.­­sXo Mitul minister al $­itanies in­espgsteg Valona, 22. — Intâiul cabinet albanez s’a constituit definitiv. In consiliul de Stat au fost a­­leși 18 membri, printre cari d. Hristu Mexi din București, ---------------00--------------­ Diclarafiile primului ministru srantenegren Arhivari. 22. — Primul minis­tru muntenegrean a­ declarat u­­nui ziarist,, că pentru Serbia chestia posesiunea unui port. la Adriatică este chestiune vitală. Serbia a ocupat, acest port, dato­rită vitejiei soldaților săi, și va ști să mențină posesiunea lui Noi, aliații Serbiei o vom aju­ta in acest scop. Ce privește independența Al­baniei — a mai spus primul, mi­nistru­ — eu este o absurditate. Albanezii n’au dat până, acum, nici o dovadă de naționalism și de­ tendință spre libertate, căci altfel ar fi trebuit să se alieze cu noi. Dator­i­t­a politicianilor și di­­plomației balcanice este acum de a menține și a întări alianța bal­canică, transformănd-b intriun imperiu federal, care, prin mi­lioanele de baionete dr. care dis­pune, să­ devie, o forță hotărâ­toare in concertul european. Numai atunci va înceta posi­bilitatea de realizare a tendințe­lor de acaparare a teritoriilor balcanice, nutrite de anumite terit­ oXu --------------oXo-----------­pu­­ neta guvernului albanez către Puteri Valona. 22. — Guvernul provi­­zor albanez va atrage­ atenția marilor puteri asupra planului ce vrea să fac în aplicare acu­ma guvernul sârb, pentru exter­minarea albanezilor. Guvernul sârb vrea­ să organi­zeze bande cari trimise în Al­bania să măcelărească pe au­torii roni. Petersburg. 22. — Marele duce Nicolae Nicolaevici a plecat ori cu șeful statului major rus la Țzarstîcje-Selo, unde va fi as­tăzi un important consiliu mili­tar sub prezidenția țarului. -------------oXo-------------­Rusia pentru pace Frankfurt, 23. — .,Frankfur­ter Zeitung" află din surse auto­rizată că Rusia continuă să în­duplece­ Serbia la­ o atitudine mai­ pacinică și la moderarea pretențiilor sale. --------------oXo-------------­D­iverse ȚAREVICIUL A RAMAS PA­RALIZAT Petersburg,­­22. — Se anunță că țareviciul a rămas, după ope­rația ce i s’a făcut, paralizat la piciorul stâng. Medicii au­ construit un aparat special pentru țare­vici, spre a-1 ajuta să umble. ------------000------------­FALIMENTE și moratorii Au fost declarați faliți: E. M. Abramovici, Șerban- Vodă 23; David L. Asiman, Ca­rol 29; I. L. Esch­enasy, Cazăr­­men 89; D. Miricoglu, bulev. Nea­­târnărei 73; Paul Goldstein , A. Mont­aureanu, Mihai-Vodă 9, cum și pe fiecare asociat în [»ar­te, toți din­ București. Pen­eh­as T. Bernstein, Pitești. G. S. Calzudis , B. M. Adel­­stein: Nicolae Lescaridis, C. P. Arghiriu. Brăila. Jacob Friässhb&ng, Galați Idis-J Viitoarea graniță a Bulgariei Londra, 2.2. Din Sofia se a­ iuunță că viitoarea graniță a Bulgariei va fi mărginită fie râ­urile Maritan și Erghene. Cipri va fi stația de graniță a Balgan» părut); I. Herșcovici, fin toți piața Regală; I. Iosipescu, M. Bercovici, a­­gent și comisionar, ambii din Focșani. NI. Wexler, comerciant de nav> nu factură, Nemoloasa, Năstase Nedelcu, comerciant, Mărășești, Mendel Iva­ner, Odobești, I. Rădulescu, Corabia­ , Solomon Grünberg, Fălticeni, Moritz L. Galanter, Bacău, I. S. Abrianovici, Tg.­Ocna ța­re stat). Al. D. Teodorescu, Buzău­, str. Al. Marghiloman, Anastase Velic, com, Adam jud. iTutova, * La tribunalul Ilfov s’a cerut moratoriu de către firmele: Herman Blaustein cea prăză­­rie din str. Lipscani 44, și Os­car Maller, bruxon­ teh­nic din str. Sf. Ionică 6. — Tribunalul Neamț a omolo­gat concordatul încheiat­ de fali­tul Șaim Daniel din P.­Neamț cu 60 la sută pe termen de 6, 12 și 18 luni cu girul comerciantu­lui Hie St. Bălănascu. Tribunalul Vlașca a acor­dat, un moratoriu de 6 luî co­merciantului Ion Săndoiu din Giurgiu, str. Independenței. Trib. Patri­a a acordat un moratoriu comerciantului de vi­nuri Adelstein din Odobești Craiova, 22 Noém bria. Tribunalul Dolj, secția III a declarat în stare de faliment pe comerciantul Gheorghe Șerbea­­nu, din Bechet, al cărui pasiv e destul de însemnat­­* Ploești, 22 Noembrie. Azi, tribunalul de Prahova a declarat în stare de faliment pe următorii comercianți: B. Ru­­binfeld din Câmpina; P. I. Pe­­trescu din Râncezi; Gh. Bărbu­­lescu din Breaza; Filip Weis, Wolf Lazăr și Elena Stânescu, din Ploești.* Comerciantul de coloniale din str. Mare, din Bacău­ Ancei Mar­­cusohn, care după cum se știe a dispărut zilele trecute tn tovă­rășia ginerelui său­ Blum, lăsând pe piață datorii însemnate, ■ a fost declarat în stare de fialP­ment. Termenul până când credito­rii urmează, a depune creanțele­ spre verificare este la 1 Decem­brie 1912. — Brutarul Marin Cacarum­­­baș din acelaș oraș a fost de­clarat în stare de faliment Rezultatul alegerei de balotaj d­e la col. 1 Senal R.­VALCEA înscriși 382. — Votanți 284 — Anulate 3. Gr. Pleșoianu, c.­dem. 152 v. ales Gr. Oteteleșanu, liberal, 130 v. DOROHOIU I. Frank, cons. 95 v. alei ------------eo-----—­ Ultime Informații VINERI ♦ Erî au fost botezate două cargoboturi românești cu nume­le Carpații și Bucegii. ♦ M. S. Regele a primit ori în audiență pe Ex. Sa­sir Geor­ge Barclay, ministrul plenipo­tențiar al Marei Britanii, care a exprimat Majestăței Sale viile condoleanțe ale regelui Angliei, pentru dureroasa perdere ce M. S. a încercat prin încetarea­ din viață a Augustei Sale Su­rori A. S. R. Principesei Marie Măria a Belgiei, comitesă de Flandra. ♦ D. Gh. D. Moisescu a fost numit director cl. I la închisoa­rea de recluziune Mărgineni (Prahova); d. Florea Diacones­­cu, director cl. I la închisoarea Bucovăț, iar d. H. Stoenescu, di­rector al arestului preventiv­ Ploești. ♦ Servicii de ceai, cafea, în­ghețată, vin, șampanie, l­ebem la Frații Roller, Smârdan, No. 35, Etaj. Telefon 13/10. ♦ D-na Maria­ Grecu a fost numită contabilă supraveghe­toare la școala profesională de fete din Galați­♦ D. Paul Gogulescu, a fost numit păzitor regional în ju­dețul Muscel. ♦ D. Gh. Teodorescu, a­ctual impiegat auxiliar pe lângă per­cepția circ. 15 Babadag, a fost depărtat din funcțiune pentru neglijență în serviciu. ♦ D. Victor V. Gotescu, a fost numit provizoriu "impiegat au­xiliar cl. II,­ în serviciul exterior general al finanțelor, reparti­­zându-se la aceiași administra­ție, în locul d-lui I. M. Iones­cu, demisionat. ♦ Ministrul de războiü a hotă­rât, ca în fiecare garnizoană să se țină ședințe de joc de război serale, câte una pe săptămână în lunile Decembrie, Ianuarie și Februarie, la care vor interveni toți ofițerii de rezervă comba­tanți din garnizoană, precum și ofițerii activi desemnați de co­mandantul garnizoanei. Aceștia din urmă vor fi dispensați de a urai lua parte obligator la ședin­țele de joc de razboiu în corp sau pe garnizoană. La comandamentele de corp de armată și divizii jocul de razboiu se va face sub conduce­rea unui ofițer general supe­rior. Iau parte la comandamentele de corp de armată toți generalii și comandanții de brigadă iar la cele de divizii toți ofițerii su­periori, șefi de corpuri și ser­vi­cii. Ședințele vor fi ținute la re­ședința comandamentelor, lă­­sându-se la latitudinea coman­danților respectivi a hotărâ da­ta la care trebuie să aibă loc, după încetarea ședințelor ținu­te e garnizoană. Durata acestor ședințe va fi de 5 zile, în care intră și o zi pentru sosire și înapoere. ♦ Starea P­­S. Episcopului Ghenadie Georgescu al Râmni­cului, internat la un sanatoriu din București, e foarte gravă. ♦ D. R­lex. Popescu, actual subchirurg, a fost numit în a­­ceiașî calitate la spitalul Cincu Nicorești, din jud. Tecuci. A D. Dimitrie Crețeanu, licen­țiat în drept a fost­ numit admi­­nistrator cl. II-a al plășii Cozia, județul Vâlcea. ifr D. Petre Vulcan a fost nu­mit șef de biurou pentru lucră­­ile de drumuri din serviciul teh­nic al jud. Constanța­, în Io­ni d-lui M. B. Sanaghian, tre­cut în altă funcție.

Next