Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)
1912-11-24 / nr. 324
r SÄMBÄSa, '44' NOEMBKlE 5 ULTIMA ORA SERVICIUL 10 ST1U TELEGRAFIC INTERVENȚIA guvernului român In urma știrilor extrem de alarmante sosite pe cale particulară din diferite localități din Macedonia, știri prin care se arătau atrocitățile la care sunt expuși românii macedoneni, guvernul român a comunicat în mod general guvernului grecesc cele ce aflase cerându-i să intervie. La această comunicare, guvernul din Atena a răspuns că a luat măsuri și a trimis în Macedonia un reprezentant al său cu însărcinarea specială de a supraveghea ca averile și viața aromânilor să nu fie atinse. Ordine în acelaș sens, —afirmă guvernul grec — au fost date tuturor prefecților. Pe de altă parte continuând să vie știri din ce în ce mai grave, cu privire la atrocitățile ce s’au comis, d. prim-ministru Titu Maiorescu a telegrafiat d-lui Al. Florescu, ministrul tarei la Atena, cerând să intervie pe lângă guvernul grec și să ceară lămuriri. . Mercuri s’a telegrafiat din nou la Atena trimițându-se și numele aromânilor cari au fost asasinați.* DE CE S-AU GRĂBIT BULGARII SA INCHED ARMISTIȚIUL Berlin. 21. — Cercurile diplomatice de aci afirmă că regele Ferdinand s'a grăbit să ridice armistițiul în condiții atât de ușoare, in vederea iminentei conflagrații cu grecii. Bulgaria, care a pierdut foarte mulți oameni in cursul războiului, vrea să-și menajeze restul de armata ce i-a rămas pentru a avea mai mult succes la aranjarea chestiunilor intre aliații balcanici Conflictul bulgaro-grec amenință să devie acut, că un razboiu între Bulgaria și Grecia nu e exclus. GRECH VOR LUA PARTE LA TRATATIVELE DE PAGE Berlin. 21. — Cu taste că grecii n’au semnat protocolul pentru indicerea armistițiului, ei vor lua parte la tratativele de pace cari vor urma la Londra. -------------00------------TURCIA CONTINUA OSTILITĂȚILE CONTRA GRECIEI Paris. 21. — „Martin* află din Ceatalgea că grecti. nu au voit sa semneze protocolul de mediere al armistițiului, fiindcă grecii doreau capitularea Janimei. Așadar Turcia după semnarea protocolului de armistițiu mari. continuă ostilitățile numai contra Greciei. -------------00------------ Convenția militară bulgaro-sârbă BERLIN. 22. — „DEUTSCHE TAGES ZEITUNG” AFLA CA INTRE BULGARIA ȘI SERBIA S’A ÎNCHEIAT O CONVENȚIE SPECIALA, CONFORM CAREIA BULGARIA SE OBLIGA SA ATACE ROMANIA IN CAZUL UNUI RĂZBOI AL SERBIEI CU AUSTRO-UNGARIA. --------------0X0------------- Valona bombardată de greci Valona. 22. -- Două vapoare grecești au bombardat ori orașul fără avis prealabil. Poporul albanez face apel la opinia publică europeană contra acțiunei neîndreptățite și nejustificabile a guvernului grecesc. K.* Roma, 22.— Agenția „Ștefani” află din Valona., că două canoniere grecești au bombardat cii orașul nefortificat. O șrapnela a explodat între consulatul italian și cel austro-ungar. Văzând panica populațiunei, Ismail Kemal bey a trimis parlamentari, cărora, comandantul grec le-a răspuns că ar fi primit ordin să blocheze coasta albaneză, socotind-o ca teritoriu turcesc și că deci a procedat conform dreptului său. A declarat că orașul trebuia să se predea Greciei, care va trata frățește pe albanezi. După aceea, cele două canoniere s-au depărtat. Ismail Kemal bey a trimes imediat o protestare telegrafică marilor puteri și guvernului grecesc. Se mai afirmă că comandantul grec ar fi declarat că nu cunoaște noul steag al Albaniei Vierra 22. Din sursă oficială se anunță că: Grecii au tras asupra Valonei 8 focuri de tun. -------------oxo------------- Orerta și armistițiul Paris. 22. — Cu toate că condițiile fixate în protocolul de încheere al armistițiului sunt mai puțin favorabile Greciei, se crede că aceasta, va adera și ea la indicerea lui, Consantinopol. 22. — Reprezentantul ingenției „Correspondent Bureau’ află din izvor autentic, că negocierile definitivei de pace vor începe peste 10 zile la Londra. Primul plenipotențiar turc va fi Rașid pașa. Ceilalți nu au fost încă desemnați. Se crede că un acord există de pe acum bazat pe preliminările de până acutm. Tratativele cu Grecia cu privire la armistițiu continuă. Se crede că plenipotențiarii greci vor veni poimâine, la Ceatalgea să comunice adoptarea protocolnh.i. ------------0X0---------- alți scriitori din epoca dintre 1880 și 1900, a desăvârșit ceea ce era numai un început, a cizelat instrumentul acela minunat cu care se exprimă gândurile și simți mintale scriitorilor. Caragiale a fost un mare maesacru pentru desăvârșita sobritate și naturasetă pe care a putra in tot ce a scris, pentru a,tem.aa. lui conștiință artistică, pentru mândra lui nedimiă idiere! Noi, generația de după el, nebun obișnuit de mult a-l socoti ca pe un învățător. L’am înconjurat totdeauna de dragoste și de admirație. Am avut pentru el și un adânc sentiment de recunoștință,—pentru că el a făcut parte dintre acei mari înaintași cari se sacrifică și cad în marea luptă contra indiferenței și a inculturii. Precum într’un război primele coloane avântate cad, pentru ca după ele și deasupra lor să vie cântând biruitorii, tot așa și în literaturile tinere, generațiile dintâi ale scriitorilor și jale artiștilor luptă greu, se zbuciumă, în chinuirile unei munci adesea sterpe, căutând eșiri, deschizând o cale, și se sacrifică și cad lăsând o moștenire prețioasă și o armă de biruință artiștilor și scriitorilor cari vin în urma lor. 4 Caragiale a fost unul din suavii pionieri ai literaturei noastre și de aceea o întovărășim la eternul locaș și cu o mare simțire de recunoștință. De altminteri marele scriitor, jignit într’o vreme și exilânduse intr’o țara străină, departe de noi,—a simtit totuși la sfârșitul carierei lui venind, către el, chemându-l în patrie, glasul și dragostea unui întreg popor Știu că dorea să se întoarcă, știu că plănuia un traiu liniștit și blând într’un colț al Moldovei, se împăcase cu țara lui pe care o iubea și care se prefăcuse subt ochii lui; și s’a întors,—s’a întors La liniște și la hodină; —dar drumul întoarcerea lui este o durere nespusă, pentru întreaga romanime ! * Eterna alinare a înghețat pe buzele lui surâsul fin, a înghețat ochii lui pătrunzători, nu surâsul, și în ochii lui se oglindea lumea aceea minunată, lumea aceea nemuritoare pe care a creat-o geniul lui.—Lumea aceea înfățișa scăderile și rănile noastre, pentru că marele maestru ne dorea ui viitor tunîtorm și mai nobil. Zâmbetul Ulî amar a primit totdeauna «lin ir’o dorință de mai bine; satira lui a contribuit simțitor la clădirea lonerei noastre civizații. Astăzi, învățătorule, te-ai întors pentru totdeauna în pământul patriei tale. Te-ai întors ,in mijlocul unui popor care a ‘devenit mai nobil, pentru că a început a cinsti cum se cuvine pe fii săi aleși. Ridicarea aceasta spre mai bine ti se datorește și ție. Astăzi un popor întreg te cunoaște, te cinstește,— și ziua aceasta dureroasă este o zi de domn național. Invățători te! du-te spre lumea umbrelor nemuritoare, înconjurat de flori și de dragostea noastră! Discursul d-hril I. Procoput Președintele Sindicatului Ziariștilor întristată Adunare. Printr-un capriciu al soartei nepătrunse, Caragiale, care a fost cel mai român dintre autorii români, a trăit ultimii ani ai vieței sale și a murit departe de țara sa de care era legat prin fibrele cele mai intime ale sensibilitatei și mentalităței sale. După,omagiile aduse în numele guvernului, al Teatrului National, al Academiei Roomâne memorial lui Caragiale, care împreună cu Eminescu și Alexandri a a dat, cea mai vie strălucire literaturei noastre, Sindicatul Presei române, cu un adânc sentiment de respect și de admirație, adresează la rândul său un ultim cuvânt, de adio celui mai mare autor dramatic român, spiritului celui mai profund și inteligenței celei mai lucide din timpurile noastre. Nu vom mai încerca aici, după atâția alții, de a analiza opera lui Caragiale. Să-mi fie permis numai să arăt că Ion Caragiale nu a fost numai satiristul glumeț care a știut cu tărie și cu spirit să biciuiască viciile contimporanilor. De alungul operei sale se aude ca un plâns al unei conștiințe adânc umane, care se ridică la înălțimea tragicei sinteze a omenirii. De aceea Caragiale va fi nemuritor și va ocupa un loc de frunte în Pantheonul oamenilor mari ai țării. ■Nu i-a fost dat lui Caragiale .‘să termine toate lucrările închipuite, munca lui victorioasă insă ne-a lăsat capodopere nemuritoare, cari vor face veșnic gloria literaturei române. Dar Caragiale nu a biciuit cu verva lui nemiloasă abuzurile, ridicolele și viciile timpurilor noastre numai în nuvelele și piesele sale de teatru, el a fost și un distins , jurnalist. Spiritul său ingenios și fecund s’a manifestat și în articole remarcabile cari făceau popularitatea ziarelor în cari erau scrise. Sindicatul Presei nu putea să nu aducă omagiul său de recunoștință lui Caragiale, care a diorat ziaristica română. Cortegiul . După terminarea discursurilo y, S a oficiat un 1100 serviciu religios, apoi corpul a fost așezat pe cirul funebru, care era acoperit de coroane. Onorurile au fost date de o companie din neg. 6 Mihai Viteazul, iar muzica a intonat imnul funebru. După aceea, s-a format cortegiul astfel: În frunte mergea un cordon de sergenti, apoi doi călăreți cu felinarele. Urmau trăsurile cu preoții și imediat după ele veneau trei elevi ai școalei de meserii, cari purtau pernele cu decorații. Venea apoi carul cu coroane și carul mortuar. Panglicele erau purtate de d-nii Take Ionescu, I. Procopiu, Al. Davila și Delavrancea. Cortegiul, astfel format și urmat de un număr foarte mare de persoane, a parcurs stradele: Sft. Gheorghe, I. C. Brătianu, r»ul. Academiei, calea Victoriei că la Teatrul Național, unde AL» Basily a ținut o cuvând Discursul d-lui AL Davila, directorul Teatrului Național din București Domnilor. N’a trecut o jumătate de an de când sufletul acestei țări a tresărit de entuziasm ca să sărbătorească aniversarea unuia din cei mai glorioși fii ai săi, și dela ziua aceia n’a trecut nici o lună și vesela sărbătorire a unei vieți s’a sfârșit în jalnica proslăvire a unui mort. Vai vouă cari râdeți, căci veți plânge! Un popor răsfirat peste trei hotare striga să trăiască Caragiale și fără preget, înăbușind ecoul, glasul Cumplitei răspundea: Caragiale a murit Și peste trei hotare știrea funebră cernea inimele, uimea cugetele. Dar când după struciuri și turburare se în ecuseseră inimile și cugetele, o mângâiere le alintă și le potoli. Caragiale se stinsese da odată, pe neașteptate, fără suferință, fără luptă, în plină glorie, în plină fericire. Pronia Îi dăduse moartea celui drept. Și într’adevăr, cugetul lui oricând fusese drept și oricând chimă inima lui față de nedreptățile și da răutățile omenești. Cu sufletul senin diseca sufletele turbure și patîmele fără patimă le privea. Adâncul moralist era îngăduitor, sclipitorul satiric era blajin- Epigrama lui era ghimpele unei roze mroalte. Râsul și-l punea pe sensibilitate ca o mască. Ca și Moliere, Caragiale râdea cu lacrimi Var vouă cari râdeți, căcî veți plânge. Cu chiar aceste cuvinte îșî termina Bossuet celebra anatemă aruncată memoriei lui Moliere, și, față de sicriul lui Caragiale, înțelesul acestor cuvinte apropie și mai mult tn admirația mica aceste două genii de o seamă. Căci de o seamă sunt geniile lor. Cu aceiași limpezime deosebesc în moravuri liniile generale și trăsăturile caracteristice, cu aceiași preciziune ating, din clipa dintâi, resortul vieței fiecăruia, cu aceiași pătrundere se cobor în hăul omenirei și răsar apoi deasupra cu mâinile pline de monștri și de grozăvenii, printre cari, palid și turbure, lucește câte un mărgăritar; în sfârșit, cu aceiași pricepere, cu aceiași răbdare, cizelează, în metalul inalterabil al unei limbi îmbelșugate, giuvaerul definitiv al frazei impecabile. Operle lor rămân constelații veșnice, hărăzite uimirea generațiilor fără sfârșit cari vor recunoaște, nu civilizații veșnic reînnoite, chipurile veșnic renăscânde ale acestor rubedenii. Dandin UN RĂZBOI NU-I EXCLUS Viena. 21. — „Südslawische și Trabanache, Sganareil și Ti I corespondenți află din Belgrad urcă, Scapin și Ghiță, Tartoffe și Cațavencu. Priviți-le de aproape aceste incarnațiuni ale slăbiciunei și energiei omenești, deși cu haina și înfățișarea timpului și latitudinea lor, au totuși acelaș suflet, aceiași judecată, aceleași metehne. Nu sunt de sub Ludovic XIV sau de sub Carol I, nu sunt de aci sau de acolo, nu sunt francezi sau români, sunt de oricând și sunt oameni. Și nu putea să fie altfel, pentru că legea naturii ordona ca aceleași cauze să producă aceleași efecte și rodul să fie de apurure asemenea originei sale. De aceia sunt asemenea noadele acestea pentru că originele lor sunt de o seamă. Ba chiar, soartă ciudată a vrut să însemneze la fel aceste două genii menite să rodească la fel: pe amândouă le-a sădit în pădurea sănătoasă și muncitoare a burghezimei; pe amândouă le-a legănat și le-a crescut la sgomotul robitor al scenei, pe amândouă le-a înzestrat cu acelașș neastâmpăr, cu acelaș dor de a cunoaște; și apoi intr’o zi, pe amândouă le-a pus în fața urei și a pizmei, deslănțuite de Tartuffe și de Cațavencu. La urma urmei pizma și-a înghițit veninul și ura și-a strâns ghiarele, dar nici una nici alta n’au iertat; lui Moliere i-au refuzat un mormânt în țăraia creștină, pe Caragiale ,au ignorat o viață întreagă. Dar ce le pasă lor, și ce ne pasă nouă! Molière a intrat în empireu cu tot blestemul lui Bossuet și Caragiale glorificat de voi, îi va ședea alături, cu toată ignorarea urei și a pizmei ocupate cu morfolirea slavelor literaturei române în chiar Pantheonul lor. De acu, Caragiale, smuls din brațele noastre , nu mai e al nostru, a al omenire!. De acu, Caragiale, desbărat de mrejele vieței, nu mai e al vreme!, e al nemurire!. Noi, acei cari l’am cunoscut și l’am iubit, vai nouă, plângem căci am râs cu el alături. Voi, însă, tinerilor, lăstare plăpânde, viitor și speranță ale patriei noastre, voi vă veți bucura. In sufletele voastre neprihănite de tinere vieței, veti ridica altare de caldă adorațiune pentru acei ce cu penelul sau condeiul au fost poeții luncilor înflorite, ai dumbravelor sonore, ai aspirationilor naționale, ai dreptelor revolte, ai tragicului trecut. Și Caragiale va avea pe al sau, el, adâncul cunoscător al omului, el patriotul luminat și sever care a știut să înfăptuiască în trăsături desăvârșite, frământările renașterei noastre politice. Pe mormântul lui, pioși veți îngenunchia și pricepând măreața lecție pe care a ținut-o contimporanilor săi, veți arunca departe de cugetul vostru, patimile și slăbiciunile, iar punând pururi interesul general mai presus de interesele voastre, veți călca cu fruntea senină și cu pasul hotărât întru îndeplinirea datoriei către Patrie. Și numai așa, când dâmbul mormântului său va fi bătătorit de genunchii voștri, numai așa îi va fi țărâna ușoară marelui Caragiale. Așa fiei țărâna ușoară! Cortegiul și-a continuat apoi mersul t pe calea Victoriei, str. Carol, calea Șerban-Vodă până la cimitirul Bellu, unde s’a făcut înmormântarea. Ilutsnlti iuliarieî la Constantinopol Dresda, 22. — „Dresdener Neuesäe Nachrichten“ află din Sofia că sultanul a invitat pe regele Bulgariei să semneze în Constantinopol tratatul de pace. Regelui Ferdinand i se prepară o primire pompoasă. Nu este încă sigur că Ferdinand va primi invitația sultanului. --------------oXo-------------Demisia ministrului rus Hartwig Berlin22. — Se desmint cu hotărâre zvonurile despre demisia ministrului rus Hartwig din Belgrad. --------------oXo----------- Pentru L-ia Ecaterina Plante de salon. 40 feluri dela lei 2.50 bucata în sus. Pepiniera Budisteanu, gradina Popa H.e. de vânzare la MAG. STATULUI, Victoriei I 3.60 31 gl DECLARAȚIILE D-LUI POINCARE Paris. 21. — Se așteaptă cu un deosebit interes discursul de mâine dr lui Poincaré in comisiunea Camerei. Se afirmă că el va face declarații foarte precise asupra gravei situații europene, provocată de conflictul Austro-Ungariei cu Serbia. Poincare va vorbi și asupra relațiilor Franței cu Rusia și Anglia. Poincare va accentua raporturile sale cu aliata Rusie, și cu Anglia, cu care are o înțelegere, spunând că va ști să tragă consecințele unui eventual conflict european.. ------------po-----------PRELUNGIREA MORATORIULUI IN SERBIA Belgrad, 21. — Consiliul de miniștrii a hotărât să prelungească moratoriul până la 1 Martie 1913. ------------00------------CONTRAMANDAREA EXPOZEULUI LUI SASSONOV Petersburg, 21. — ,,TJtro Rossy" află din sursă autorizată că Sassonov nu va mai rosti in Dumă proectaltul expozeu asupra situației externe. Primul-ministru Kokorzew de asemenea se va mărgini la o sumară declarație asupra situației internationale. APROPIEREA ANGLO-GERMANA Berlin, 21. — Se atribue o deosebită importantă apropierea dintre Anglia, și Nermania. .Apropierea aceasta se face pentru aranjarea unor anume chestiuni, cum aceea, a liniei ferată de Bagdad și limitarea sferelor de interese ale celor două state tn Africa centrală și probabil și în Africa de Sud-Vest. -------------00----------- ChaSis- scÉPs-sorii 75 fi tasat în earasa Viena. 22. — Cercurile diplomatica anunță că conflictul austro-sârb va ajunge la finele săptamănei acesteia, sau la începutul săptămânei viitoare, într’o fază hotărâtoare. ------------—0X0-------------Geasi îifiî de miniștri turc de ers MISIUNEA D-LUI HONEOS Constantinopol. 22. — Cercurile competente anunță, că ori după terminarea consiliului de miniștri, marele vizir a trimis ministrului grec Honeos, care se află la Atena intr’o misiune specială, o importantă declarație,, pe care acesta o va înmâna, primului ministru Venizelos. --------------oxo-------------Csnsiliul tsififsilin T?arseo3-?el9 Situația la Asîmnopol Londra. 21. — Corespondentul de război al ziarului „Daily Telegraph" anunță din Mustafa Pașa, că cr% generalul Savov a trimis cioni ofițeri parlamentari in Adrianopol, invitând pe comandantul garnizoanei să predea orașul in cele mai favorabile împrejurări. Savov a declarat pe, cuvântul său de onoare că garantează pentru viața și acuil cetățenilor și că permite garnizoanei să se retragă din oraș cu atac cu tot. Turcii au respins cererea generalului Savov. PREGĂTIRILE TURCILOR PENTRU IARNA Constantinopol, 21.—Turcii au început să zidească la Ceatalgea daraci pentru încarlierairea soldaților pe limpid evnei. Atașații militari străini au plecat rln Ceatalgea sosind la Constantinopol. COLONIȘTII CEHI NEADMIȘI IN RUSIA Kiev, 21. — In urma unui ordin special din Petersburg s'a interzis cehilor austriaci da a mai forma, colonii in ținuturile de Sud-Vest ale imperiului. Ordinul acesta, a stârnit o vie senzație in toate cercurile. CONFLICTUL au stro-rus ARTICOLUL ZIARULUI „FREMDENBLATT1’ Viena. 22. — „Fremdenblatt" scrie: Tripla alianță se străduește cu sinceritate și lealitate să impedice izbucnirea de noî complicații, ce ar putea izvorî din războiul balcanic. Simptome importante permit concluzia că triplul acord urmărește intenții analoage. Dovada ar fi între mute alte faptul că propunerea d-lui Grey a fost pretutindeni primită cu simpatie, iar declarațiile ziarului rus „Rossilă", dovedesc că Rusia oficială recunoaște, că chestiunile actuale ar trebui tranșate pe cale pașnică. ,,Fremdenblatt” adaugă: Se poate nădăjdui că criza [UNK] actuală va fi aranjată prin mijloacele diplomației și o surpriză, datăfiind starea de lucruri de astăzi, nu ar putea proveni decât din cele două [UNK] grupe de puteri europene. CHESTIA DEMISIEI MINISTRULUI RUS HARTWIG Viena. 22. — Luând act de zvorul despre demisia sau rechemarea din Belgrad a ministrului Rusiei d. Hartwig, „Neue Freie Presse" zice: Schimbul de vederi la Belgrad s’ar face mai ușor dacă Rusia nu ar fi reprezentată in acest pământ efervescent printr’o persoană atât de preocupată ca d. Hartwig, Viena. 22. — Cercurile oficiale de act nu știu nimic despre demisia ministrului rus din Belgrad, Hartwig. 0X0- , igskr £oy0“ ggspre aîitiîöinca Homîslîs? (Budapesta, 22. — „Fester Lloyd,“ in ediția de astă seară, publică o telegramă a corespondentului sau, din București. Intre altele menționează agitația presei franceze pentru, deslipirea României de tripla, alianță, agitație care n'a găsit răsunet in opinia publică din România. Până și profesorul Basilescu, care în articolele lui estravagante constitue, opinia separată, admite in ultimul articol publicat in ., Universul“ că cele câteva, milioane de, baionete ale triplei alianțe nu sunt de neglijat, și prezintă o deosebită garanție pentru asigurarea intereselor sale. -------------oxo------------- udecarea studenților slavi cari au demonstrat la Viena Viena. 22. — Astăzi s'a început la tribunalul de aci judecarea celor 11 studenți slavi, cari au organizat demonstrația antiaustriacă din Viena la 21 Octombrie. Cei 11 studenți sunt acuzați de vești majestate și tulburarea linișt ei. Procesal se jude cu cusclude.I rcu pubticitațiu CUM A SOSIT ȘTIREA INCHEEREI ARMISTIȚIULUI LA CONSTANTINOPOL Berlin, 22. — „Berliner Tagblatt’’ află următoarele din Constantinopol asupra orelor cari au precedat Incheerea armistițiului-Directorul oficiului telegramelor cifrate din Constantinopol, a anunțat alaltă seară, că a sosit o telegramă a lui Nazim, pașa, in care acesta face cunoscut Incheerea armistițiului Știrea aceasta a fost o adevărată surpriza pentru populația din Constantinopol și pentru cercurile oficiale chiar, semnarea protocolului fiind, fixată pentru cercuri seara. încă In cursul nopței a fost pus în curent cu telegrama lui Nazim pașa, marele vizir. Deasemenea i s’a adus și a doua telegramă a lui Nazim pașa, sosit la miezul nopței, în care acesta anunță că armistițiul s’a încheiat fără Grecia. Ministrul de extern: Noradunghian, s'a adresat la ora, 11 din noapte vitrelul vizir, întrebându-l dacă a primit vre o știre despre indicerea armistițiului, fapt despre care nu știe nimic. Marele vizir, i-a comunicat, că și el atunci primise știrea. Nazim pașa a adăugat la ultima telegramă felicitările lui pemtru indicerea armistițiului in condițiuni atât de favorabile. In Constantinopol se afirmă, cu certitudine că alianța statelor balcanice se va spulbera.. IMPRESIA INCHEEREI ARMISTIȚIULUI LA SOFIA Sofia. 22. — Știrea despre incheerea armistițiului a produs o vie impresie în toate cercurile de aci, cu toate că condițiile lasă mult în urmă speranțele nutrite de bulgari la începutul războiului.Toate partidele politice s-au împăcat cu guvernul, chiar și acela care pretindea, ca armatele bulgare să nu se oprească până ia Constantinopol. Regele Ferdinand, care a devenit foarte popular, și-a asigurat un rol preponderant și la urmarea tratativelor de pace. Se afirmă că în curând regele Ferdinand se va duce la Constantinopol și că de pe acum se urmează tratative in acest sens, între Sofia și Constantinopol. Opinia publică în Bulgaria și-a schimbat, cu totul pornirea contra turcilor, ceea ce dovedește că o alianță a Turciei cu Bulgaria nu este imposibilă după indicerea păcei. APROVIZIONAREA GARNIZOANEI DIN ADRIANOPOL Constantinopol. 22. — Prima coloană cu merinde pentru Adrianopol a plecat azi diminea-CALATORIA LUI DANEW LA BUCUREȘTI Sofia. 22. — După ce se va înapoia din Ceatalgea, â. Danew va pleca în misiune la București și apoi la Londra, ca delegat pentru negocierea păcei. Sofia. 22. — Danew, a plecat ori din Ceatalgea, după indicerea armistițiului, venind spre București. CONSILIUL DE MINIȘTRI TURC DE ERZ Constantinopol. 22. — Plenipotențiarii otomani Reșid pașa, colonelul Ali Riza și Damad Ferid pașa au sosit astă seară. Imediat s'a ținut un consiliu de miniștri. Senatorul Reșid Akief albanez, și ambasadorul Osman Nizami au luat parte la acel consiliu, care, după cum se zice ar fi discrtat și chestia Albaniei. _ TRATATIVE TURCO-GRECEȘTI Constantinopol, 22. — Erî și alaltă eri, delegații turci au urmat tratative separate cu delegații greci, fără a ajunge însă la vreun rezultat. Constantinopol, 22. — Se afirmă că nu este exclus ca, și grecii să semneze protocolul despre, indicerea armistițiului. Marele Vizir a declarat elî după consiliul de miniștri, în care s'au desbătut și chestia laninei și a insulelor din marea Egee că tratativele, cu Grecia ,'au fost întrerupte. Ziarul „Allendar“ îșî exprimă speranța că, aceste tratative, vor duce la, un bun rezultat. Altfel, continuu ziarul, fiota turcă va părăsi. Dardanelele și va ataca pe greci. COMUNICATUL FORȚEI Constantinopol. 22. — Poarta publică un comunicat oficial zatănd . Armistițiul a fost încheiat, cu Bulgaria, Serbia, și Muntenegru, cu condiția ca beligeranții să rămâe în pozițiunile ocupate actualmente- Negocierile de pace vor începe neîntârziat. Starea de război a continuă numai, cu Grecia. O notificare identică a fost făcută reprezentanților Turcia in străină,tari și autorităților provinciale. ALEGEREA COMISIEI SÂRBEȘTI CARE VA PLECA LA LONDRA Semiin. 22. —»• In consiliul de miniștri de erî s'a ales comisia care va reprezenta Serbiei la conducerea tratativelor de pace la Londra. Membrii comisiei sunt: dr. Milenco Veșnici, ministrul Serbiei la Paris, Stoianovicî, președintele Leupștineî, Nicolici, profesor universitar, Sloboda Jlanovicî, generalul Volovicî, și locotenentul colonel de stat maior Pavlovici. DECLARAȚIILE UNUI MINISTRU TURC Paris. 22.—Corespondentul din Belgrad al ziarului „Matin“ a acut o intrevedere cu un membru al iuvernului sârb—probabil, cu Paskci,care a exlarat umvalamele.: " Condițiunile definitive pentru indicerea păcei n’a fost fixate încă, Serbia va cere pe lângă compensațiile teritoriale și o importantă despăgubire de război. Dacă Turcia va respinge aceste cereri, noi vom continua războiul. La întrebarea dacă Turcia va intra și ea în alianța statelor balcanice, membrul guvernului sârb din chestie a răspuns că aceasta nu e dorit în interesul statelor balcanice. ÎNȚELEGEREA PREALABILA A STATELOR BALCANICE Sofia. 22. — Cercurile bine informate anunță că Serbia a renunțat înainte de isbucnirea războiului, la Monastir în favoarea Bulgariei, iar conform convenției încheiate în ultimul moment înainte de isbucnirea războiului. Grecii vor fi nevoiți să continue lupta pentru Ianina fără concursul bulgarilor. Salonicul, nu va rămâne nici el al grecilor și se crede că această chestiune va putea fi tranșată în mod pașnic. CONDIȚIUNILE ARMISTIȚIULUI Constantinopol, 22. — Conform dispozițiunilor cuprinse în protocolul încheerea armistițiului, garnizoanele din Adrianopol și Scutari vor fi aprovizionate zilnic. In schimb turcii sunt datori să aprovizioneze trupele turcești din Ceatalgea. Atât asediații cât și garnizoanele cetăților au dreptul a și repara șanțurile în cursul duratei armistițiului. Vilaetul Adrianopolului împreună cu Dedeagacî, va rămâne al turcilor. Bulgaria va trebui, să se mulțumească cu litoralul dela Sud- Est. Macedonia și Albania vor primi autonomia, iar Salonicul va fi declarat, port internațional, după modelul portului Tanger. BULGARII VOR CONDUCE TRENURI MILITARE PRIN ADRIANOPOL Londra. 22. — Corespondentul din Ceatalgea al ziarului „Daily Telegraph" care a asistat la ultima întâlnire a delegaților pentru fixarea condițiilor protocolului de inchcere a armistițiului, spune că turcii ar fi permis bulgarilor să conducă, mai multe trenuri militare prin Adrianopol. Corespondentul remarcă că o astfel de condițiune este până acum fără precedent în istorie. Bulgarii sunt epfimilșîl Sofia. 22. — Cercurile de aci judecă situația în mod foarte optimist, accentuând că raporturile Bulgariei cu România sunt foarte clare și că totul va fi tranșat pe cale pașnică. 00—------------ oxo------------- Situația internațională e neschimbată Berlin. 22. — Situația e neschimbată. Puterile și Rusia continuă să inziste pe lângă guvernul sârb de a-șî modera pretențiile. -----------—oXo------------ din Camera italiană I DISCURSUL D-LUI GIOLITTI I Roma, 22. — Cameră.— In discursul său, d. Giolitti a spus : Este adevărat că Turcia și-a apărat cu toată energia dominația asupra Libiei. Ocuparea insulelor mărea Egee a avut un scop pur militar. Când a izbucnit războiul greco-turc, Grecia ,avea cunoștință de această stare de lucruri. De altfel nu am fi putut pretinde să cucerim, teritorii de naționalitate greacă, dar pe de altă parte nu puteam acorda restituirea lor, decât atunci când Turcia va fi îndeplinit toate condițiile tratatului. Răspunzând unei întrebări că dacă evacuând insulele înainte de terminarea războiului balcanic, ar fi datori să impedice, ca acele insule să fie ocupate de greci, ministrul președinte a răspuns categorc că nu. Dacă va interveni pacea, atunci Grecia și Turcii vor determina ele soarta insulelor ori condițiiunile în care Italia ar putea să-și exprime liber părerea. Pacea di Italiei deplină Libertate de co țlusie, spre a putea apăra în mod eficace interesele sale ba chiar să salvgardeze interesele legitime ale altor popoare. Proiectul a fost aprobat îm pnusculare și ședere iar apoi prin bile cu 335 voturi contra 24. --------------oXo-------— skoaterea uui soldat sârb din armata austro-ungară Budapesta. 22. — Corespondentul din Arad al ziarului „Esti Ujság" află că zilele trecute a fost executat un soldat de naționalitate sârbă dintr’un regiment de infanterie pentru trădare de patrie. Cazul s’a petrecut în condițiunile următoare. Numitul soldat, a prezentat la oficiul poștal o telegramă către un locuitor din Belgrad, cu următorul cuprins: „Mâine se întâmplă". Oficiantul bănuind că telegrama ascunde ceva, a avizat autoritățile superioare, cari reținând telegrama au prezintat-o autorităților militare. Făcându-se o perchiziție în cufărul numitului soldat s'a găsit o bombă de mână. Soldatul a declarat la, interogatoriu că un preot sârbesc de lângă Timișoara i-a promis 20 mii coroane, dacă va arunca in aer pulberăria din Timișoara. Banii trebuiau să-l primească din Belgrad, imediat după săvârșirea atentatului care era să se întâmple, in timpul când făcea de gardă, la acea pulberărie. Preotul a fost si el arestat. Tribunalul marțial i la condamnat la moarte prin glonț pe soldatul culpabil, și conform, instructiunei primite de lax ministerul de război acesta ai fost executat. Cei trei soldați ,care au executat sentința tribunalului, au fost transferați imediat în trei garnizoane de graniță deosebite. „Esti Újság" comentând știrea, spune că n-a putut fi controlată încă, dar persoana de la care corespondentul său a aflat cele petrecute, prezintă, cea mai desăvârșită garanție că făptul s’a petrecut întocmai.sXo Mitul minister al $itanies inespgsteg Valona, 22. — Intâiul cabinet albanez s’a constituit definitiv. In consiliul de Stat au fost aleși 18 membri, printre cari d. Hristu Mexi din București, ---------------00-------------- Diclarafiile primului ministru srantenegren Arhivari. 22. — Primul ministru muntenegrean a declarat unui ziarist,, că pentru Serbia chestia posesiunea unui port. la Adriatică este chestiune vitală. Serbia a ocupat, acest port, datorită vitejiei soldaților săi, și va ști să mențină posesiunea lui Noi, aliații Serbiei o vom ajuta in acest scop. Ce privește independența Albaniei — a mai spus primul, ministru — eu este o absurditate. Albanezii n’au dat până, acum, nici o dovadă de naționalism și de tendință spre libertate, căci altfel ar fi trebuit să se alieze cu noi. Datorita politicianilor și diplomației balcanice este acum de a menține și a întări alianța balcanică, transformănd-b intriun imperiu federal, care, prin milioanele de baionete dr. care dispune, să devie, o forță hotărâtoare in concertul european. Numai atunci va înceta posibilitatea de realizare a tendințelor de acaparare a teritoriilor balcanice, nutrite de anumite terit oXu --------------oXo-----------pu neta guvernului albanez către Puteri Valona. 22. — Guvernul provizor albanez va atrage atenția marilor puteri asupra planului ce vrea să fac în aplicare acuma guvernul sârb, pentru exterminarea albanezilor. Guvernul sârb vrea să organizeze bande cari trimise în Albania să măcelărească pe autorii roni. Petersburg. 22. — Marele duce Nicolae Nicolaevici a plecat ori cu șeful statului major rus la Țzarstîcje-Selo, unde va fi astăzi un important consiliu militar sub prezidenția țarului. -------------oXo-------------Rusia pentru pace Frankfurt, 23. — .,Frankfurter Zeitung" află din surse autorizată că Rusia continuă să înduplece Serbia la o atitudine mai pacinică și la moderarea pretențiilor sale. --------------oXo-------------Diverse ȚAREVICIUL A RAMAS PARALIZAT Petersburg,22. — Se anunță că țareviciul a rămas, după operația ce i s’a făcut, paralizat la piciorul stâng. Medicii au construit un aparat special pentru țarevici, spre a-1 ajuta să umble. ------------000------------FALIMENTE și moratorii Au fost declarați faliți: E. M. Abramovici, Șerban- Vodă 23; David L. Asiman, Carol 29; I. L. Eschenasy, Cazărmen 89; D. Miricoglu, bulev. Neatârnărei 73; Paul Goldstein , A. Montaureanu, Mihai-Vodă 9, cum și pe fiecare asociat în [»arte, toți din București. Penehas T. Bernstein, Pitești. G. S. Calzudis , B. M. Adelstein: Nicolae Lescaridis, C. P. Arghiriu. Brăila. Jacob Friässhb&ng, Galați Idis-J Viitoarea graniță a Bulgariei Londra, 2.2. Din Sofia se a iuunță că viitoarea graniță a Bulgariei va fi mărginită fie râurile Maritan și Erghene. Cipri va fi stația de graniță a Balgan» părut); I. Herșcovici, fin toți piața Regală; I. Iosipescu, M. Bercovici, agent și comisionar, ambii din Focșani. NI. Wexler, comerciant de nav> nu factură, Nemoloasa, Năstase Nedelcu, comerciant, Mărășești, Mendel Ivaner, Odobești, I. Rădulescu, Corabia , Solomon Grünberg, Fălticeni, Moritz L. Galanter, Bacău, I. S. Abrianovici, Tg.Ocna țare stat). Al. D. Teodorescu, Buzău, str. Al. Marghiloman, Anastase Velic, com, Adam jud. iTutova, * La tribunalul Ilfov s’a cerut moratoriu de către firmele: Herman Blaustein cea prăzărie din str. Lipscani 44, și Oscar Maller, bruxon tehnic din str. Sf. Ionică 6. — Tribunalul Neamț a omologat concordatul încheiat de falitul Șaim Daniel din P.Neamț cu 60 la sută pe termen de 6, 12 și 18 luni cu girul comerciantului Hie St. Bălănascu. Tribunalul Vlașca a acordat, un moratoriu de 6 luî comerciantului Ion Săndoiu din Giurgiu, str. Independenței. Trib. Patria a acordat un moratoriu comerciantului de vinuri Adelstein din Odobești Craiova, 22 Noém bria. Tribunalul Dolj, secția III a declarat în stare de faliment pe comerciantul Gheorghe Șerbeanu, din Bechet, al cărui pasiv e destul de însemnat* Ploești, 22 Noembrie. Azi, tribunalul de Prahova a declarat în stare de faliment pe următorii comercianți: B. Rubinfeld din Câmpina; P. I. Petrescu din Râncezi; Gh. Bărbulescu din Breaza; Filip Weis, Wolf Lazăr și Elena Stânescu, din Ploești.* Comerciantul de coloniale din str. Mare, din Bacău Ancei Marcusohn, care după cum se știe a dispărut zilele trecute tn tovărășia ginerelui său Blum, lăsând pe piață datorii însemnate, ■ a fost declarat în stare de fialPment. Termenul până când creditorii urmează, a depune creanțele spre verificare este la 1 Decembrie 1912. — Brutarul Marin Cacarumbaș din acelaș oraș a fost declarat în stare de faliment Rezultatul alegerei de balotaj de la col. 1 Senal R.VALCEA înscriși 382. — Votanți 284 — Anulate 3. Gr. Pleșoianu, c.dem. 152 v. ales Gr. Oteteleșanu, liberal, 130 v. DOROHOIU I. Frank, cons. 95 v. alei ------------eo-----— Ultime Informații VINERI ♦ Erî au fost botezate două cargoboturi românești cu numele Carpații și Bucegii. ♦ M. S. Regele a primit ori în audiență pe Ex. Sasir George Barclay, ministrul plenipotențiar al Marei Britanii, care a exprimat Majestăței Sale viile condoleanțe ale regelui Angliei, pentru dureroasa perdere ce M. S. a încercat prin încetarea din viață a Augustei Sale Surori A. S. R. Principesei Marie Măria a Belgiei, comitesă de Flandra. ♦ D. Gh. D. Moisescu a fost numit director cl. I la închisoarea de recluziune Mărgineni (Prahova); d. Florea Diaconescu, director cl. I la închisoarea Bucovăț, iar d. H. Stoenescu, director al arestului preventiv Ploești. ♦ Servicii de ceai, cafea, înghețată, vin, șampanie, lebem la Frații Roller, Smârdan, No. 35, Etaj. Telefon 13/10. ♦ D-na Maria Grecu a fost numită contabilă supraveghetoare la școala profesională de fete din Galați♦ D. Paul Gogulescu, a fost numit păzitor regional în județul Muscel. ♦ D. Gh. Teodorescu, actual impiegat auxiliar pe lângă percepția circ. 15 Babadag, a fost depărtat din funcțiune pentru neglijență în serviciu. ♦ D. Victor V. Gotescu, a fost numit provizoriu "impiegat auxiliar cl. II, în serviciul exterior general al finanțelor, repartizându-se la aceiași administrație, în locul d-lui I. M. Ionescu, demisionat. ♦ Ministrul de războiü a hotărât, ca în fiecare garnizoană să se țină ședințe de joc de război serale, câte una pe săptămână în lunile Decembrie, Ianuarie și Februarie, la care vor interveni toți ofițerii de rezervă combatanți din garnizoană, precum și ofițerii activi desemnați de comandantul garnizoanei. Aceștia din urmă vor fi dispensați de a urai lua parte obligator la ședințele de joc de razboiu în corp sau pe garnizoană. La comandamentele de corp de armată și divizii jocul de razboiu se va face sub conducerea unui ofițer general superior. Iau parte la comandamentele de corp de armată toți generalii și comandanții de brigadă iar la cele de divizii toți ofițerii superiori, șefi de corpuri și servicii. Ședințele vor fi ținute la reședința comandamentelor, lăsându-se la latitudinea comandanților respectivi a hotărâ data la care trebuie să aibă loc, după încetarea ședințelor ținute e garnizoană. Durata acestor ședințe va fi de 5 zile, în care intră și o zi pentru sosire și înapoere. ♦ Starea PS. Episcopului Ghenadie Georgescu al Râmnicului, internat la un sanatoriu din București, e foarte gravă. ♦ D. Rlex. Popescu, actual subchirurg, a fost numit în aceiașî calitate la spitalul Cincu Nicorești, din jud. Tecuci. A D. Dimitrie Crețeanu, licențiat în drept a fost numit administrator cl. II-a al plășii Cozia, județul Vâlcea. ifr D. Petre Vulcan a fost numit șef de biurou pentru lucrăile de drumuri din serviciul tehnic al jud. Constanța, în Ioni d-lui M. B. Sanaghian, trecut în altă funcție.