Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)

1912-11-01 / nr. 301

Veritabila vopsea de păr turcească „ARABICA” Vopsește imediat părul după voință.’—Durează 6 luni. Tonifică rădăcina părului 5824 Nevătămătoare. Garantăm efectul Reprezentant și depozitar general Farmacia N. STERESCU București. Cal. Rahovei 151 (Palatul Bragadiru). Telef. 17­76. Se găsește la Drogueriî și Farmacii cu prețul de Lei 3­4.50 flaconul. »IP! DIP! DIP! DIE JE S­TJE­MF? »HAOS . i­on-Po Pasta „Dip“ este cea mai sen­zațională invenț­iune engleză, est salvatorul animalelor. Vitele spălate cu „Dip“ se vin­decă de ori­ce boală a pielei. In special raia (scabia), ariceala), fe­bra aftoasă (boală de gură și pi­cioare la vite). Distruge păduchi viermii și orî­ce parasite de pe vii Trimit în toată țara, contra su­mei de Lei 2.50 pasta „Dip“ pen­tru 7 kgr. soluție,și Lei 4.50 pen­tru 15 kgr. soluție: 5889 Reprezentant și depozitar general B. IONESCU, Strada Bălcescu 27. Brăila Furnisorul Ministerului de Război Domeniilor Coroanei Recunoștința unei visaitoare care nu mai are incredere decât in D-v. 11 Februarie 1904 Domnule, Am onoare­a solicita bună­voința D-v. în favoarea unui unic spait și vă rog de a nu mi-l refuza. Binevoit­­a scuza pe o bolnavă care nu mai are încre­dere de­cât în d-v. și în precep­tele D-v. Sufeream de stomac de ani de zile, de dispepsie nervoasă, am fost apucată, anul trecut in luna Aprilie, de o criză teri­bilă că am crezut că su­­t ar tin­să de un început de febră mucoasă. Aveam o deranjare gastrică atât de rebelă, că nu mai știam ce să mă fac, când o persoană amică a mea mă sfătui să iau cărbunele Belloc. Disperată am cumpărat o cutie de pastile pe cari le su­­geam un timp de 3—4 zile câte 6 pe zi, după acest timp am văzut ca prin minune, dispă­rând boala care m-a persecu­tat atâta timp. Nu mai aveam arsuri nici dureri de cap, nici o mișcare febrilă, nici acest dezastru din intestine, in sfâr­șit mergem spre vindecare. Am continuat atunci tratamen­tul cu cărbunle câte 2—3 pas­tile, după fie­care masă. Când m-am vindecat complect, am încetat cât­va timp de az-1 miam lua, apoi de câte ori îmi re­veneau durerile. Luam cărbu­nele, și acum nu mă mai pot dispensa, îmi place a înghiți acest praf negru pe care-l savu­rez ca pe un liqueur binefăcăor. Primiți asigurarea recunoștin­ței unei biete bolnave care nu mai are Încredere de­cât In d-v. Semnat: Clotilde X, institu­toare, Avenue du Maine, Paria întrebuințarea cărbunelui Bel­loc, In praf sau pastile, este într’advăr suficientă spre a vindeca în câteva zile durerile de stomac chiar cele mai vechi și rebele a orî­căniî alt re­­mediu.­­ El produce senzație plăcută în stomac și pofta de mânca­re, acelerează digestia, face să dispară constipația, este su­veran contra greutăților la sto­mac după masă, durerilor de cap, rezultând din digestiile râre, tuturor afecțiunilor ner­voase ale stomacului și intesti­nelor.­­ Praful. Mijlocul­ cel mai simplu spre a lua praful de Cărbune Belloc este de a-l di­­zolva într-un pahar de apă cu sau fără zahăr, care se poate bea după dorință, într’o sin­gură dată sau chiar la mai multe reprize.­­ Doza una sau două lingurițe după fie­care masă. Pastile Belloc.­­ Persoanele cari le prefer, pot lua Căr­bu­nele Belloc. Doză: una sau două pastile după fie­care masă și de câte ori durerea, se mani­­fstează, se obține același efect ca și cu praful și o vindeare tot atât de sigură. Este suficient de a pune Pan­­tilele în gură, de la le lăsa să se topească și de a înghiți saliva. De vânzare la toate farmaciile. P. S. —. S’au făcut și imita­­țiuni ale Cărbunelui Belloc, dar acestea sunt ineficace și nu vindecă, căci sunt prost prepa­rate. Spre a se evitta ori­ce eroa­re, se va băga bine de seamă, dacă eticheta poartă numele de Belloc Și a pretinde pe eti­chetă adresa laboratoriului: Maison I. Frère 19, Rue Jacob Paris. SCUTATE SENZAȚIONALA LOBE „PHOENIX" ÎNCĂLZIND cu PETROL 80 metri cub! Consum de petrol MINIMAL costă, numai LEI 20 Se garantează funcționarea bună ,a Hilarele Magazin de lămpi, sobe ți articole de MENAJ W.Lidlsmann S-sort.WAPNEP București, Calea Victoriei 61-63 SUCURSALA 73 Str.Lipscani 73(in fata Lupoaicei 5899 „OCULARIUM” —Primul institut de optică medicală pentru­­ alegerea, compunerea și pro­curarea de OCHELARI, sub­ direc­țiunea științifică a d-lui • Dr. George D. Fischer Str. Doamnei 27, Telefon 27/7 Consult­a­țiuni fără plată numai pentru alegere de ochelari, Pentru a vindeca sau evita MIGRENE - CONST! PAJI­UNI «CONGESTIUI! - AMEȚELI TURBURARI GASTRICE ' ESTE BE­MUSS­A LUA la, una dintre mese ia fie­care două zile numai o Pilulă a­mur 147,rue du Faub. St­ Itenus, Paria mi THEBOS SI CEEST! «SSfe sunt cu totul albe. Sl pe care cuvintele PIHAUTAPARüS sunt foarte lizibil­­ oprimate în negru. . O­f­ti­ca (Tuberculoza) și toate boalele al orga­nelor de respirație se vin­decă printr-un nou metod original și sigur. Caut asociat cu capital la construirea unui sana­toriu. Adresa Alexandru Popp, Burggasse 23. Bra­SOV» 5888 Institut medical de fisioterapie Doctor Evanghelie Pascu București, str. Sf. Vineri 20 LABORATOR de analize chimice și microscopice de urină, sânge, suc gastric și alte sub direcțiunea 5914 Hai dr. H. COSTA Mașini de bucătărie „IDEAL” Din oțel și tucerie dublă Solide. Sistematice, elegante — peste 500 bucăți gata — fabrica de Tinichigerîs MIHAIL D. BOTEZ - Calea Văcărești 142 -Catalog gratis.Expediție în provnncie. 5942 DE ÎNCHIRIAT pentru 5 luni, cartierul Lucaci, casă elegantă, parchetată, luxos mobilată, compusă 9 camere, e­­ventual 3 dormitoare, vestibul mare, bac sistematică, 3 depen­dințe, pimniță, curte singură. Prețul 5000 lei. Petrovici, post­­restant. 5976. VIILE CREȚULESCU Primele posițiaul Dealul Mare, Valea Meilor, Vi­nuri superioare 2000 D. viță Rin. 1600 „ viță de Șampanie, 1000 „ vită spaniolă. 1000 „ Coarnă Braghină 500 „ Pino și Alianța negru. 250 „ Tămâioasa Lambezi. Prețuri convenabile. Calitate superioară. Adresa str. Carol 47. 7559 m închiriat casa Mandy, cele două et­age o­­cupate de Casa Portois & Fix, la cerere se închiriază și maga­zinul din colț; a se adresa ma­gazinului de fotografii Mandy, 59 ?3. Damele de Elită ,întrebuințează “ZAPADA ‘HAZELINE’” pentru că dă acea frumusețe orbitoare a pielei feței, gâtului,a umerilor, brațelor și manilor,­ esențială toaletei de gală perfecte.­ “ZĂPADA ‘HAZELINE ’' (Marca înregistrată) ,­­“'HAZELINE' SNOW” «Sî>­i Infrumusețătorul distins­­ de vănzare la oricare farmacia sau drogheria ! “s^Borroughs Wellcome & Co­­­ ___ Londra K.o. La administrația­­ tarului „UNIVERSUL“’se află de vânzare hârtie macula­tură și albă pe cele mm IMBIHATUIM MERCURI ♦ D. Romulus Seciureanu, ac­tual procuror la tribunalul Olt, a fost permutat în aceiași cali­tate la tribunalul Teleorman, în locul d-lui Alexandru Ciu­rea, de­misionat. ♦ La examenul pentru gradul de sub-locot. de ad-u­v în rezervă a reușit d. Pavel Dimitrie, plu­tonier în reg. 12 artilerie Bacău. ♦ Suntem rugați a publica că familia Ion L. Caragiale este re­­presintată numai de d-na Ca­ra­­giale, văduva defunctului scrii­tor, de d-nii Mateiu și Luca Ca­ragiale, fii, și de d-șoara Cate­­rina Caragiale, fiică. Din membrii familiei singurul care se află în țară este d. Ma­teiu Ion Caragiale. Aceasta pentru a evita orice fel de confuzie cu alte persoane ce par a se sluji de o asemănare de nume în scopuri necorecte. ♦ Cine dorește să-și mo­bileze casa în mod ele­gant, modern și eftin, să facă un abonament la „UNIVERSUL“, unde se poate câștiga un elegant Dormitor de bronz, de mare valoare, ce ne-a fost furnizat de INDUS­TRIA METALICĂ- MARCA, Bulevardul Elisabeta 8. Tragerea premiilor a­­vând loc luna viitoare. ♦ Colaboratorul nostru, d. G. Aslan, docent universitar, a ti­părit o nouă ediție din frumoa­sa d-sale scriere „Educația prin sine însuși" în „Biblioteca pen­tru toți“. ♦ D. G. Lascăr, secretarul ge­neral al ministerului de instruc­ție, a fost autorizat să semneze pentru ministru și să ordonanțe­ze plățile în limitele prevăzute. ♦ Azi se ține ultima ședință a sfântului Sinod. ► D. C. Dissescu, ministrul in­strucției publice, a fost primit ori dimineață în audiență la castelul Peleș și în urmă a fost reținut de M. S. Regele la dejun. ♦ D. G. Drăgan, maestru tur­nător a fost mutat de la școala de meserii din Bârlad, la șco­ala de meserii din Bacäu. ♦ *„Federal" jucată la Teatrul Moder­n"a fost numai un succes de interpretare, dar și un succes pentru marile magazine Au Bon Goút" ale căror superba toalete purtate "de d-na Voicules­­cu au produs admirațiunea tu­turor. ♦ Din Târgoviște se anunță că în jud. Dâmbovița plouă de 4 zile fără întrerupere. Râurile Argeș, Dâmbovița și Ialomița, precum și numeroase gârle și pâr­ac, s’au revărsat i­­nundând sate și semăn­aturi. Multe poduri și podețe au fost rupte de curentul apei. ♦ M. S. Regele a semnat de­cretul prin care d. Gruia M. Păunescu a fost, nu­mist șef de cabinet ajutor al d-lui ministru de domenii, în locul d-lui Eu­gen Wiling, demisionat. ♦ M. S. Regele a semnat de­cretul prin care se recunoaște d-luî inginer Tiber­iu Stmțescui, sub­inspector cl. Il-a de la ser­viciul de mișcare al căilor ferate încă o vechime de opt­ luni ln gradul de inginer ordinar cl. Il-a. ♦ D. colonel dr. Scurtu, fost la spitalul militar „Regina Elisa­­beta“, care a fost­ mutat la Ga­lați, cu ocazia avansării, și-a luat în primire spitalul militar al corpului III de­ armată din Galați, al cărui șef a fost numit. ♦ Iată numele candidaților la colegiile d­e Cam­eră și "Senat din Brăila și Roman. Brăila. — Colegiul I­­ le Came­ră d-niî N. Filipescu și Gigi Pat­eu, conservatori. Colegiul II: d-niî Ion Bercea­­nu cons.. Matei Fălcoianu, cons. și dr. Dumitrescu cons. dem. Colegiul III: d. D. Apostol, cons. dem. Senat. — Colegiul I d-niî Ion Suditu, cons. și C. Alexiu, libe­ral.Colegiul II: d-nii dr. Palade, cons. .și Al. Rășcanu, cons. dem. Roman. — Colegiul I de Ca­meră, d-nii Tache Ionescu și Constantin Cantacuzino-Pașca­­nu, cons. dem. Colegiul II: d-nii V. Gh. Mor­­țun, liberal; dr. Mauriciu Rieg­­ler și Gabriel Cilibiu, cons. dem. Colegiul TIT: d. loan Gh. Brut­­ină, cons. dem. Senat. — Colegiul I: d-ni. To­ma Stelian, liberal, Ștefan Ciun­­tu, cons. dem. Colegiul II: d. S.piru Haret, li­beral. ♦ La 1 Noembrie se va închide expoziția de pictură și ceramică a d-lui Marinescu Vâlsan, pre­cum și aceea a maestrului Vermont, cari se află instalate în sala Exarco din Palatul Ate­neului Român. ♦ Intre obiectele de premii oferite de ziare­ „UNIVERSUL“ mai figurează și Una mașină de cusut marca Compania Ameri­cană. Un gramofon mărea ,,Melo­­dion Carmen Sylva" cu șase plăci marca Premier Record, cumpărate de la marele maga­zin de mașini de cusut, gram­o­­foane și biciclete en gros și en detail Compania Anglo-America­­nă, strada Carol, 50 București ♦ D. Al. Niculescu a fost nu­mit șef de secție cl. III-a în ser­viciul exterior general al finan­țelor. ♦ D-niî Th. Ghițescu, contro­lor fiscal, Chiriță Marinescu, Artur Beur, C. T. Angheluță, Th. T. Trifin, Gh. Basarabescu, P. Alexandrescu și Al. Oculescu impiegați cl. II în administrația centrală a finanțelor a.fi fost­ tre­cuți în serviciul exterior, primii ca impiegați cl. T-a, iar cei di­n urmă ca impiegați cl. II. ♦ D. Const. Tudor a­ fost nu­mit­­ avocat cl. III al Statului pe lângă instanțele judecătorești di­n Botoșani, în locul d-lui Vla­dimir Sardin. "♦ Următoarea mișcare s’a fă­cut la ministerul lucrărilor pu­blice: I­. inginer ordinar cl. II Ion Bolinschi, înaintat șef de secție cl. II. D. inginer ordinar cl. TII Va­sile Dumitrescu, a fost­ înaintat subșef de secție cl IV. D. Gheorghiade Mihail D. im­piegat de biurofi principal cl. II D-niî Budovicî Ilie N.. Andre­­escu Mihail Al. și Grigorescu Al înaintați impiegați de biurofi cl. IlI-a. D. Drăgh­icî Mihail, înaintat impiegat de biuron principal. D. Chrilă Const Al., impiegat de biuron cl. II-a. D. Calomfirescu Gh. I. înaintat revizor de vagoane principal cl. IlI-a. ȘCOLARE ♦ Azi, la orele 10 dimineața se deschid cu solemnitate cursuri­le primei școli medii de băeți din București, în localul școalei de băeți No. 11 de la Silivestru, str. Oltari. ♦ D-na Sidonia Grămescu §­ fost numită ajutoare de maestră de rufărie la școala profesională de fotel din Galați. ♦ In privința candidaților în­vățători la examenul pentru în­­naintare pe loc ministerul ins­trucțiune­ a hotărât următoare­le: Aiciei cari sunt pentru comisia de București se vor prezenta Sâmbătă 3 Noembrie orele 7 dim. la liceul Lazăr; iar cei pen­tru comisia de Iași se vor pre­zenta în aceiași zi și oră la se­minarul Veniamin. ♦ D. Victor Munteanu a fost numit subdirector­­ al învăță­mântului primar și normal pri­mar în locul d-luî Antonescu. ♦ D. Glodeanu a fost numit in­spector școlar al circumscrip­ției III în locul d-luî Nicolau­de. ♦ D. Praja a fost numit ins­pector general al învățământu­lui primar și normal primar în locul d-luî Praja. ^ Au fost rechemați la cate­drele lor revizorii școlari din județele Vlașca, Teleorman, Ro­man, Romanațî, Prahova, Neam­­țu și Tecuci. MILITARE ♦ Sub-locotenentii Gheorghiu Alex. și Constantimescu Gheor­­ghe, din marina­ militară divizia de Dunăre, au fost înaintați la gradul de iocot., în vacanțele ce sunt la depozitele generale ale marinei. ♦ Marți, 29 c. s’a dat un ban­chet la reg. 10 Roșiori, în onoa­rea d-lor maior Poetaș și căpi­tan Crâiniceanu, cari au plecat din acest regiment. Au luat par­te­ în banchet toți ofițerii regi­mentului. JOI, 1 NOEMBRIE 1912 NOUL­ PREFECT­ -co- D. Mihail Oromolu, noul prefect de Dolj. RSIASTREL din Slobozia Ravagiile de astă dată făcute de apa râului Ialomița care a venit pe neașteptate în mai pu­țin de două ore în timpul nop­­ței de 28 Septembrie sunt enor­mi față de cele din luna Sep­tembrie. Apa care a venit cu mare bi­ne a rupt tot ce a întâlnit în cale, căci ori­ce măsuri de apă­rare luate de primarul orașului au­ fost zadarnice. In oraș toate stradele, afară de strada principală, au fost inundate, apa pe aceste străzi e de un metri și circulația se face călare. Abatorul comunal este com­pletamente inundat, apa a pă­truns până în apropiere de ofi­ciul poștal din centrul orașului. In mahalaua Rușilor de aseme­nea, aui fost înconjurate peste 20­ case de apă. Șoselele în direcția Slobozia - Bucu, Slobozia - satul Slobozia-Nouă, Slobozia-Baile fi­rn­ara, sunt acoperite de apă și circulația este imposibilă. Cir­culația în direcția com. Grivița, lazu. Smirna este cu desăvâr­șire întreruptă. Una din cauzele principiale care cont­ribue la inundarea ora­șului Slobozia este și construi­rea fără deschizături a terasa­­mentului liniei ferate Ploești- Slobozia-Țândărei apa ajun­gând aci și neavând loc de scur­gere se întoarce in oraș. Tot­ platoul dintre această li­nie și oraș până­ în dreptul spi­talului și până la gară și cimi­tir, precum și până la moara d-­lui Seceleanu este o mare de apă. Hotelul și instalați­undle ci­nematografului Lefterescu este inundat. Apa aci a pătruns în pivnițe. Pagubele sunt foarte mari Populația stă de veghe în timpul nopț­ei, cuprinsă de groa­ză. La proprietățile Niță Dines­­cu, Gheorghe Avramescu apa a pătruns prin magazii și alte de­pendințe ale locuințelor. Mulți­ căpițe de fân și nutreț­uri este sub apă. Depozitul de lemne al d-lui Matei Marinescu, cele de cherestea­ ale d-lor Ion Zarnescu, Deleanu, Gheorghe Bobeș sunt NOUI­ PRIMARI *---------po---------­ D. Mircea Solacolu noul primar al orașului Cons­­tanța ♦ Toti abonații și cititorii noștri cari au păstrat cupoanele de la î —­31 Octombrie sunt ru­gați a le trimite Administrației ziarului nostru cu începere de la 1 — 5 Noembrie spre a putea lua parte la concursul al 7-lea. NODI INUNDAȚII Pustiirile inundațiilor J Urziceni, 29 Octombrie Din cauză că oficiul poștal a fost izolat și din lipsa de mărci poștale nu v’am­ putut transmite știri asupra inundațiilor. Eri și azi apa a fost mereu în­credere, toată partea de jos a orașului unde este târgul și toa­te prăvăliile sunt complect inun­date. Apa prin prăvălii e de câte un metru și în unele locuri pe străzi e de 1.20 m. șî mai mult așa că nu sa poate umbla de­cât cu luntrile .Au sosit aseară la ora 5­2 bărci de salvare din Călărași. Panica e foarte m­­are, câte­va case s’au prăbușit și si­tele amenință a se dărâma. Mulți neguțători n’au scăpat de­cât cu ce au fost pe ei. Alții s’au refu­giat în podurile caselor. Peste 200 case sunt înecate. Jalea e de nedescris. Pagubele sunt foarte mari. Cătunul Poșta e inundat aproape jumătate din el. Comuna Bărbulești numai vre-o 15 case sunt neinundate restul e coprins de apă. In Coșereni un sfert din case sunt inundate. Asemenea în Mol­doveni cu cătunele. Vre-o 30 case din com. Manasia, întreaga luncă este un sem­n de apă. In­­tr’una plouă. .. Drăgășani, 28 Octombrie- Din cauza ploillor ce cad de 5 zile fără întrerupere. Oltul s’a revărsat din nou­ peste arături, zăvoaie, porumb, etc., pe o în­tindere de peste 600 pogoane și amenință din zi în zi fabrica de cherestea și abatorul. Brăila, 30 Octomb In corm­una Dedulești, apele Buzăului au inundat 150 de hec­tare semănătură de grafi­a mo­șierului G. Al­em­an, și 150 hecta­re islaz, proprietatea locuitori­lor din Dedulești, sub apă și amenințate a fi luate de puhoi care vine înspăimân­tător. Vitetul apei în timpul nopței este­­ asurzitor. In piața orașului apa a pă­truns până în centru, iar câr­ciuma lui Petre Apostolu este înconjurată de jur împrejur de apă și amenințată din moment în moment a fi inundată. Gră­dina de zarzavat din marginea o­rașului este inundată. Azi au sosit aci mai multe bărci de salvare, care transportă alimente locuitorilor ale căror case sunt înconjurate de apă. Apa revărsându-se pe terito­riul comunei Bora a inundat is­lazul comunal, 40 pogoane de porumb și răpită ale arendașu­lui Sat-Mare, cum și mai multe case de pe mal. De asemenea a fost­ inundat is­lazul com. Cosâmbești, în satul Emileasan. Aui fost­ inundate 15 case și nutrețul de vite, iar un­­com. Mărculești curțile a 20 lo­cuitori. Instalațiunile fabricei d-lui Seceleanu la Mărculești este complet, inundate. Pagubele sunt enorme. In satul Orboești, pendinte de com­. Andrășești, apa a pătruns în mai multe case. Multe păsări s’au­ înecat în timpul nopței. Po­pulația e cuprinsă de groază. Pagubele sunt enorme. -OO'­ Moartea lui Romulus Scriban In noaptea de 29—30 Octom­brie a Încetat din viață în Iași, in vârstă de 76 de ani, profeso­rul pensionar Romulus Scriban. Defunctul a făcut literatură pe vremea domniei lui Cuza, pen­tru care e pus de d. A. D. Xe­­nopol între cultivatorii literelor pe acea vreme. El e cel ce a cântat mănăstirea Argeșului în­­­tr’o broșură de versuri și care­ a avut cu sine documentele Uni­rii atunci când a trecut noap­tea pe La Focșani cu unchiul sau, Arhiereul Neofit Scriban, prezidentul comitetului unionist din Iași, pentru a se pune în le­gătură cu comitetul muntean. Răposatul a fost printre pri­mii Români cari au studiat în străinătate, fiind pe la 1864 doc­tor în drept de la Turnu. A fost magistrat, iar apoi avocat, și profesor. Er­a tatăl Arhiman­dritului Scriban, directorul Se­­minariului Central. —------~o<y~-------­Cassii­ni interimare In urma dizolvării consiliilor comunale, stau instituit urmă­toarele com­i­siuni interimare: Bacau: D-niî Gh. Polizor, pre­ședinte; D. S. Georgescu, vice­președinte; Alecu Gheorghiu­, Mircea Cancicov și Gh. Pave­­lescu, membri; Craiova; D-ni: N. P. Guran, președinte; N. Rioșeanu, vice­președinte; C. R. Geblescu, P. Nedeianu, V. Antonescu­, Nae Nicolaescu și­ Tache Caraiano­­pol, membri. Do­rohoiți: D-niî C. Andrieș, președinte; C. Panaitescu, vice­președinte ; I. Apostol, D. Po­­povici și P. Balinschi, membri: Vaslui: D-niu Botez, președin­te; Daniel Donciu, vice-preșe­­dinte; D. Stavri, Leon Onices­­cu, și Al. Motaș, membri. Drăgășani: D-ni: Al. M. Ale­­xianu, președinte; Florea Bu­descn, vice-președinte; C. In­­escu, I. Mi­nul­escu și C. Ada­­rm­iade, membri: Tecuci, 29 Octombrie Comisiunea interimară a ora­șului, prezidată de d. Nestor Cinen, a depus azi jurământul, începând să funcționeze. Fălticeni, 29 Octombrie Membrii consiliului comunal demisionând pe ziua de 27 a. c. a fost recomandată o comisiune interimară compusă din d-niî: Artur Gorovei, avocat, președin­te: Vasile Ciu­rea;­ profesor, vice­președinte: Constantin Gutter, T. Bosniceanu și Vasile Oescu membri. CANDIDATURI f­rzicenă, 29 Octombrie Eri s’a ales delegații pentru alegerile generale. T.­Măgurele, 28 Octombrie. Azi, după amiază, la orele 4, membrii partidului național,­li­beral din Teleorman, în urma unei consfătuiri intime, care s’a ținut în saloanele clubului, au fixat următoarele candidaturi, în vederea alegerilor ger­erale : Colegiul I Cameră : I. D. Pro­­copiu, Nicolae Racottă și Al. Co­legi­u. Colegiul II Cameră: Al. Bellu, Stelian A. Ivanovici și loan M. Ivănuș. Colegiul III Cameră : loan A. Berindei. Colegiul I Senat: Dr. Paul Pe­­trini și Dim. C. Iarca. Colegiul II Senat: D. Bildires­­cu și Tănăstche G. Daia. Partidele conservator și con­servator-democrat nu și-a fi fixat candidații. Vaslui, 28 Octombrie. Pentru viitoarele alegeri­­ par­lamen­tare din Vaslui s’au fixat următoarele candidaturi: La Senat colegiul I: D-nn. Gh. Volenti, conservator; Paul Gor­ges, cons.-democrat; la colegiul al doilea nu s’a fixat, se dă ca probabil d. Hernia. La Cameră colegiul I: d-niî. P. P. Carp și Email Pangrate, conservatori; la colegiul al II-lea G. Mironescu, conservator, și la colegiul al III-lea d. C-tin Mo­­taș, cons.­democrat. De asemenea la colegiul II de Senat candidează și d. M. Nico­­leanu, liberal. Burdujenî, 28 Octombrie. Leng, 29 Oct. cor., s’a efectuat alegerea a opt delegați din par­tea com. Burdujenî care au par­ticipat la alegerea unui deputat pentru colegiul III de Cameră. Au fost aleși d-niî : D-tru Pa­vai, Mihai Stanciu, Const. Gh. Simniceanu, Ion Dan, Tănase V. a Simionoaie, Ion I. Duțuc, D-tru P. Râșca și Const. Gav. Sălăgeanu. Roman, 29 Octombrie Iată lista conservatorilor cari urmează să candideze separat la alegerile generale din Roman. Lista aceasta a fost întocmită chiar In întrunirea de cr­. Col. I Cameră: Grigore Bui­­cliu. Col. II: Corist. Pebrovanu. Col I Senat: Dimitrie Iancu. Col. II: Mathei Bograd­e. Drăgășani, 28 Octombrie. Duminică, 28 c., a avut­ loc în salonul primăriei alegerea dele­gaților colegiului al III-lea. Au fost aleși d-ni: Florea Bădescu, Gh. Luculescu, C. Adaniade, Ion Muntenescu, Alecu M. Alexiu, Ton N. Rădulescu, Nic. M. Pău­na, C. Rădulescu, N. M. Ionescu, Barbu Rizea, N. N. Săndulescu și Ion Morariu. Brăila, 30 Oct. D. C. Vericeanu, și-a anunțat caridatura independentă la co­legiul I de Senat,­­Galați, 30 Octomb. Partidul social dem­ocrat din localitate a fixat pentru apropi­atele alegeri candidatura d-lui avocat M. Gh. Bujor, la colegiul II de Cameră. ----------po——-----­ rin Craiova Pedeapsă redusă. — Declarare în stare de faliment. — Tâlhărie la drumul mare. — Regula­mentul circulației automobile­lor. — Incendiu. — Cărțile de alegător. —întrunire. Craiova, 30.­­— Curtea de apel secția I a redus de la 2 la 1 an, pedeapsa la care a fost condam­nat Iancu Tatulea de tribuna­lul Gorj, pentru crimă... — Tribunalul secția III-a a de­clarat în stare de faliment pe comerciantul Gh. Cruce, care du­pă ce și-a înstrăinat marfa și a însușit banii și a dispărut.. — Sandu Ivancea, care venea aseară cu soția sa Para­schiva din­spre Terpezița spre oraș au fost Victima unei îndrăznețe tâl­hării. Trei indivizi, unși cu cărbuni pe ochi i-au atacat, la drumul mare. După ce i-au schingiuit i-au­ jefuit de­banii ce-l aveau. ( 1). Ștefan Economu,, prefec­tul poliției, a dispus instituirea unei comisiuni, care să facă un regulament pentru circulația­ a­­utomobilelor. — Membrii partidului natio­nalist s’au întrunit aseară și a fi hotărât a desemna din sânul lor un candidat independent, pentru colegiul 2 de Cameră. — Ilie Iovan Pițurcă, din O­­rodelu, care fusese călcat acum câteva zile de trăsura luî Mano­lesen din Plenița a murit astă­­noapte. — Un incendiu a distrus avu­tul lui Marin Mirea din Prea­jba. — Cărțile de alegător au înce­put a­ fi distribuite de tribunal, case pentru col. 2 la judecătorie, iar pentru celelalte colegii de biuroul electoral în sala pașilor perdali. — 1­. T.­ Pessiacov fost primar al orașului a întrunit azi pe toți funcționarii la­ primărie și și-a luat ziua bună de la dânșii, m­ul­țumindu-le pentru serviciile adu­se­­pe­ timpul primariatului său.­­ Candidații­ celor 2 partide de conlucrare s’au întrunit ase­a­ră în casele d-lui Nari Guran și au discutat asupra mijloacelor pentru propaganda­ electorala Intre altele, cuvântul de ordine a fost­ ca cea mai mare urbani­tate­ să domnească în polemicile de presă cu ocazia alegerilor. De altfel, aceeaș urbanitate a fost recomandată și de membrii partidului liberal. — D. sculptor Pavelescu, au­torul monumentului „Indepen­dența” a început montarea ope­rei. Manifestație slavii pentru România și Regele Carol Am primit ori următoarea te­legramă din Paris: Două sute milioane de slavi, gata a susține alianța ortodoxă balcanică, admiră nobila ți ami­cala purtare a României care cu ilustrul eroii M. S. Regele Carol e liberat la W8 Bulgaria .și Macedonia. ‘Lumea slavă recu­noscătoare va ajuta pe România să emancipeze și să unească pe compatrioții săi. Trăiască România! Trăiască, viteazul ei monarh mareșalul­­ slavilor! Președintele societății slave din Moscova. «... Gerep Spiridovici I Pentru Harte Chendi - Cuvântare rostită de d. E. Lovinescu, la șezătoarea literară dela 26 Octombrie, ținută la Ateneul Român - Numele dureros sărbătoritului de astă seară vă e cunoscut d­e si­gur tuturor; personalitatea lui literară poate numai unora din d-voastră. Căci întreaga acti­vitate a lui Ilarie Chendi a fost și e închinată criticei. Dacă am cinstit pe un poet, aceste cuvin­te de introducere ar fi de prisos. Poeții cântă în sufletele noas­tre. Ei nu-și trăesc numai via­ța lor, ci trăesc și în noi, în a­­vânturile noastre, în durerile și bucuriile, în ritmul ființei noas­tre ca­re se sbuciumă spre ideal și spre nemurire, uitând țărâna ce-î atârnă pe aripi. "Suntem cu toții copacul în care vin pasă­rile Domnului să se adăpos­tească. De le primim cu roade și cu flori, privighetorile cântă pe ramuri, ne cântă geana zori­lor de opal, biruința luminii îm­purpurate, bucuria de a trăi, binecuvântarea muncii, poezia năzuinței și a încordărei spre mai bine. Viersul îndulcește a­­ma­rul vieții; pe aripa ușoară dar sonoră a cuvântului el se pogoară în adâncul sufletelor ca pe o scară de mătase, adu­când o bucurie neașteptată. Când ești mâhnit, s­e preface în mângâere de femee; când ți-o foame se plămădește cu trupa Domnului în azima albă și abu­rită; când ți-î sete îți picură pe buze rouă între mării. Cu un viers înăbuși o durere, acoperi sbuciumul unui talaz de mare, sau sbuciumul și mai puternic al unei inimi ce iubește, cu un vers astupi o gură care care pâine sau dragoste, cu un vers oprești un braț, înarmat sau­, ca și anticul Orfeu, îmblânzești o fiară... Fericiți sunt poeții! Ei trăesc în tainicile conștiințe­i noastre, în urechile și pe buzele noastre. Ca și divinul Puk ce ne îngână când ațipim,­­aler­gând pe genele ostenite ne su­flă peste ochi ca să visăm, ră gâdilă cu picioarele lor mărunte ca să ne trezim, ne fac să flue­­răm la munca grea, ne umple de voie bună, până ce urcăm sus pe dealul pleșuv al vieții... Soarta unui critic e mai puțin ademenitoare. Cuvântul lui nu e șoptit de buze trandafirii, nu se ascunde sub plicuri parfumate și nu se îmbină cu negurile amurgului, cu taina boschetelor, cu îndrăz­neala scărilor de mătase, cu far­mecul liniei pline și poezia bol­tei înstelate ce-și picură beteala peste perechile îndrăgostiților. Criticul nu cunoaște această fericire El vorbește minții și nu inimii; el luminează dar nu în­călzește, se îndreaptă spre ra­țiune și nu spre simțire. "Pe cri­tic îl înțeleg mulți, dar îl iubesc puțini. Și totuși de atâtea ori pe nedrept! Adevărata menire a criticei nu e de a micșora plă­cerea ci de a o mări, de a o­­ nobil­i, de a o intelectualiza, dându-i un temei mai puternic și mai adânc. Închipui­ți-vă un fermecător colț de natură acoperit d­e um­brele nopții. Deodată bezna în­tunericului se frânge. La început bănuești numai o­­ forțare, apoi palele se daut la o parte strapun­ se ca de o suliță ascuțită de ar­gint, care după ce a scormonit încetul cu încetul, cu o muncă stăruitoare, își arată vârful lu­minos. Pare înmărmurită o cli­pă, apoi se prăbușește în văz­duh ca un fulger argintiu. Se luminează înălțimile, se tivesc norii cu un fir de sidef, și raza se pogoară tot mai grăbită, ia­t-o acum pe pământ, alergând în jurul lacului liniștit limpe­­zindu-i adâncul, poposind în po­tirul de zăpadă al unui nufăr, lunecând dealungul gâtului în­covoiat al unei lebede adormite,­­ făcând ocolul lacului, sare pe mal, se anină în firele de iartre, se încurcă printre dânseie, dar scapă biruitoare pentru a se că­țăra de grumazul unui mândru stânjinel, gâdilându-l pe surb musteață... Stânjinelul ațipit se trezește, petalele înflăcărate nu strâng într’o sărutare, dar ra­za a scăpat. Acum se departe. A zărit o lacrimă de rouă, în ju­rul căreia se învârtește. Focu­rile ascunse în adâncime se tre­zesc deodată pâlpâind. E serba­re mare, ard făcli nenumărate. Din­tr’o picătură de rouă, raza a făcut un diamant scânteetor, cu ape de lumină, cu candele ce se sting și se aprind. Apoi alear­gă mai departe, înflăcărând ier­burile de scânteere înmn­te, a­­leargă semănând viața pe co­paci și zâmbetul pe flori, alear­gă, aleargă dealungul caselor. Dibace, ea se strecoară prin îndoitura unei perdele. Intr’o ■clipă a pătruns în camera întu­necată. Se cuibărește puțin in fotoliul străvechiu, apoi își începe goana neînfrântă, a­­prinzând focuri nenumărate în oglinzile de cristal, amestecân­­du-se prin, pulberea părului în­­ch­ețit al femeilor din vechile portrete, trecându-le un fior sub făștitul mătasei grele și un su­râs pe buzele subțiri, auzind ca­drele, înflorind glastrele, șerpu­ind printre horbote și luminând slovele aruncate pe hârtiile îm­prăștiate. Critica poate fi multe­ lucruri, dar­ mai presus de toate e aceas­tă rază, ce sfredelește întuneri­cul purtând bucuria luminii pretutindeni, oprindu-se cu dra­goste acolo unde trebuește, ară­tând înfățișările felurite ale lu­crurilor ca ale cristalelor, aprin­­zând focuri ce împrăștie un nimb de poezie. Critica e raza de inteligență ce străbate opera u­­nui­­ î­ oet, luminându-i adânci­­rile, mărind­u-i frumusețile sub căldura admirației pricepătoare, ce se oprește stăruitor asupra podoabelor pentru a l­e scoate mai m­­ult la iveală. Și opera prietenului nostru Chendi uneori a fost raza de lumină a criticului scoborâtă în templul oblșnit al scriitorilor. . Iată pentru ce, când norul se așterne intre noi și lumină, scrii­torii au găsit nemerit­ele a săr­bători pe Ilarie Chendi, sărbă­torind în el biruința apropiată a razei ce se luptă azi amarnic cu întunericul­ E. Lovinescu. RAVAGIILE HOLEREI La Constantinopol Epidemia de holeră face rava­gii. In cartierul general dela Tradenichioi și în Fera și Stam­­bul sunt zilnic numeroase ca­zuri mortale. Și extrem de în­grijitor e faptul că nimeni nu mai ține seamă, de primejdia întinderea acestei epidemii. De altminteri, cum am mai spus, autoritățile sanitare, chiar de-ar voi, nu pot face tot ceea ce e necesar pentru localizarea foca­­relor de holeră. Dacă nu se cunoaște până a­­cum­ toată grozăvia ravagiilor produse, e datorită împrejură­rei că se ascunde, pe cât e posibil, adevărul.­­ întrucât ne privește, întinde­rea epidemiei de holeră pe câm­purile de război și la Constan­­tinopol trebue să­ ne îngrijească din ce in ce mai mult. Pe lângă posibilitatea de a ne fi adusă prin emigranții cari vin la noi, o posibilă o invaziu­­ne prin porturile Dunărei, loca­litățile de pe malul drept al Du­nărei adăpostind o mare parte dintre răniții­ aduși de pe câm­pul de luptă. De aceea e nece­sară o deosebită gri­je din­­ par­tea autorităților sanitare și ad­ministrative, spre a se putea preveni primejdia ce ne ame­nință. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a luat toate măsurile posibile, rămâne să fie riguros aduse la îndeplinire de către cei care au această che­mare. Pe uscat călătorii și mărfu­rile ce vin din regiunile conta­minate nu vor putea intra în țară decât prin Giurgiu, T.­Mă­gurele, Corabia­ și T­ Saverin. In afară, de d­ inspectia­ sa­nu­făr dr. Glinea­nu, care se află la Constanța, au mai­­­ plecat eri­­ 1­nii inspectori sanitari dr. Ri­gáin la Galați, dr Baroncea la Brăila, dr­ De­metrescu-Aafila Ta Tulcea și dr. I­ristodorescu la Giurgiu, spre a supra­veghi de aproape punerea în practică a măsurilor sanitare ce au fost luate. Personal d. prof. dr. Mina. Mi­­no­vici, directorul­­ general al ser­viciului sanitar, va pleca Vineri spre a inspecta întreaga frontie­ră dobrogeană. D. sub-director general prof. dr­. Mezihcescu se ocupă de mă­surile de control bacteriologic. D-sa va face zilele acestea o­ in­­specțiune a laboratoarelor de bacteriologie și va completa, in­strucțiunile necesare cu privire la funcționarea acestor labora­­toriî.­­oo^­ ARTISTICE — S’a­ redeschis vechiul Folies- Berg­ère sub numele de Apollo — cu un program special pen­tru familie și numeroase nume­re de atracție. La fiecare săptă­mână program nou- Bufet ales la ori­ce oră. De la ora sca­ra cabaret. Piața pescăriilor Pe ziua de 30 Octombrie s'au vândut în piața Brăila 10.000 kgr. de pește proaspăt, cu prețu­rile după cum urmează: pe suta de kgr.: Crap 156—14­1; Ciortocrap 130— 108; Ciortan 128—65; Ciortănică 82—62; Șalău 226—Ml. Avat 84—55; Cârjancă 49—42; Plăti­­că 55—53; Știucă 140—65; Babuș­­că 43; Somoteî 88; Albitură 63— 26; Mihalți 92—64; Mreană 95; Cegă 315—260. * Pe ziua de 30 Oct. s’ai vândut în piața: Galați 3555 ligi de pește proaspăt, cu prețurile supa cum urmează: pe* suta de 1gr. : Ciortoerap 145, Ciolan 129, Ciortănică 70, lin 101-90; Câr­­jancă 55—45; Babușin 45­—26, Văduviță 75, Șalău 247-151, Ști­­ucă­ 60—45, Avat 70—E­, Săbii­a 58—55, Biban 62—46, Mihalți 117, Albitură 32—26, Șmn la­­plac 85, Somoteî 62. ---------- O'-------­ Cota apelor Diviziei — Pe ziua de 30 Octombrie — IN AU­STRO-UNGAIA -Passasu SOI, Linz 40, Jena 9, Bud.-Ivwnta 223, Mohars 21­, Seme­lin 800, Baziaș 325, Orșoa 340. IN ROMANIA Dunărea © staționară % Tur­­nul Măgurele, scade la: Iiniu- Sevrin și Csil­afat, în celaste pos­t­uri crește­. Turnu Severin .380, Caiafa 385, Bechet 391, Tansa Magrolo 366, Giurgiu­­ 415, Olteni­ta Călărași 414, Cernavoda 456 ,orcova 466, Brăila 440, Glați 421, Tulcea 280. PRÂNZUL DHL­A MINISTERUL­DE EXTERNE DIN ROMA Roma, 30. — Aseară in pala­tul ministerului de externe, d San Ghiliano a oferit corpului diplomatic un prânz, cu ocazie aniversării regelui. Ambasado­rul Franței, decan al diploma­ților, a­ toastat pentru rege . San Ghiliano a răspuns tons­tănd pentru șefii statelor și na­țiunilor reprezentate. TRANSFERĂRI Paris. 30. — Baronul CUrnici secretar al ambasadei din Cons [UNK]­tantinopol, a fost­ mutat, la Vie­­na .a­­l danez, secretar al amba­sadei, din Viena, trece la Cons­­tantinopole. BUDGETUL MARINEI RUSEȘTI Petersburg, 30. Budgetul ministerului marinei, supus spre aprobare Dumei, cere 68 de­ mi­lioane pentru construcțiune de vase. ÎSBUGNIREA UNUI CONFLICT ANGLO-RUS Londra. 30. — „Daily Tele­graph" află din Paris câ Rusia va cere acordarea liberei trecer a vaselor rusești prin Dardanul« Și fiindcă Anglia nu sprijină a­ceasta politică, sunt temeri că va izbucni un conflict anglo-rus.

Next