Universul, octombrie 1913 (Anul 31, nr. 270-300)
1913-10-28 / nr. 297
Ruperea unui șlep al N.F.R. pe Dunăre Giurgiu, 25 Octombrie. Astă-noapte un șlep al Navigației fluviale române, fiind încărcat cu fier pentru Rusciuk, din cauza încărcăturei prea mari, s-a rupt în două. Dându-se imediat alarma, vaporul de pasageri N. F. R. „Giurgiu“ a sărit în ajutor, salvând mai întâi echipagiul și pe urmă a tras șlepul la margine, punăndu-l pe uscat. Cazul se cercetează de cei în drept. E de notat că acest șlep e primul șlep al navigației fluviale române ce a fost lansat pe apă. Informațiuni DUMINICA "♦ la seria de premii oferite de „Universul” abonaților săi, mai figurează: UN GRAMOFON, cu cutia de stejar, Gîlăcî. UN FLAUT DE ABANOS cu 3.2 clapa, mir o cutie fină, căptușită cu catifea. UNA VIOARA FINA cu arcuș și accesorii de rezervă. Toate acestea cumpărate de la Marele Magazin de muzică Jean Feder, București, calea Victoriei No. 54- Furnizorul Cursei Regale. ♦ Pentru ocuparea locurilor vacante de verificatori ajutori ■de măsuri și gretățî se va ține concurs în ziua de 26 Noiembrie la direcțiunea măsurilor și greutăților, str. Romană N. 28. Condițiunile concursului sunt publicate în „Monitorul Oficial“ No. 111 din 12 August 1913. ♦ D. silvicultor cl. I. Horia Lazăr a fost numit agent de control provizoriu, în Cadrilater. * ♦ I. inginer Aurel Smântânescu,șeful serviciului tehnic al județului Gorj, care fusese mutat la Suceava zilele trecute, ia fost din nou transferat pe ziua de 1 Noembrie, în interes de serviciu, în postul de subșef al serviciului de poduri și șosele din județul Ilfov. ♦ D. inginer-stagiar Victor Tintorescu, șef de regiune minieră în serviciul ministerului industriei, a fost trecut în neactivitate pe ziua de 28 Octombrie și cu dreptul de a beneficia numai de jumătate din salariul sfnit pe timp de 3 luni de la data mai sus arătată. ♦ S’a redeschis „Hotelul și Restaurantul Bulevard“, iar ca inovație pe tot timpul Dineului CONCENTEAZA ZILNIC orchestra curm sadului violonist Grigoaș Dimiera. ♦ D. George C. Ionescu, actual conductor principal cl. II la secretariatul serviciului central de poduri și șosele, e numit conferențiar la școala de pictori din București, în locul d-lui conductor principal cl. II Mihail Turbure, demisionat pe aceeaș zi. 4 Se primește ca solvent, in anul I al școalei pregătitoare de infanterie elevul Ionescu T. Gh. ♦ In cursul acestei ierni, și pe măsură ce va fi nevoie, vor pleca în străinătate la șantierele casei PATTILON din Neapol următorii ofițeri de marină însărcinați de ministerul de război, a supraveghea construcțiunea nouilor contra-torpiloare ale marine militare : Amiral Ralescu C„ președintele comisiunei de supraveghere, comandor Frunzănescu A. și Niculescu R., pentru submarine, maior Lucescu G. și Căpitan Matei Vasilescu, pentru supravegherea artileriei, căpitan Dan Zaharia pentru electricitate și telegrafie fără fir, căpitan Buholțer C. pentru torpile, inginer mecanic Ștefănescu, pentru mașini, inginer Lupu G. pentru corpul vasului, precum și mecanicii nouilor vase. Decretele pentru trimiterea acestor ofițeri au și fost semnate de M. S. Regele. ♦ SEMNE servite in 21 ore sa pot obține prin comandă telefonică 36178, la Depozitul M. A. GABAY, calea, 13 Septembrie No. 161, (Fabricele Române Unite). ♦ Ofițerii de rezervă,cari au făcut campania la serviciul de subsistență al corpului 5 armată, sunt invitați a’șî face cunoscut adresele companiei 5 subsistență, spre a ști unde să li se trimită solda pe cele 8 zile din Iunie. ♦ Societatea științelor medicale din București va ține ședință ordinară mâine. Luni, 28 Octombrie, ora 8 luni,, seara, în amfiteatrul spitalului Colțea. La ordinea zilei: Darea de seamă anuală a comitetului și alegerea biuroului. ♦ S’a primit la ministerul instrucțiunei publice o cerere din partea d-lui Oromolu, prefect de Dolj pentru înființarea unui b 3CÜ agricol în comuna Finași. D-sa a pus la dispoziția ministerului 1.000 pogoane teren de cultură, cum și suma de 30.000 lei pentru construirea localului de școală, rămânând ca in budgetul anului viitor să mai prevadă sumele ce vor fi necesare. Tot d-sa a mai cerut înființarea în comuna Cornetu din jud. Dolj, unei școale de grădinărie și alteia de meserii.. D. ministru C. Dissescu a adus mulțumiri și a acordat d-lui prefect de Dolj „Răsplata, muncit'", cl. I, pentru învățământ. ♦ D. Const. Dobrescu, subadministratorul Casei Bisericii, a fost autorizat a încuviința și aproba cheUueli în numele d-lui ministru, a rezolva toate chestiunile, a semna corespondența și ordonanțele de plată privitoare pe acea administrațiune, precum și certificatele de călătorie pe căile ferate emise în contul Casei Bisericii pe tot timpul cât P. S. Arhiereul Vartolomeu Stănescu Băcăeanul, administratorul Casei bisericii va fi delegat să exercite atribuțiile Episcopale în noul teritoriu. ♦ S’a declarat de utilitate publică construcțiune și liniei ferate de 0,76 lărgime și de circa 30 km. lungime, dintre gara Butoești (Mehedinți), și comuna Cihaba (Gorj), a cărei concesiune a fost autorizată de consiliul de miniștri a se acorda d-lui Tarile Bumbaru, proprietar din Husnicioara (Mehedinți). ♦ D. Stoica I. Stoica a fost lăsat in disponibilitate, pe ziua de 1 Noembrie, din funcțiunea de păzitor regional în jud. Putna. MILITARE ♦ Medicii sublocotenenți de rezervă notați mai jos, sunt rugați să raporteze grabnic în scris Comandamentului diviziei X-a Tucea, adresa, având a primi ordine de serviciu: Filipescu G. Mihail, Trandafirescu C-tin, Ornstein A. David, Achimescu Aureliu, Berheci Paraschiv, Cornățeanu I. Răducan, Pisculescu C-tin, Georgescu Mihail, Poenaru Petre, Iliescu I. loan, BSjenaru Gr. loan. Anghel loan. Anghe I. loan. Oprah loan U MareșaI JUDICIARE ♦ In Monitorul Oficial de ert s’a publicat noua editiune a legii pentru organizarea judecătorească. A apărut: — Tratat practic de viticultură, de Dom. N. Anastasiu. — Ecoul, anul III, No. 9—10. A apărut: — Journalul nou, din campania din Bulgaria 1913 de geneneralul I. Seulescu. — Albina, anul XVII No. 4. ----------------*■++—----------- BIBLIOGRAFII Accidentul de ramvai din piața Sf. gheorghe Locuitorul Grh. Ghica, din comuna Elena, aflându-se în piața Sf. Gheorghe și împingând de vagonul No. 122, al cărui cal era nărăvaș, a venit vagonul cu No. 28 de pe linia Călărașilor și i-a fracturat ambele picioare mai jos de genunchi. Nefericitul a fost dus la spitalul Colțea. AQCidicat de automobil Elevul Gh. Petrescu, din str. Hramului No. 1, voind să traverseze calea Victoriei în dreptul Teatrului, s'a împiedecat și a căzut jos. In momentul acesta venea în plină viteză din spre Bulevard automobilul cu No. 564. Șoferul observând prea târziu că elevul căzuse în fața mașinei, nu a mai putut opri și a trecut peste el, rănindu-l grav la umărul drept. Dus cu acelaș automobil la spitalul Colțea, internul de serviciu, a constatat fractura claviculei. Șoferul a fost condus la circumscripția 12. Exproprierea moșiilor D-le Director. Am citit cu multă plăcere discursul de la congres al d-lui Emil Costinescu: „Pământul să se dea acelora cari muncesc. Sunt sute de ani de suferință pentru acest popor, asta trebue s’o scurtăm cât mai curând";. Ce vorbe înțelepte cât de mare dreptate s’ar realiza și Statul nostru s-ar așeza pe o temelie atât de solidă, încât orice săgeți veninoase venite fie din afară, fie de la Plevna internă (1907) se vor sfărâma de adevărate stânci, de igranit. Ca să se „scurteze cât mai curând suferința poporului nostru", există o soluție: un fel de expropriere provizorie, care se va putea aplica chiar, de la, Sf. Gheorghe viitor. Toți proprietarii, fie naționali-liberali, fie conservatori-democrați etc., cari admit principiul exproprierii să arendeze toate moșiele d-lor ob știilor sătești cu începere de la Sf. Gheorghe viitor (un fel de expropriere provizorie, fiindcă societățile cooperative particulare sunt atât de bine conduse încât, nici un alt arendaș nu le poate concura). Toți proprietarii cari vor arenda moșiele d-lor obștienii sătești se vor felicita de buna administrație și de exactitatea plăților. Unica mea moșie ce o am în județul Vlașca este arendată obștei sătești, cu mult mai înainte de anul de tristă memorie 1907 și sunt foarte mulțumit de purtarea admirabila a arendașilor viei săteni. de aceea, ."d-le Director, am onoare d‘a ruga Cu multă insistență pe toți d-nii proprietari d’a căuta să arendeze moșiile d-lor numai obște sătești, făcând astfel o adevărată operă națională. Dela exproprierea moșiilor și până la exproprierea imobilelor urbane, pentru cei cari posed prea multe, n‘ar fi decât un pas și ar rezulta o imensă binefacere pentru numeroasele clase, de funcționari, de meseriași, etc. etc., adică numeroși chiriași pentru cari Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe a devenit o adevărată tortură sufletească, și materială. Primiți, vă rog, d-le Director asigurarea înaltei mele considerațiuni. Br. I. Toma Tomescu Profesor universitar ------------------------------------- - D-niî abonați cari cer schimbări de adresă, sunt rugați ca insistentă sa bineveiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care privaea n ziarul până a Iasei, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârziicn trimiterea ziarului la noua adresă. Congresul din Craiova a funcționililor comercii? — ZIUA I-a - Ședința de dimineață Craiova. 26 Octombrie Azi dini, s’a deschis al 8-lea congres al funcționarilor comerciali din țară. Orașul a pavoazat și întru întâmpinarea oaspeților cari urmează să sosească cu trenul de dimineață au eșit la gară, aproape toți funcționarii comerciali din oraș. Pe peron mai văd pe d. Saita, secretar la camera de comerț și mai mulți patroni. ■ La 8 și 10 trenul intră în gară. D. Saita, secretarul camerei urează congresiștilor buna-venire, spunând celor sosiți că scopul frumos urmărit de o dânșii e încurajat și sprijinit și de ministerul de industrie și comerț. D. T. Alexandrescu, vice-președintele secției din București, mulțumește craiovenilor de frumoasa primire ce o fac congresiștilor, ceea ce le dă iun mai mare imbold de lucru. Cu muzica, congresiștii pleacă de la gară, la biserica Sf. Ilie, unde s’a oficiat un serviciu divin de prctoereul județului preotul I. Popescu, înconjurat de preoții bisericei. După serviciul divin congresiștii în mare număr se îndreaptă spre liceul Carol I, în amfiteatrul căruia urmează a se ține ședințele. Cu trenul cu care a sosit delegația din Capitală au mai venit și delegații din alte orașe ale țărei. La amiază și după amiază au mai venit de asemeni congresiști. In amfiteatrul liceului congresiștii sunt întâmpinați de d. Bărbulescu, directorul liceului, care după ce a urat bun evant le adresează cuvinte îmbarbătătoare, încurajându-i în mișcarea lor, de altfel dreaptă. Vorbind de unul din punctele din program , școala de adulți îi sfătuește a stărui cât mai mult asupra acestui punct, deoare-ce numai prin școală se pot ridica. D. Teodoru, mulțumește de ospitalitate și spune că funcționarii comerciali vor ține seamă de sfaturile date. Procedându-se la constituirea biuroului se aleg: I. Dumitriu (București) președinte, I. Nicolau (R.Vâlcea), N. Bencea (Craiova), vice-președinți, T. Alexandrescu (București) secretar M. Radovici, Cioroianu, (București) și M. Niculescu (Craiova), membri. După ce președintele mulțumește pentru onoarea ce i s’a făcut, schițează în linii largi programul și scopul congresului, la care vede cu plăcere că participă pe lângă funcționarii comerciali și reprezentanții oficiali și neoficiali ai comerțului românesc. Nu ne lipsește, zice cuvântătorul, nici sprijinul autorităților. Lucrările din congresele noastre trecute au avut succes fiindcă au avut la bază dreptatea, iar desbaterile au urmat în ordine, ceea ce sper că va fi și acum. Dă citire mai multor telegrame ce urmează, a se trimite: M. S. REGELUI Funcționarii comerciali din România, întruniți în al 8-lea congres anual, își îndreaptă întâiul lor gând către Majestatea Voastră, depanând la picioarele Tronului sentimentele lor de iubire și devotament. (ss) Dindtriu, președ. D-luî N. Xenopol, ministrul de comerț i se trimite o telegramă de mulțumire pentru făgăduciile ce -a făcut, să sprijine revendicările funcționarilor comerciali. D-lui ministru de lucrări publice i se mulțumește pentru reducerea acordată pe C. F. R. D-lui ministru de culte i se mulțumește pentru solicitudinea ce arată, funcționarilor comerciali. Și alte telegrame d-lor Hagi- Tudorache, președintele Camerei de comerț din București, d-lui Chr. Staicovici, secretarul acelei Camere și P. Sadoveanu, susținătorul intereselor lor. Tot de președinte anunță că d. Mirinescu, secretarul general al ministerului de comerț, a spus că vine mâine să ia parte la lucrările congresului. Intrându-se în lucrări, ia cuvântul cî. D. Niculescu, București, raportor al legei repattului duminical. „Chestia așa cum se prezintă, zice d-sa, și cum o înțeleg funcționarii comerciali, nu e lovitura ce se dă comerțului, după cum pretind patronii. Numărând cauzele, care au contribuit la insuccesul acestei cauze și mai ales la neaplicarea în total a legei, atribue vina și autorităților cari eludează legea. In al doilea rând poate ca lipsa de solidaritate a funcționarilor comerciali de o parte, și acțiunea comercianților de băuturi spirtoase de asta a contribuit la nerespectarea legei“. In acest moment, intră în sală d. Andreescu, vice-președintele Camerei de comerț, care spune că vine ca delegat al ministrului de comerț. D-sa aduce salutul funcționarilor comerciali și al patronilor din Craiova, celor sosiți. Scuză lipsa d-lui Marincu, președintele Camerei de comerț din Craiova că fiind bolnav. Examinând punctele din programul congresului și oprinduse la legea repaosului duminical o susține. Totuși, d-sa crede că legea nu va căpăta sancțiune decât atunci când funcționarii vor ști să-și afirme drepturile. Vorbind de binefacerile școalei de adulți d. Andreescu încheie urând congresiștilor spor la muncă. D. Teodoru, București, Spune că e bine ca uneori patronii să vină în contact cu funcționarii căci numai atunci vor înțelege că revendicările acestor sunt juste. Cere regulamentarea orelor de muncă. D. Nicolescu, continuându-șî expunerea se declară contra repauzului rotativ sau de o jumătate de zi. ■ Oficialitatea e datoare spune d-sa să impună patronilor a respecta legea. Se impune un riguros controlo al felului de aplicare al legei, uniformizarea repauzului atât la sate cât și la orașe, cere majorarea amendelor, față de cel ce calcă legea și desființarea art. 3, care dă posibilitate a se eluda legea. Cârciumile să fie cuprinse și ele în categoria celorlalte ramuri de comerț, bâlciurile să se 1 LUNI 28 OCTOMBRIE 5«■ desființeze , de asemenea și comerțul ambulant, Indice propunând obligativitatea frecventălor ocoalelor de adulți pentru funcționarism. D. Boucea citește mai multe telegrame de asemenea sosite din țară. D. Ioachim, prof. București sprijinitor al mișcare! funcționarilor comerciali, spune că fără solidaritate nu se poate face nimic în această importanță chestiune. Prin solidaritate și perseverență au ajuns societățile similare din străinătate la bun rezultat. Mai vorbesc d-ni: C. Dimitrescu (Ploești), Rucăreanu (Slobozia), Ștefănescu (T.-Jiu), Horșulescu, Teodoru, Alexandrescu și Țăranu. (București) tot cu privire la legea repausului duminical și înainte de a se ridica ședința a orelei. 12,, se citește Următorul MOȚIUNE Funcționarii comerciali din România, întruniți in al. 8-lea congres, având în vedere nerespectarea legei , repauzului ,duminical, din discuțiile urmate în acest congres, convinși fiind că atât timp [ât •• administrația va sta nepăsătoare, fața de legea repauzului, duminical complect, și atât timp cât legea nu va avea o sancțiune mai viguroasă și nu va cuprinde și pe cârciumarî și va face excepție, ea va fi o ficțiune. Cerem ministrului de rezortameni cu modificări reale pentru ««tinderea legei și sancțiuni viguroase pentru contravenienți și mai ales pentru recidiviștî". Ședința se ridică la ora 12. Ședința de după amiazi La ora și 30 d. a., ședința congresului se deschide din nou, sub președinția d-lui I. Dimitriu. In discuție , reglementarea orelor de muncăt. D. Nicolescu, raportor al acestei chestiuni, pune în legătură, chestia cu aceea a strictei aplicări a legei repauzului." Azi, funcționarul comercial, din orice ramură de comerț, muncește peste puterile lui, câte 15—18 ore pe zi. De cele mai multe ori erau nici timpul necesar de masă. O astfel de muncă istovește corpul și mintea și prăpădește generația. E de datoria Statului, a Conducătorilor, a interveni prin legi și a reglementa orele de muncă. Adică de, ce pentru funcționarii publici și meseriași să fie ■asemenea, legi, iar pentru funcționarii comerciali nu? De ce această clasă să fie la discreția plutronilor exploatatori? In țările civilizate de mult există asemenea legi. . • Cuvintatorii atribue uum părul mare de tuberculos din țară., mancei istovitoare cernu mai are sfârșit. .Propr.ue 10 ore de muncă, de la 8 dimineața până la 8 seara, cu 2 ore pentru masă întreiaspere. Indice cuvântarea cerând ca ministrul de comerț și. Camera de comerț să vină cu procese pentru asemenea legi. D. Tharaffa: (B.Vâlcea) vorbește în acelaș sens, insistând asupra urgenței. D. Teodoru, București, cere ca, reglementarea orelor de muncă să fie recomandată secțiilor din provincie ca punct esențial dintre dezideratele funcționarilor comerciali și să se ducă o luptă aprigă pentru realizarea acestui deziderat. Vorbind de Metil, de cârciumă și băcănie, cari muncesc câte 20 de ore pe zi, îi arată ca pe niște victime ale patronilor, pentru cari Statul nu se gândește să ia nici o măsură de apărare; 70 la sută e coeficientul de tuberculoși ce dă această categorie de muncitori, spune d. Teodora. Propune ca o soluție imediată instituirea, unor "rupuri de funcționari comerciali în orașele unde nu sunt secțiuni, ori să intervină pe lângă serviciul sanitar al orașelor respective să semnaleze pericolul și să ia măsuri de îndreptare. Medicii ar putea cei dinuti să fie salvatorii acestei clase obișnuite, să li se impună aceasta chiar ca o datorie. D. Țăranu (București). Torțe pledează pentru reglementarea orelor de muncă: lipsa de odihnă, munca încordată, lipsa de hrană, toate duc la ruina sănătăței și negustorii nu câștigă de pe urma acestei epuliațiunî, căci istovindu- personalul, acesta nu mai poate munci și nici aduce un folos real, prin urmare patronilor. 1 . In Franța, fără nici o legiferare ci numai din solicitudinea patronilor sunt reglementate orelor de muncă. F. timpul să nu mai fim considerați ca simple mașini, deși și mașinele des întrebuințate ;se uzează și nu mai pot produce. Să cerem cu toții, o lege specială pentru regulamentarea oreileor de muncă. Incluzându-și discuția asupra acestui punct, congresul votează următoarea MOȚIUNE Față de munca istovitoare la care sunt supuși funcționarii comerciali din România și ținând seamă de faptul, că pe lângă că această muncă fie istovește toate forțele fizice, ii împiedică și de a se cultiva și a se desvolta din punct de vedere moral. Congresul decide să ceară ministerului de industrie și comerț, să reglementeze orele de muncă în comerț, fixând un maximum de 10 ore pe zi. 'S M se datorește rezultatul slab al școalei rurale w . Opinia publică de la noi este convinsă de slabul rezultat al școalei primare cu care soarta vremilor duse a fost vitregă și prin urmare plângerea școalei secundare că concurenții îî sunt fără claritate în expunere, fără gimnastică și disciplină mintală și nu posedă decât o pospăială de cunoștințe, împreună cu strigătul ofițerimei că soldatul absolvent al școalei primare de labia mai poate ceti silabisind și de abia mai poate așterne pe hârtie câteva litere schiloade, sunt drepte, adevărate și triste. Ca să ne facem o idee cât mai exactă despre realitatea netemeinicului rezultat al școalei purimare, e destul să ne oglindim felul de a fi și felul de viață al absolventului, ei care, în loc sa trăiască mai rațional, mai ușor și mai cinstit, în loc să sugestioneze inconștient un exemplu și să influențeze direct prin povețe asupra analfabeților din jur, se amestecă și nu după multă vreme se uniformizează, se contopește cu ei. Cine cunoaște felul de viață al sătenilor noștri nu prea găsește deosebiri între cei cari au trecut din școala ■ și între analfabeți. Șî negreșit că deslegarea așa de nepriincioasă bunului mers al fundamentalei probleme, nationale, prin care se poate deslega sănătos toate celelalte probleme ale neamului, ce duc către îndeplinirea idealului frământat de crudele împrejurări istorice, îngrijește pe orice român care-șî dă seama de rostul lui în mijlocul neamului și de rostul neamului în mijlocul lumei. Răspunderea și vina nu pot cădea asupra învățătorului care este așa cum l-au format mediul și profesorii și care muncește ca un apostol: .mult, stăruitor, cu chibzuială și tăcut și face câte un om căruia i s-e cer prea multe: face din toate câte ceva, fiind pus in imposibilitate de a face mai mult: citește, observă, experimentează, lucrează într’una și în multe direcții și face din când în când câte o priminițfere relativ la organizarea școalei sătești. Aceeaș răspundere care și asupra activităței extrașcolare, chemată pentru îmbunătățirea traiului sătenilor, pentru ajutorarea lor prin ei, pentru înmulțirea cunoștințelor, pentru continuarea celei școlare, cu toate ispitele ei. Ea nu poate sustrage, pe învățător , dela școală, deoarece învățătorul conștient, cu dragoste de carieră, și de săteni, dibaciu, muncitor și cumpătat, găsește timp de lucru pentru amândoua felurile de activitate după cum cel rău, nepriceput, materialist, chiar dacă va avea numai o singură clasă formată numai din 5 elevi, tot nu se va da o pregătire solidă. Avem ,dea face cu individualități și este beste cutiită ca într’o massă să se găsească numai elemente bune, ori numai rele; totul e relativ, e comparativ. S’a constatat însă că în massa învățătorească minoritatea microscopică e de partea celor rele și prin urmare cele 30—40—50 de cazuri triste și nedorite întâmplate pe la băncile populare cu învățătorii, nu îndreptățește nici pe cel mai pesimist,și nici pe cel mai înverșunat dușman să creadă că învățătorii sunt o pădure uscată; ei sunt și rămân o pădure tânără, îngrijită după legile raționale, cu prea puține crengi putrede. Cauza se găsește în însăși organizarea școalei. S’a Căutat ca un învățător să dea cât mai multe cunoștințe ușoare, practice, trebuitoare vieței zilnice la cât mai mulți elevi, și astfel învățătorul român are câte 8.0—fici elevi, răspândiți în cele trei divizii al școalei primare al cărei program este cât se poate de încâlcit și de nepedagogic, și înconjurați de mediu neprielnic, închipuiască și orișicine ce poate face im învățător atâtor elevi, când observările îndelungate și experiențele serioase pedagogice •ai dovedit, cu prisosință rii un educator, oricâtă dragoste ar avea, de carieră și oricât de dibacit ar fi, nu poate instrui sănătos mai mult,de 30 elevi într’o clasă și înconjurați de mediu priincios. Și iarăși gândească,se toți, ce, poate face învățătorul când în clasa I sunt cele mai multe și imai grele cunoștințe, iar în celelalte divizii veșnic are câte două contingente la aceiaș lecție, din care unul dormitează pentru că a mai învățat-o odată, iar celalt se trudește să înțeleagă ceva, să privească prin ceață și prin negură. Ca să se vadă și mai clar felul de organizare al școalelor noastre, amintesc că școala din Germania se clădește în mijlocul pădurilor de pe dealuri, ori de la poalele munților, ca elevului, pe lângă că e pus la adăpost de reaua influență a societăței ,și a manifestărilor din natură, să fie ațâțată puterea fizică și agerimea intelectuală, iar un învățător nu are decât 15 până la 20 elevi. Și apoi pentru orice se găsește bani, iar pentru școala primară, nu. Și iarăși pentru școala de corecțiune, pentru o inițiativă lăturalnică se găsesc inimi cari să țină conferințe prin orașe, pentru strângerea fondului, iar pentru cea mai trebuincioasă școală nu se găsește nimeni. F. Stănescu Bălăceau» ♦ La tragerea premiilor oferite abonaților ..Universului“ pe luna Noembrie, se va câștiga .și UNA SORA GODIN, cumpărată de la Industria Metalică Marcii, Bml. Elisabeta, No “ Î.A MAGASINEXE: ’ ț I 1C1T11 FIU București. — Strada Lipscani No. 51)  AU SOSIT și SOSESC ZILNIC : îouo ] Ultimele Noutăți "„S1" “ai Parisiene J“=Ti S 8**« Speciem I J S SSSIL J Sgl j S GORFEG TIIlHi pentru BOMME VMI.OÎ Its MO LI BOX § I I l>»imn«om C si Copii I Ai»eau cu smîciic i— I J3QJMETA.I&XJE Fin» % 1 1 ARTICOLE de FANTEZIE 1 Mănuși „PERRON“, Gorsetá* P. D., Lingerie fină, Trusouri complecte PREȚURILE CELE MAI EFTINE, Eșantinioane gratis în toata țara 1 au sosit si ssiluig Ultineii noutăți rezervate exclusiv navazineier s.D.mmm,4 p%pop 11 Strada Lipscani, Io, 78-BO & Ai AtlflIU = MAGA/INNELL TRANSFORM.VTL SI 31 Aim 1.— GO UO M111 owswhited Usi VERITABILE tie PE HS îA—S3t InNA BUCHARA. - iiîiirtTN JUNOLEUM-PERDELE.-Stofe de Mobile Rare speciatitate magbhil: Turseumi de la cele mai fine la cele mai simple IXCALTAMINTI: («AS OSΗ SOLOM PRETURI MAI EFTINE CA IN ORICE ALTE MAGAZINE 1510 SF.MAJUHI MATASCHI (ATI IDLE PIT ȘC HI !»OSTATIHI CO! â.t lIUM la trenaj 112 in vagonul de cl. II, distanța Gostești-București, s’a pierdut n. ceamanta i1. și un pardes.u. tune le-a găsit ssu știe de urmator a rugat a înștiința pe studentul Ion Iliescu, Post-Rsstaut, București, fâcându-i un imens serviciu. ______ Avis doamnelor Atelierul de rodii și comcetiuni al d-nei Sofia s’a mutat str. Carol 20 (vis-a-vis de Poștă). Confecționează: rocii, costume tailleur, rooki de vizită, haine, mantouri etc. Lucrează o rodie și in 48 ore. 17-19 ___ S’a pierdut un câine, părul lung, culoare galbenă, zgardă de nichel cu o medalie de alamă pe care stă scris UP—JU Pybogwkpy vlogkgoib Leipzig. Răspunde la numele „Ten*. Cine-i aduce în Str. Româță 42, capătă o bună recompensă. Sâni! Seni! Sâni! împrumut pe tot felul de amanete în condițiunile cele mai ivantagioase. Cumpăr recipiseic Muntelui ele pictate. Plătesc prețurile cele mai mari. Vând bijuterii marcate de Stat, cumpărrate la licitația Muntelui de pictate cu mic beneficiu. Cumpăr ■ polițele. Loc. de Asigurare de la persoanele, cari au rămas cu ratele întârziate. Achii bani imediat. Leon Colfer, Victoriei 86. 16:175 CONTRA VftfilCELOR Se recomanda tie Domnii Medici ■: 106 API civilie'. Se găsesc de pala și se pot face fi de comandă dintr'o singură butină fără cusături. Centuri abdomiane de toate sistemele pentru Doamne și pentru Domni. Bandaje Herniare „Barrereil întreg elastice, neîntrecute pentru reținerea perfectă a oricărei hernii, fără să jeneze Se găsește numai . . . 1414 COMPTPR DE OPTICĂ (S. PEHCHAS) București, Calea Victoriei I și C3IMI MIL 31 v nu uitați, că cele mai frumoase și eftine locuințe le găsiți în calea Victoriei 208, proprietatea prof. dr. I. Toma Tomescu. Electricitate, parchet, apă, la douî pași tramvai electric. Mai sunt 3 apartamente de închiriat din 18. ..X'am urcat chiria”. Pentru orice informațiuni la: dr. Eraclie Stefian, 22 str. Bibescu-Vodă, București. 1738 Se închiriat din toamna aceasta apartamentele din imobilul D-lui Căpitan R. Rosetti din Alea Sevastopol (colț str. Bugești)-care din cauza instalațiunilor nu vor fi aranjate complect decât la 18 noembrie a. c. Doritorii se pot adresa u iui Inginer Fantoli, Str. Occidentului 11 bis. 1673 Cai trei WH’T și cai de echipagiu, 3 vagoane sosesc Luni 28 Oct. în Bulevardul Ferdinand No. 106. 1735 Neaua Ulmeanu AVI . Pentru predarea întregului mobilier și a construcțiunilor de lemn furnizate de către fabrica L ALTER din Darmstadt (furnizoarea a diferite Curți europene)a grand lotei de Boulevard, a sosit în localitate arhitectul numitei fabrici. Doritorii de mobilă rugăm’ a se adresa arhitectului Becher. Directorul fabricii, Hotel Boulevard între orele 4—6 p. m. sau în urma unei înștiințări prealabile stă oricând la dispoziție. (Reprezentanții fabricei: Gebr.IV. F. v. Engelbrachten. București, strada Câmpineanu S-l). Telefon 6/9 1754 Arendez Moșia Sârca, gara Sărca, 30 km. Iași sau Pașcani... Pământ prima calitate, aprox. 950 hectare. CĂPITANUL VOINESCU TEODOR, BAGA 17. 1676 POMPEIE iii ORIGINALE WOBÎHIEGTOR furnizează din depozite.STAAS&CEER BUCURESTi aur, 1 marfă englezească T-a ceditate ' BIRNISEZĂ PROMPT — din — |])El*OSISELL Bucurestilinila 1W. STII SECIEI BUCUREȘTI, Str. Smârcan 20 Telefon 3,7í 16áatunde se vor adresa comenzile AVIS Se află de vânzare o cantitate de 40.000 de doage și 40.000 funcuri diferite mărimi, din lemuț de stejar, calitate superioară. De asemenea lemne de foc esență: stejar, cer, gorun, prict cantitate. Atât doagele cât și lemnele de in sunt depozitate în gara Balș. Romanați. Doritorii se vor adresa ti BANCA OLTULUI, SLATINA. 1753 DE ARENDAT Cu începere chiar din toamna aceasta, moșie întindere 1.000 hectare din care 800 arabile. Depărtare 20 km. de Constanța, având șosea bună. Pe moșie sunt ecareturi, vite de muncă, unelte agricole și 2000 oi. Semănăturile de toamnă făcute. Doritorii se vor adresa la Farmacist- căpitan Blanaru Strălaior Giurescu 38. în Constanța Blănăria Badio ¥a= - loan Petre H Fiu CALEA ITALIOVEI 0 5. Telefon 1*8]78 'linde tot felul de blănuri fine cu îîO Insulă mai eftiu ca oriunde precum: Scenei negri naturali,iar mătăsos, de în 30 la 50 Lei bucata. Persiattaii de La 30 în 80 iei bucata, .Jderi de la 70—00 bucala. Vulpi roșii si galbene de la 20—00 bucata si ori și ce iei de blănuri. SLĂBI CU SIGURAINTA SI FARA PERICOL ! 3 « A se îngrășa este a suferi. ■ « A slăbi este a întineri. » « Procesul obesitatei (exces de îngrașa re mi se mai poate face, însă trebue vulgarisat tratamentul cel mai eficace. Recentele lucrări ale unui savant biolog de la Facultatea de Medicină din Paris, au condus la descoperirea unui mijloc de slăbire fără rival, care este actualmente prescris și întrebuințat de mii de medici, a căror dovezi foarte numeroase constitue astfel o adevărată „Carte de Aur“. Sub acțiunea binefăcătoare a lodhyrinei Doctorului Deschamp grăsimea se elimină puțin _ câte puțin, mușchii ’și regăsesc flexibilitatea lor, pieptul se întărește, șol ] durile se micșorează,burta scade, si puțin " i c*ie P"l*n> ° siluetă grațioasă ’i in locul 1 ISHH) (IT <® IlfflEM profilului necioplit al persoanelor grase, in căteva săptămâni opera de întinerire este îndeplinită fără a lăsa vreo urmă trădătoare. ICDHYRINA D'OESCHAMP Se găsește la toate farmaciile din țară cu prețul ăc Lei 18 cutia, pentru un tratament de 6 săptămâni. Depozitul General: H. DUBOIS, v. Hue Judin, spa.sus. VITE Africane, Algeriene ăia ?epiaisp©le L isiiiFt ((Juissac Cereți I.'s.a și prețurile varietăților fine de vin <1 de masă și de bir prin 1 șyțay^a: Walter suub H. â-1* a t ANUNCÎU ' Poteci în acest oraș pepiniera vie, butași, indigenă, recrutată din renumita vie Stemate Albit, de calitate excelentă, producând peste 1000 deca la pogon. Amatorii mă pot vizita loco, Bulev, Găreî, fiind timpul favorabil replantației. V. Nicolau, învățător pensionar, R.Sărat. Icocs ANTRACIT CARBIF ngnette