Universul, aprilie 1926 (Anul 44, nr. 76-98)

1926-04-23 / nr. 93

joi " Und­e ziare, între cari şi „E­­poca“, continuă să facă insinua­ţii»» la adresa directorului nos­tru, d. Stelian Popescu, afir­mând că s-ar fi înscris în parti­dul liberal şi ar candida pe lis­tele acestui partid în viitoarele alegeri. Nu ne mai mirăm de condu­cerile celorlalte ziare, cât ne mirăm de d. Grigore Filipescu, care încă odată permite­a celor de la ziarul d-sale, să­­ răspân­dească astfel de svonuri neînte­meiate, pe nimic, când d-sa ştie bine, că dacă d. Stelian Popescu ar fi hotărît să facă politică li­berală, nimic nu l-ar opri să o spună făţiş, după cum şi altă dată, când era alături de d-sa, nimic nu l-a împiedicat să-şi spună precis, părerile contra tu­turor celor care erau de alte credinţe. Credem, că în împrejurările actuale, sunt alte lucruri mai bune de făcut, decât să se răs­fire intrigi politice. ■ Unele ziare din Capitală, vorbind de călătoria A. S. R. Principele Nicol­ae în Italia, au pus-o în legătură cu o proiectată comandă de sub­marine. Deţinem din loc competent asi­gurarea că ştirea aceasta nu co­­com­andă de submarine. □ Păr. Proca, protopopul ju­deţului Muscel, a trimis I. P.­­ S. Sale patriarhului Miron Cri­­­­stea, o lungă telegramă în care­ clerul muscelean înfierează cu toată energia atacurile îndrep­tate de ziarul „Epoca“ contra şefului bisericii române. In acelaş timp asigură pe I. P. S. Sa de toată dragostea şi tot devotamentul întregului cler muscelean. „ Delegaţia economică a gu­vernului se va întruni din nou azi, la ora 10 dim, la­ ministerul de industrie, spre a examina mă­surile necesare pentru organiza­rea unei mari campanii de ex­port. Cu acest prilej, se vor determi­na categoriile de produse al că­ror export poate fi activat pe o scară cât mai întinsă, prin redu­cerea taxelor vamale respective. Printre acestea, cele dintâi vor fi lemnul de stejar, produsele pe­trolifere, vitele şi făina. In acelaş timp se va studia şi oportunitatea desfiinţării taxelor suplimentare de 70 la sută pe căi­le ferate aplicate transporturilor de produse destinate exportului. □ Guvernul a fixat urmă­toarele candidaturi pentru Il­fov : La Cameră: g-ral Averescu, Gr. Trancu-Iași, C. Meissner, I. Mitilineu, M. Manoilescu, Al. Otetelişanu, Anibal Teodorescu, D. Grozdea, col. Savian Rădu­­lescu, Petre Papacostea, A. Ar­­geşiu, Al. Sabaru, Anton A. Bărdescu, Th. Voiculescu, C. Muscelleanu, pr. Nicoreanu, T. Rădulescu-Budeşti, Emanoil Poenaru, Petre Sadoveanu şi N. Dumitrescu-Curelea. La Senat: P. P. Negulescu, D. Dobrescu, prof. C. Obregia, N. Darvari, A. Alexan­drescu, C. Cristorian şi pr. C. Mic­­escu. D. dr. C. Leonte, reprezentan­tul României, a luat parte la desbateri şi a făcut o interesantă comunicare, tratând despre : „Ablaţiunea splinei la copii în caz de ruptură, cu transfuzie de sânge şi vindecări". □ Căutăm corespondenţi har­nici la CLUJ şi TIGHINA. Ofertele se vor trimite se­cretariatului de redacţie.­­ D. Iordache Manijsi din Calintăreşti, fost depozitar de ziare în acea localitate şi la R.­Vâlcii, însoţîndu­-şi bani proveniţi din vânzarea foilor trimi­se în depozit spre vân­zare — în loc să-i tri­mită la destinaţie — a fost reclamat parche­tului, pentru abuz de încredere. □ D. general G. Văleanu, mi­nistrul comunicaţiilor, a lucrat eri dim. cu d. Petre Papacostea, directorul general al poştelor. □ D. V. Goldiş, ministrul cul­telor şi artelor, pleacă astă seară la Timişoara. □ Sesiunea Sf. Sinod se va redeschide la 5 Mai. □ D. colonel G. Râureanu a fost numit din partea guvernu­lui epitrop al Aşezămintelor „Madona I­uda“ din Craiova.­­ • In zilele de 7—10 Aprilie, s-a ţinut la Roma, congresul in­ternaţional de chirurgie. fi! Guvernul a permis intrarea în ţară a revistei artistice ma­ghiare „Színházi Eiet“, care a publicat în întregime piese de Caragiale, V. Eftimiu, Rîuleţ, Valjean, etc.­­ Mai mulţi inşi, veniţi din Bulgaria, au păstruns în com­. Ci­­rccci (Durostor) şi au jefuit pe locuitorii Suliman Osman şi Rafi­­­l Kraim, furându-le şi 38 de oi. B D. colonel N. Stoenescu, di­rectorul societăţii Fero­chimica, a fost numit comisar al guvernu­lui pe lângă Camera de comerţ din Iaşi, în locul d-lui N. Raco­­vitză. El D. N. Constantinescu, inspec­tor comercial cl. III, a fost re­partizat la inspectoratul Cetatea- Albă, care cuprinde judeţele Ce­­tatea-Albă şi Ismail. D. maior M. Georgescu a fost numit subprefect al judeţu­lui Brăila, în lipsa d-lui Ştefan Ignat, aflat în concediu.­­ D. dr. Al. Lăiniceanu a fost numit medic diurnist în adminis­traţia centrală a ministerului de interne, fii Primim : „In ziarul „Dimineaţa1" de astăzi 21 Aprilie 1926 s’a publi­cat o telegramă din Roma, drept răspuns la pretinsa telegramă ce ar fi fost trimisă de către Agen­ţia oficioasă „Rador". Agenţia „Rador" ne roagă să arătăm că în ceea ce priveşte, in­­formaţiun­ea menţionată este ine­xactă, întrucât această agenţie nu a transmis în străinătate nici o ştire privitoare la raporturile italo-române în chestiunea Basa­rabiei“. □ Românii macedoneni din Capitală sunt înştiinţaţi să ia parte Vineri 23 cor., la hramul bisericii Sfântul Gheorghe Ve­­chiu din Calea Moşilor No. 36. □ Rugăm pe d-na Ianculescu de Reuss să ne comunice adre­sa, spre a-i trimite o sumă de bani, ce-i aparţine. □ Comisia specială de radio­fonie s-a întrunit ori d. a. la direcţia generală a poştelor şi a aprobat mai multe cereri de instalări de posturi radio-elec­­trice. S Casa şcoalelor a fost autori­zată să primească donaţiunea fă­cută de primăria comunei Târgu- Frumos şi care constă dintr’un teren de 13.000 mp., pe care să se construiască un local nnob­iu pentru gimnaziul de băeţi din a­­cea localitate. STUDENŢEŞTI □ Cercul studenţesc romana­­ţean ţine adunare generală, Joi 22 col. la 2 d. a. la soc. studen­ţilor în medicină (Schitul Mă­­gureanu Nr. 2). ŞCOLARE ■ D-nii I. Niţescu-Lungu şi Simion Popescu au fost delegaţi inspectori şcolari. ■ D. G. Stinghe a fost numit directorul şcoalei superioare co­merciale din Timişoara, în locul d-lui Podeanu.­­ Au fost numiţi subrevizori şcolari următorii : N. Arbănaşu în jud. Bacău, V. Bod­incu in jud. Soroca, Sterie Soiculescu in jud. Dâmboviţa şi Sebastian Po­pescu în jud. Teleorman. ÎNTRUNIRI­­*•­ Sindicatul funcţionarilor din comerţ şi industrie va ţine Vineri 23 c., orele 10 dim. în sala sindicatului, din str. Şe­lari 10, o Întrunire de protesta­re contra călcării legii repaosu­lui duminical. ■ Comitetele tuturor breslelor şi corporaţiilor de meseriaşi din Capitală sunt convocate, de că­tre aleşii lor în comitetul de di­recţie, pentru astăzi ora 7 seara, la Inspectoratul central al corpo­raţiilor, în strada Ştirbei-Vodă No. 43. Urmează a se hotărî, în mod definitiv : 1) înfiinţarea federalei bresle­lor şi corporaţiilor din întreaga ţară şi 2) fixarea datei viitorului con­gres al acestor organizaţii. La această şedinţă a fost invi­tat să binevoiască a asista şi d. ministru al muncii. JUDICIARE ■ D. Aurel Ciupe, consilier la Curtea de apel din Târgu-Mureş, a fost delegat să îndeplinească funcţiunile de procuror general pe lângă aceeaş Curte, în locul d-lui D. Luca, care urmează a-şi relua locul de consilier la Curte. MILITARE □ Maiorul Şteffa­n şi maio­rul Glogojanu I., au fost trimişi­­ în Franţa pe timp de patru luni, să urmeze cursul de legă­turi şi transmisiuni la ciclul „Hautes etudes militaires“. —————as———la □ Ruinele de biserică şi chilii de la Cozia Veche cu tere­nul din jurul lor au fost de­clarate monument istoric şi pu­se sub paza mânăstirei Cozia. □ D. Eugen Filotti, ataşatul de presă al României la Pra­ga, va face o comunicare azi la ora 5 d. a., în sala sindica­tului ziariştilor, asupra „Situa­ţiei din Cehoslovacia şi legătu­rile de presă ceho-române“. ■ Participanţii la congresul profesorilor de geografie, ce se va ţine anul acesta la Sighetul Maramureşului, în zilele de 9—15 Mai­, sunt rugaţi să-şi trimeată adeziunile, la seminarul de geo­grafie — Universitatea Bucureşti — sala XIV, cel mai târziu până în ziua de 1 Maiu. ♦ Prima ediţie din „Legea Electorală” epuizându-se, „Uni­versul“ a tipărit o nouă ediţie completată cu toate formularele. Se găseşte de vânzare la toţi chioşcarii şi depozitarii de ziare din ţară. Comenzile mai mari se vor adresa administraţiei ziarului nostru. Preţul 6 lei exemplarul.____ □ Societatea „Mormintele E­­roilor" face cunoscut familiilor, că având autorizaţiunea şi spri­jinul guvernului bulgar pre­cum şi concursul d-lui maior Mazarini, ataşatul militar ro­mân la Sofia, va întreprinde şi în anul acesta o campanie de exhumări şi repatriere de ose­minte ale eroilor români din Bulgaria. Familiile cari doresc repa­trierea osemintelor eroilor lor vor înainta cât mai curând ce­reri comitetului central al soc. „Mormintele eroilor“, palatul Patriarhiei, Bucureşti, indicând numele eroului şi toate datele asupra locului unde a căzut mort, rănit sau prizonier, a lo­calităţii şi cimitirului, unde se află mormântul şi a localităţii­­ de reînhumare. CAUT ASOCIAT Drogul si versat, cinstit, har­nic şi capital. Informațiuni Stelian Theodor droghist Ga­lati. 5096 La Galeria Victoriei Cal Victoriei 93, găsiţi cea mai frumoasă expoziţie de a bamoare Tetet. 73*74 Iurf XCff.—tf. 83 fffpeît Sfl ÂflfîWe T928 INFORMATION! cronica sporturilor Mimarea generală a F. S. S. H Adunarea generală a Federa­­ţiunei Societăţilor de Sport din România (F. S. S. R.) care a pri­lejuit în anii trecuţi atâta vâlvă printre sportsmani, s’a săvârşit fi­­nul acesta în liniştea, am putea spune chiar, în indiferenţa gene­rală. Duminică de dimineaţă s’a ţi­nut un comitet central unde sau discutat toate chestiunile ce urmau a să facă obiectul desbate­­rilor şi unde s’au „aranjat“ dife­ritele candidaturi în Comitetul central şi comisiuni. Adunarea generală a fost des­chisă la ora 4 d. a. de secreta­rul general al F. S. S. R. care a cetit o dare de seamă generală de activitatea în cursul anului 1923. Acest interesant raport al ac­tivităţii administrative şi spor­tive, cuprindea unele apre­cieri personale şi unele critici foarte justificat» de altminteri, împotriva forurilor ce nu-și fă- | cm.seră datoria față de conduce- ] rea centrală. Este locul să de- j plorăm­ aci, că aceste critici cari I revin ca un „leit-m­otiv" în fie- I care ari cu prilejul adunărilor generale, nu sunt rezolvite în | cursul anului prin măsuri ener­­gice cari să le curme cauzele. Regretabil este de asemenea I că, din toate comisiunile sporti- ■ ve, ed abia vre-o trei sau patru I au dat seama de activitatea lor,­­ celelalte, sau ne având nici o ac- | tivitate, sau având o activitate negativă și dăunătoare, cum a fost aceea a trecutei comisiuni de box. Din punct de vedere financiar, de asemeni Comitetele regionale şi mai ales Comisiunile centrale nu şi-au îndeplinit toate obliga­ţiunile ce aveau faţă de centrala F. S. S. R. In special s’a relevat lipsa de a se fi trimes cotizaţiile datorite, precum şi leul suplimentar, denu­mit olimpic, care urmează să con­­stitue fondul preparaţiunei olim­pice pe 1928. Aceste lipsuri repetate şi cari tind a deveni un obicei primej­dios nu pot decât păgubi activi­tatea generală sportivă a F. S. S. R. şi aşa destul de redusă în multe direcţiuni. Din raportul secretarului gene­ral, ce vom comenta mai pe larg cu alte prilejuri, reţinem înscrie­rea în programul de activitate al F. S. S. R. a unei propuneri ce am făcut în diferite rânduri — fără succes de altminteri — atât adunării generale cât şi fostului secretar general, cât şi diferitelor comitete centrale în răstimp de doi—trei ani. Este vorba de alegerea unui pa­­tron şi al unei Zile festive a F. S. S. R. când sportsmani din întreaga ţară îmbrăcaţi în costu­me de sport să facă o procesiune de propagandă prin oraşe şi sate, care să se termine la terenul de antrenament cu demonstraţiuni atletice de tot soiul. In cursul aceleiaş zile, toţi sportsmanii mari şi mici Împreu­nă cu familiile şi prietenii 1a­ să facă în toată ţara o chetă din care să se strângă fondurile ne­cesare activităţii sportive şi mai ales ridicării stadionului, pentru care F. S. S. R. se luptă de ani de zile în zadar. Susţineam atunci şi suntem şi acum încredinţaţi că o atare che­tă, făcută cu râvnă şi tragere de inimă, va produce în toată ţara cel puţin trei sau patru sute de mii de lei, adică atât cât este as­tăzi întreg bugetul F. S. S. R. Acestei idei, atât de simple şi uşor de pus i­n practică, i-au tre­buit aproape patru ani, ca să fie adoptată de conducerea F. S. S. R. Nădăjduim că nu vor mai tre­bui să treacă alţi 3—4 ani ca să fie înfăptuită. Făgăduim de pe acum tot spri­jinul ziarului nostru pentru de­plina reuşită a acestei manifesta­­ţiuni pe care ne vom strădui a o face cât mai impunătoare şi cât mai productivă. Din cetirea dării de seamă fi­nanciare am putut lua cunoştin­ţă cu destul regret că bugetul ge­neral al F. S. S. R., de abia a­­tinge suma de aproape 350.000 lei. Această sumă, ridicolă, când este vorba de instituţiunea diri­guitoare a sportului din întreaga ţară. Învederează odată mai mult lipsa de pricepere a celor ce sunt meniţi să conducă par­tea financiară a F. R. S. R. şi cari îşi închipuesc că este de a­­juns să ţină câteva şedinţe şi a da câte­va iscălituri, pentru a-şi fi făcut datoria faţă de F. S. S. R. Comisiunea financiară ar tre­bui să cuprindă în sânul ei co­mercianţi şi financiari, oameni energici şi pricepuţi cari să cre­­ieze fonduri federaţiei, organi­zând serbări, chete, timbre spor­tive, intervenind la diferite mi­nistere şi instituţiuni de Stat şi private pentru obţinerea de sub­­venţiuni, etc. In loc de aceasta se realege în fiecare an o comisiune compusă din oameni foarte cum se cade, dar fără vreo deosebită pricepe­re financiară şi — mai ales — lipsiţi de spiritul de întreprin­dere şi de simţul comercial atât de trebuincioase în aceste func­ţiuni. Nădăjduind că —­ In anii vii­tori — delegaţii cluburilor spor­tive vor face dovadă de mai mult discernământ, alegând In diferi­tele funcţiuni ale F. S. S. R., „the right men in the right places"1. După aprobarea gestiunilor şi cuvenitele descărcări financiare, s-a procedat la alegeri, ale căror rezultate au fost următoarele : Comitetul central: M. Savu­, Ca­mil Manoilă, Lt. Medeianu. Comisia de judecată: Andru, Petrovici, Nedelcovici, căpitan Vodă și Li­viu Juga. Com­. atletism: A. S. R. Prin­cipele Nicolae. Com. box: M. Sava. Com. tir: G. Plagino. Corn. lupte : Neagu Boerescu. Com. tennis: M. Iconomu. Corn. scrimă : Dinu Cesianu. Com. sanitară : Dr. Skupievsld. Com. F. B. A.: Dr. A. Leucuția. Corn. sport de apă : Dr. Ritter. Com. de rugby: Gr. Caracos­­tea.Com. cină: căp. Săvulescu. Com. ski: Rosetti-Solescu. Com. ciclism : Pălăm­idă. Com., sport iama: I. Arsenic. Com. financiară: N. Kovaci, M. Savu, Popp, Bianu şi căp. Slătinescu. Cenzori: Miron, Nenişor şi Petrovici. Supleanţi: Leobel şi Căp. Slă­­tinescu. Alegerile au decurs într’o at­mosferă liniştită, din cauza e­­normei superiorităţi de voturi realizată de delegaţii din provin­ciile alipite. Acestea s’au prezen­tat din nou uniţi într’un bloc in­tangibil, pe când delegaţii din vechiul regat şi mai ales cei bu­­cureşteni panasau voturile lor după simpatie sau antipaţii per­sonale, următori unui vechi şi detestabil sistem care îi va pune în­totdeauna în stare de inferio­ritate. Aceasta este atât de adevărat, în­cât unul dintre reprezenta­ni blocului, a declarat, nu fără oa­recare doză de.... cinism electoral, că o propunere făcută de unul dintre fruntaşii sportivi bucure­­şteni, va cădea cu siguranţă la adunarea generală din 1927. După despuierea scrutinului au fost câteva propuneri individua­le şi în sfârşit adunarea a acla­mat ca membri de onoare pe A. S. R. Pr. Nicolae şi pe d. Ion Că­­mărăşescu, unul din fondatorii F. S. S. R. şi din promotorii miş­cării sportive de la noi. O ultimă observaţie cu care vom termina : Delegaţii sportului bucureştean au strălucit şi de data aceasta prin.... lipsă, dând dovadă de o condamnabilă nepăsare faţă de lucrările adunării generale. O mare parte din ei au prefe­rat să se ducă să privească la un match de football, venind la a­­dunare de abia după despuiarea scrutinului. In asemenea conditiuni, nu este greu de înţeles de ce — cu oare­care dreptate — sportsmani ar­deleni revendică pentru ei con­ducerea aproape tuturor foruri­lor F. S. S. R. şi înlocuesc înce­tul cu încetul pe toţi fruntaşii sportivi din vechiul regat. O veche zicătoare spune : „Ci­ne are urechi să audă...“ şi, a­­dăugăm noi, să audă cât mai este incă vreme­a Neagu Boerescu □ oD­ Cutremorin Azore Berlin, 21 (Rador). — Se anun­ţă din Lisabona că în insulele Azore s’a simţit un puternic cu­tremur. Detaliile nu sunt încă cunoscute. l. UNIVERSUL Duminica viitoare va fi în­tâlnirea între echipele naţiona­le ale Bulgariei şi României, întâlnirea e aşteptată cu un e­­gal interes de cercurile sporti­ve de la noi, şi de la vecinii no­­tri de peste Dunăre. In vederea acestei întâlniri, trebuia să aibă loc Dum­ini­­nică pe terenul „Romcomit“ un match de antrenament între e­­chipa „Juventus“ şi echipa pro­babilă a României, selecţionată, dintre jucătorii cei mai buni din ţară. Pe teren însă a apă­rut o echipă hibridă formată din câţiva echipieri braşoveni, completată cu câteva elemen­te destul de valoroase de la „Fulgerul“ din Chişinău. §i în loc să asistăm la o întâlnire în­tre echipa naţională, care să re­prezinte quinresenţa sportului din ţară, ne-a fost dat să ve­­dem un antrenament în potriva­ a câtorva elemente disparate în­ care echipa roş-albastră a do­vedit o omogenitate şi superio­ritate constantă. Juventiştii au învins cu 5:2. Scorul putea fi­ şi mai dezas­truos pentru echipa pe care o­­ficialitatea sportivă lipsită com­pletamente de răspundere, a intitulat-o echipa reprezentati­vă a României. După acest match, e vorba ca parte din echipieri să ne schimbaţi. In acest caz vom a­­­sista Duminică la o exhibiţie şi mai lamentabilă, dat fiindcă, echipa se va prezenta complet lipsită de omogenitate şi antre­nament. Se repetă greşala fă­cută anul trecut cu prilejul în­tâlnire­ cu Turcia, când a tre­buit să ne plecăm în faţa ad­versarilor numai din causa Hre­sei de autoritate şi de organi­zare a celor ce conduc foot­ball­­ul românesc. In lipsa fostului preşedinte al Comisiunei centrale de F. R. A. împiedicat prin mutarea sa in provincie, Football-ul românesc merită el să fie sortit a cădea în mâini atât de nepricepute? Oare persoanele cari au ajuns să conducă cu atât dispreţ de răspundere sportul cel mai răs­pândit din ţara noastră, nu se tem ele de reprobarea generală, când mână culorile naţio­nale la un eşec sigur, faţă de un adversar vădit inferior, nu­mai din cauza neglijenţei sau nepriceperii lor ! Ad. REUNIUNILE SOC. DE TIR Vineri 23 şi Sâmbătă 24 c. vor fi la Circul Sidoli două mari reuniuni de box organizate de Soc. Tir din Bucureşti. Ambele reuniuni vor cuprin­de materiuri în deosebi de pute­re­sânte între cei mai buni pro­fesionişti ce avem în ţară. întâlnirile Cristache-Necoiţa- Fananescu Spakov-Parelescu, Chirilă Dan — M. Schönfeld şi Const. Nour—Dumitru Teică, vor fi cele mai gustate de public. BBSS [|s2i­r | Căderea porerii şi nătreata $3 vor rămâne ca amintire după 2 spălaturi cu SOPEX pa ent un produs englez cu renume mondial. Efect hotărâtor $1 instantaneu ş! asupra paraziţilor de cap (păduchii) Ondulează fl Trasează in special părul scurt la Doamne şi Domnişoare SOPEX este minune în ştiinţa Podoaba capului este părul­ de voiţi a-l salva, înainte de pâine cumpăraţi SOPEX Trimite­m­ toată ţara cu poşta contra sumei anticipat de bei 40, un tratament, reprezentant­ şi ne­poz­­ar General Societatea B Ionescu. Strada Beb­esni No. 27 Brăila De vânzare şi la principale farmacii, drognerii şi frizerii Unde nu veţi găsi, adresaţi-vă depozit Brăila, Marele Institut de Domnişoare te trimit mostre gratis şi franco. La acest articol scepticismul şi neîncre­erea trebue absolut Înlăturate 466 RULMENŢI ca BILE „R. I. V.“ •mmULI de PIAT-CITHOEN-PERESST Stoc complect pentru toate mărcile de automobile PReţURI FMRM CONCURENŢA. Reprezentanţi excusivi pentru România Dr. CRI­STEA &­­ Bucureşti, 83 Calea Victarias, 83 O CASTE BUNA ŞI FRU­MOASA E CEL MAI FOLo­­SlîOă A AS DE SĂRBĂTORI „CULTURA NAŢIONALA editează operele clasice fi lucrările de frunte ale contimporanilor, români fi streini, răspân­­dindu-le pe un preţ accesibil fiecărei pungi. Volumele apărute la „CVLTURA NAŢIONALA** conţin un ma­terial ales, care intereseazâ îndeaproape pe toţi Intelectualii, iată câteva din lucrările a­ărute în ultimul timp la „CULTURA NAŢIONALA“ ! MIHAIL EMINESCU POEZII LIRICE. — Lei 18. POEZII. — Cea mai bună ediţie a poeziilor lui Eminescu, în­grijită de d. Bogdan­ Duică prof. universitar. — Lei 100. POEZII FILOZOFICE. — Lei 13. DUILIU ZAMFIRESCU VIAŢA LA ŢARA.­­ Singurul roman românesc, care s’a vân­dut până azi în 50.000 exem­plare. — Lei 50. O MUZA. — Schiţe satirice şi a­­m­intiri din diplomaţie. — Lei 50 TANASE SCATIU — Romanul ruinei clasei boereşti, portre­tul precis al parvenitului. — Lei 5o.­­ BARBU DELAVRANCEA SULTĂNICĂ. — Cele mai strălucite nuvele ale marelui prozator. — Lei 50. A DOUA CONŞTIINŢA. — Dra­ma sufletului modern. — Lei 50. PARAZIŢII. — Viaţa înaltei so­cietăţi bucureştene, romanul desrădăcinaţilor. — Lei 50. RADU D. ROSETTI SPICUIRI. — Cele mai duioase poezii, cele mai spirituale epi­grame, cele mai colorate pa­gini de proză ale d-lui Radu D. Rosetti, întrunite Într’o in­teresantă antologie. — Lei 40. PRIN PRAVOSLAVNICA RU­SIE. — Rusia ţaristă şi credin­cioasă, Rusia dinaintea revo­luţiei, văzută de un călător care iubeşte gluma şi pitores­cul. — Lei 42 DINCOLO DE HOTARE. — Note de drum, dintr’o călăto­rie la Londra, instructive. — şi distractive. — Lei 45. ION MINULESCU ROŞU, GALBEN ŞI ALBASTRU. Romanul răsboiului, satira crudă a laşităţii „sedentari­lor”. — Lei 100. DE VORBA CU MINE INSU­MI. — Iei 100 / ROMANŢE PENTRU MAI TÂR­ZIU. — Lei 35. Poetul cel mai discutat, cel mai contestat şi cel mai lău­dat, întruneşte în aceste două volume definitive opera, care i-a creat marea faimă de as­tăzi, I. SLAVICI CEL DIN URMA ARMAŞ. — Ultimul roman al marelui nos­tru scriitor. — Lei 100. AMINTIRI — Eminescu, Cara­­giale, Coşbuc, Maiorescu, Creangă, Alecsandri, etc., zu­grăviţi de omul care i-a cunos­cut ,de-aproape. — Lei 50 I. A. BASARABESCU , MOȘ STAN. — Pagini uneori vesele, alte ori duioase pentru cei mici. I­ei 45 P. ISITRESCU BASMELE ROMANILOR — Cu­legere din cele mai bune bas­me ale „unchiatului sfătos".— Lei 45. I. AGARBICEANU DOUA IUBIRI. — Cele mai stră­lucite pagini ale marelui pro­zator ardelean. - Lei 60. GH. URAESCU SCHIŢE VESELE - Satira vie­ţii cotidiane. — Lei 45. AL. LASCAROV-MOLDOVANU HOTARE ŞI SINGURĂTĂŢI. - Emoţionante fragmente din viaţa ţărănescă. — Lei 45. C. GANE PRIN VIROAGE ȘI COCLA­URI. — Note din răsboiu, scrise cu o sinceritate rară.— Lei 40. CEZAR PETRESCU SCRISORILE UNUI RĂZEȘ — Lei 45. DRUMUL CU PLOPI. — Lei 50. Cele mai bune nuvele ale scri­itorului care a fixat în pagini vibrante sbuciumările sufletu­lui de după răsboiu. RABINDRANATH TAGORE NAŢIONALISMUL. — Expune­rea limpede a adevăratului naţionalism constructiv. — Lei 45. KARL KAUTSKY DE LA DEMOCRAŢIE LA RO­BIE DE STAT. — Fruntaşul socialist, polemizând cu Trotzky, pune în lumină marile gre­şeli ale regimului bolşevic.— Lei 40 E. VANDERVELDE SOCIALISMUL ŞI AGRICUL­TURA. — Rostul mişcării ar socialiste în ţările agricole.— Lei 40. PAUL ZARIFOPOL VEDENII. — Cele mai puternice nuvele fantastice din literatu­ra modernă. — Lei 75. H. SPENCER INDIADUL ÎMPOTRIVA STA­TULUI. — Lei 90. J. &J. THARAUD UMBRA CRUCII - Romanul vieţii evreeşti. — Lei 50. HORTENSIA PAPADAT-BEN­­GESCU APE ADANCI. — Lei. 55. ROMANŢA PROVINCIALA. - Lei 60. Două volume de proză, în care sufletul femeii este a­­nalizat cu o pătrundere, une­ori crudă, de o observatoare sinceră şi obiectivă. CH. DROUHET VASILE ALECSANDRI ŞI SCRII­­TORII FRANCEZI — Lei 100. EM. DORIAN DE VORBA CU BALANUL MEU. — Versuri din războiu. — Lei 45. BENJAMIN CONSTANT ADOLF. — Romanul unei iubiri nenorocite. — Lei 42. LUCRĂRILE APARUTE LA „CULTURA NAŢIONALA» SE GĂSESC SE VANZA­RE LA TOATE LIBRĂRIILE DIN ŢARA ŞI LA EDITURA IN BUCUREŞTI, STR. PARIS No. 1 Hemoroiza (troinjii) se tratează ca suc­ces desăvârşit cu­­INSTIPTOL UNGUENT SAU SUPOZITOARE Scurgerile de sânge şi durerile dispar repede. La farmacii şi droguerii PREŢUL : SUPOZITOARE 115 LEI; UNGUENI 100 LEI. Bine asortat In en gros LIBRĂRIE, MĂRUNŢIŞURI şi JUCĂRII — ARTIFICII cu preţul Fabricei — Ilustrate serpentine şi confeti p. serbări Lei Fănică Teodorescu — Str. Carol 90, Bucureşti — 6 EXPOZIŢIE Se rechi, broderii, storuri, perdele, co­voare, etc., româneşti la D­na Bârcăşanu BOLNAVII DE fl Mk H Plani iám astmatici bolnavi de nispt ser»! ilar! săraci de sânge slăbiţi anesnici ai­t mult dorita uşurare a suferinţelor iar prin VfiEtris( Se întrebuinţează mea la tusa măgurească, rachitis­coală englezeasca­, scuipat de sânge, boale temeeşti, precara şi la tot felul de slăbiciuni Mii şi mii scrisori ie recunoştinţa dovedesc eternul al Siropului Vertes. Gust foarte plăcut Premiat la Paris, Londra, Ostende ■ii Roma. Un colet poştal conţinând 4 sticle 450 lei de la Farmacia VULTURULUI lupi Strada Regele Ferdinand No. 2 ___________Spezele poştale şi ambalaj în regie proprie Bogat asortiment, se găsesc la Fabrica da Palării „SP&3ANTA“ Str. Olimp No. 68 (cu tramvaele No. 7, TO fl 12) 4914 Se ştie de toată lumea căci numai vinurile de la Desfacerea vinurilor spirale in Calea Griviţei 19 colţ genera­u Budişteanu No. 1, sunt cele mai plăcute şi cele mai gustoase vinuri naturale, deci toată lumea trebue să cumpere de la această desfacere unde se vinde cu următoarele preţuri: Superior 20 iei Ki­o, Braghina 24, Grăsulie 30, Tarnaioasa 40, Bordo Nectar 30 Soterne 50, Ţuică Marghiloman 40. Produsa proprii, se expediază şi nu prov­ed­e in lăzi a 12 şi 24 Butelii amba­­lagiu gratis, toate comenzile trebuesc însoţite de 50 la suta aconto­ni/Jicurie&UIL îl­m., JnAllimjod­ 4 cnv. kiphon • Cel mai mic (jrcm­ofon din Lume Gramofonul de buzunar O mina fie a technicei, neîntrecut ca firecvzce. Aiuietei 'mecaman fliraeyonwt Reprezentanţa Generală pentru România : Uniunea Genere­l de Comerţ, fost Abi Ornstein Str. Câm­­pineanu 16 (numai pentru vânzări engros), din fier cu tăblia din lemn de stejar mare stoc la Uzinele f. „SYLVfl“ — şos. Pantilimon 169 — Bucureşti Telefon 4­86 — —est NU COMPAISAŢI peedeli­ de reţea înainte de a consulta bogata colecţiune a Mag de En gros — Strade Selari II — Unite se vinde En daiiii cu preturi tie Mere Sw gros - 5118 RedoÉ e suiletif loÉrjiiai O CASTE BONA Sl FRU­MOASA PRINCE A1NE ORI- 1 CĂRUI INTELECTUAL jj In Str ~ da Vasile Co^Sa 11 5U83 5078

Next