Universul, mai 1929 (Anul 47, nr. 98-121)

1929-05-27 / nr. 118

Anul XLVII Nr. 118 Luni 27 Mai 1929 C­AMERA Continuarea şedinţei d­e la 24 Mai Şedinţa se deschide la ora 1­3.50 sub­ preşedinţia­ d-lui__St. Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nii: Iuliu Maniu, N. Costăchescu, I. Mihalache. ARCUL DE TRIUMF D. N. IORGA întrebă pe d. preşedinte al consiliului, dacă consimte să se dărâme arcul de triumf, considerat ca mo­­nument istoric. Este o impieta­­te să se dărâme arcul de triumf. Solicită guvernului să sprijine terminarea palatului „Ligii cul­turale“. Mai întreabă pe d. preşedin­te al consiliului, când se dau universităţilor cele 25 milioane lei promise cu prilejul serbări­lor Unirii. D. dr. I. PISTINER cere să se ia măsuri împotriva societă­ţilor de asigurare Belgo-româ­­nă şi Asigurarea poporului, ai căror agenţi cutreeră satele şi încasează sume de bani da la săteni. D. PAMFIL ŞEICARU întrea­bă pe d. ministru al muncii ce măsuri înţelege să ia pentru micşorarea numărului funcţio­narilor români fără lucru. In toate instituţiile particulare au invadat funcţionari străini. Numărul funcţionarilor fără lucru va creşte în măsura în care guvernul va reduce numă­rul funcţionarilor publici. Faţă de această situaţie în­grijorătoare, guvernul e dator să pună restricţii străinilor, cari vin în ţară­­. BULAU relevă lipsa de a­­sistenţă medicală la sate, din care cauză mor mulţi copii. Chestia constituţională închisă D. I. G. DUCA: D-le preşe­dinte, profit de prezenţa pe ban­ca ministerială a d-lui­­preşedin­te al consiliului, pentru a-l ruga să binevoiască a-mi răspunde la întrebarea, pe care am avut onoarea a i-o pune acum câ­teva zile, privitoare la cele ce s'au petrecut la serbarea de 10 Mai, cu ocaziunea te-Deumului ţinut la Târgovişte. RĂSPUNSUL D-LUI PRIM-MI­NISTRU D. IULIU MANIU, preşedin­tele consiliului: D-lor deputaţi, d. deputat Duca, cere de la mine un răspuns care este dat de mult. La întrebarea pe care a adresat-o d. deputat Duca, au răspuns, în două rânduri, d-nii miniștri Vaida Voevod şi Iu­­nian, ambii răspunzând în fond şi arătând care este punctul de vedere al guvernului,­­ răspuns pe care eu nu pot decât să-l a­­prob. Dacă, până în ziua de as­tăzi, nu am răspuns d-lui de­putat Duca, nu am făcut-o pen­tru că nu ași fi pus destul fond pe spusele d-sale, sau că ar fi să nesocotesc întrebarea d-sale, dar pentru că am crezut, că răs­punsul dat d-sale l-a satisfăcut pe deplin. Aflând că doreşte să pună din nou această chestiune şi că nu găseşte chestiunea des­tul de lămurită şi doreşte din nou să­ fie lămurită,­ ţin, , pe scurt, să răspund şi cred că răspunsul meu îl va mulţumi şi pe d-sa şi onorata Cameră şi opinia publică D, senator Cornescu, a făcut declaraţiunile cunoscute care au fost completamente desaprobate, nu numai de banca ministeriala,­ dar de întreg partidul nostru. Drept urmare a acestei stări de lucru, d. senator Cornescu, fiind chemat înaintea comitetului de disciplină al partidului Dâmboviţa, în şedinţa din 17 Mai a partidului, a fost exclus din partid pentru atitudinea şi cuivintele d-sale. Cred că acest fapt concretizează cât se poate de bine cel mai categoric răs­puns. Eu cred, că în urma aces­tui fapt nu mai este nevoe să arăt, că partidul şi guvernul nu aprobă atitudinea d-lui senator Cornescu REPLICA D-LUI I. G. DUCA D. I. G. DUCA: Mulţumesc d-lui preşedinte al consiliului de miniştri, că a binevoit să-mi dea astăzi răspunsul, pe care l-am auzit cu toţii. Regret însă că nu pot fi satisfăcut în totul cu acest răspuns. D-le presei­in­te al consiliului, dacă altcineva ar fi în ca­pul băncii ministe­riale decât dv. şi cum­ zic dv., zic­­e.­.a partidului natiinal­­ţărănesc, răspunsul d-voastră ar putea fi oarecum concludent și satisfăcător. Având, însă, în vedere că sunteţi în capul băn­cii ministeriale, d-voastră, adi­cu şeful unui partid, care în timp de trei ani, în opoziţie, a evitat în mod sistematic să ia o attudine categorici in acea­stă gravă problemă da stat, vii nu ne putem mulţumi :u sanc­ţiunile pe care le-a dat organi­zaţi­unea d-voastră dela Dâm­­boviţa, — sancţiuni aprobate sau nu aprobate de d-voastră. Penti« ce’ Mai întâi,' *ă examinăm în ce condiţiuni au fost date acele sancţiuni? Sancţiunile au fost date cu majoritate ş* m.n .miale, iar numărul celor sări au fost contra excluderii din organ­iza­­ţiunea din Dîmboviţa a d­lui senator Cornescu, a fost atât de mare şi a fost o deosebire foarte mică de voturi, între cei cari au fost pentru şi între cei cari au fost contra excluderii, încât ea pierde cu totul din autoritatea ei. Pe de altă parte, dacă d-stră,­ d-le preşedinte al consiliului de miniştri, desaprobaţi formal a­­titudinea luată de d. Cornescu, eu am dreptul să vă întreb, ce măguri aveţi de gând să luaţi, faţă de toţi ceilalţi cari s au so­lidarizat cu d-sa? D-lor, vedeţi evenimentele se răzbună; acestea sunt inconve­­nienitele atiitudinilor echivoce. Dacă d voastră aţi fi avut, în a­­ceastă chestiune, o atitudine precisă, n‘ar fi fost nevoe de precizări astăzi, dar pentru că n‘aţi avut această atitudine pre­cisă, de aceea astăzi, mai mult decât ori­când, noi dorim să ştim, din gura autorizată a d-lui preşedinte al consiliului de mi­niştri, dacă d-sa, ca şi noi, con­sideră această gravă chestiune de stat ca o chestiune definitiv închisă, iar nu cum am auzit de la această tribună, în opoziţiu­ne, numai ca o chestiune, care nu este actuală. Aceste precizări le consider indispensabile. Le consider in­dispensabile din punctul de ve­dere a­l raporturilor guvernului faţă de Coroană, din punctul de vedere al situaţiunii interne din ţară, în care pot să fie per­­soane interesate să speculeze a­­cest echivoc, sau aparenţa aces­tui echivoc care continuă, le consider indispensabile din punctul de vedere extern, pentru ca toţi cei ce au legături de a­­proape sau de departe cu Statul român să ştie pe ce teren se a­­flă, şi le cred, în sfârşit indis­pensabile şi din punctul de ve­dere al situaţiunii partidului dv., în raporturile lui cu cetă­ţenii acestei ţâri. De aceea, d-le preşedinte al Consiliului, cu regret sunt obli­gat să spun că nu mă pot mul­ţumi cu răspunsul, pe care aţi binevoit a ni-l da şi sper că, cel puţin acum, vom auzi deja dv. precizările, atât de mult amâ­nate, şi totuşi atât de necesare. NOUI PRECIZĂRI ALE D-LUI IULIU MANIU D. IULIU MANIU, preşedin­tele consiliului: D. deputat Duca vrea să caute nod in papură şi e supărat că nu­-l găseşte. Eu ce să-i fac dacă papura n'are nod. D. Duca e Îngrijorat de la, din­­ porturile pe care le-ar putea a­­vea sau pe care le are guvernul cu Coroana şi cu partidul său. Rog pe d. Duca să nu fie în­grijorat. D. I. G. DUCA: Ba am drep­tul. D. IULIU MANIU: Guvernul a ştiut ca în fiecare chestiune, cum şi în aceasta, să pună la punct raporturile sale şi cu Co­roana şi cu partidul său. Dv. ,ştiţi perfect de bine, că guvernul actual şi-a luat guvernarea pe baza unui manifest, publicat în toată lumea. L-a publicat cu ştirea şi învoirea partidului şi a luat cunoştinţă despre el Co­roana. Prin urmare, mă mir că d. deputat Duca abia acum, după 6 luni se trezeşte că ar fi ceva aici, care n'ar fi fost pus la punct. Dacă e aşa, îl în­treb pe d. deputat Duca : d-sa crede că între guvern şi între partid este o neînţelegere pe a­­ceastă temă ? Deduce această concluzie a d-sale din împre­jurarea că la şedinţa comitetului judeţean, în care sa dat acea­stă hotărîre de excludere au fost 21 de voturi, altele decât acelea ale majorităţii. Şi de a­­ceea, este foarte îngrijorat: ce se va întâmpla cu aceşti 21 de oameni, cari nu sunt de acord cu punctul de vedere a! guver­nului? Să fie foarte liniştit, fiindcă aceşti 21 de oameni, membri în comitetul judeţean, nu au votat în contra exclude­rii, din cauză că ar fi aprobat atitudinea d-lui Cornescu; din contră, toţi oratorii din şedinţă au desaprobat atitudinea d-lui Cornescu. Au votat altfel , in­trăm spirit de indulgenţă, dar nu altceva. Veţi vedea şi puteţi vedea procesul verbal al acelei şedinţe, fiindcă credeau unii, că pedeapsa este prea aspră pentru faptul care s-a săvârşit şi cred că d. Duca nu va putea să în­­vinuiască pe oameni, fiindcă— poate — sunt mai puţin severi în judecată, după cum este dumnealui şi după cum trebue să fim şi noi. Hotărîrea comitetului jude­ţean, a fost aprobată şi de co­­misiunea de partid. Prin ur­mare solidaritatea între comite­tul judeţean şi partid este sta­bilită şi deci, d. Duca poate fi foarte liniştit că din cauza a­­ceasta nu va fi nenorocire am­pra partidului nostru. Astfel, chestiunea este pusă la punct. Partidul naţional-ţâ­­rănesc şi guvernul pe care îl sprijină, sunt la putere pe baza aranjamentului constituţional care este în fiinţă astăzi. Nu este in această privinţă nici un echivoc. Am declarat-o de atâ­tea ori. Şi prin urmare, în ceea­­ce priveşte discursul d-lui Cor­nescu, a fost dezaprobat şi va fi dezaprobat ori­care din d-nii din partid care va urma pe calea d-lui Cornescu. Eu cred, că d-voastră nu fa­ceţi un bun serviciu partidului d-voastră, nici ţării, nici ches­ definitiv Corpurile Legiuitoare şi Franţa recunoaşte necesita­tea încheerii unui concordat, privitor la Alsacia şi Lorena. ------ X 6­u înfrumuseţarea oraşului Arad Arad, 21 Mai Comisia interimară a munici­piului Arad, continuă să-şi pună în aplicare planurile edilitare. După croirea şi împodobirea parcului cu flori, din lungul bu­levardului Regina Maria, se lu­crează cu asiduitate la plantarea şi împodobirea parcului tăiat în lungul bulevardului Regele Fer­dinand. Aci se vor amenaja două mari pieţe de ramificaţii înlă­­turându-se astfel spectacolul rui­nelor fostei mori Neuman. Peste ruine se va trasa o stradă, care va da în cartierul vilelor, de pe malul Mureşului. Se mai intenţio­nează acoperirea lacului murdar din păduricea oraşului, iar peste actualul canal, zis al Mureşului mort, se va construi un pod, ce va deservi noul drum al intrării, din gară în oraş. Acest nou drum va pieri din faţa gării, urmând tra­seul fostului tren-tramvai — scos din circulaţie — până la unirea cu bulevardul R. Ferdinand. Cor. Se intră în ordinea de zi, în­­cepându-se discuţia generală asupra proiectului de lege pen­tru modificarea legii bacalau­reatului. D. I. G. DUCA scoate în evi­denţă opera şcolară realizată de fostul ministru al instruc­ţiei. Insistă asupra necesităţii examenului de bacalaureat, care trebue să fie o adevărată selecţionare a tineretului şco­lar. Pentru aceasta bacalaurea­tul trebue să fie serios. Pro­iectul dv. de lege corespunde acestor cerinţe? Cred că nu. Proiectul acesta transformă examenul de bacalaureat în­­tr-un examen obişnuit, dând posibilitate atât elevilor buni, cât şi celor slab pregătiţi­, să pătrundă în universitate. Elevii vor studia numai o­­biectele care 18 sunt cerute la bacalaureat. In al doilea rând, suprimaţi 3 obiecte necesare culturii ge­nerale: geografia, istoria uni­versală şi filosofia­Introduceţi dispoziţia ca ele­vii să fie examinaţi de profe­sorii liceelor pe care le-au fre­­cventat. Rezultatul bacalaurea­tului, desigur că în aceste con­­diţiuni nu va fi cel dorit, căci profesorii liceelor vor avea a­­morul propriu să-şi promoveze toţi elevii lor. Concepţia dv. a fost de a uşura examenul de bacalaureat. D. ministru COSTĂCHESCU: Gândul nostru a fost să raţio­nalizăm examenul, care a dat rezultate ele multe ori absurde. D. I. G. DUCA: Dv. căutaţi să simplificaţi bacalaureatul. Inconvenientele proveneau din cauza unor profesori, dar nu din cauza legii. Nu trebue să facem însă din această chestiune o luptă de partid, cum fac minoritarii ridicându-se împotriva baca­laureatului. Ei săvârșesc o gre­­șală. Nimănui nu i-a trecut prin gând să institue baca­laureatul pentru persecutarea minoritarilor. Bacalaureatul a isvorît din necesitatea de a se­lecţiona elementele intelectua­le şi a face cultură mai serioa­să. Pe acest tărâm trebue să conlucrăm cu toţii, căci în a­­fară de tratatele de pace cu dis­poziţii rigide, armonia sufle­tească dintre noi şi minoritari dă rezultate mai bune. Nu mai treceţi graniţa, instigând îm­potriva ţării. Acesta e un rău care se întoarce împotriva dv. Să eliminăm cu desăvârşire această latură minoritară pri­vitoare la examenul de baca­laureat şi să fim conduşi nu­mai de nevoile superioare ale culturii. Dar aşa cum se pre­zintă proiectul de lege, coboa­ră bacalaureatul la un simplu examen de absolvire. D. N. IORGA se declară îm­potriva examenului de baca­laureat, care nu e decât o tor­tură pentru elevi. Şcoala ro­mânească nu a avut examen de bacalaureat. E o instituţie me­dievală, hibridă, învăţământul nostru s-a făcut cu şcolari as­cultători şi cu profesori înţe­legători. Şi nu-i nevoe de ba­calaureat, învăţământul nostru supe­rior, care a luat naştere pe vre­mea lui Brâncoveanu, n a avut examen de sfârşit de an. Trebue să avem un Învăţă­mânt secundar bun, iar nu să-l corectăm prin bacalaureat, căci de aceia avem un corp a­­tât de numeros de inspectori şcolari. Dv. schimbaţi comisiile de e­­xaminare, numind 7 profesori şi un preşedinte. Ce urmăreşte comisia? Să în­toarcă elevii înapoi la liceu, sau să-i treacă la Universitate? Dacă elevii trec la Universitate, atunci trebue examinaţi de pro­fesori universitari. Introduceţi apoi în comisii, doi profesori minoritari, unde sunt elevi minoritari. In aceste condiţii examenul nu va putea avea un ansamblu, când pro­fesorii examinează în diferite limbi. Limba şi literatura română trebue impuse cu măsură mino­ritarilor, spre a nu face neplă­cută o limbă şi o lieratură fru­moasă. Termin, cu dorinţa că se va găsi cineva să creeze noua şcoa­lă, care să fie numai lumină şi iubire. D. RAŞCANU (maj.) analizea­ză proiectul de lege scoţând la evidenţă necesitatea modificării legii examenului de bacalau­reat. D. LA AR FRANCISC (ma­ghiar) spune, că doreşte liber­tatea desăvârşită a instrucţiei potrivit tratatelor de pace şi re­­zoluţiunilor de la Alba Iula. Noi cerem, ca la examenul de bacalaureat, comisia să fie for­mată din profesorii şcoalei şi un delegat al ministerului. Examenul să se facă în limba de predare, afară de literatura română. Declară că nu votează proiec­tul. Şedinţa se ridică la ora 8.20. Şedinţa de la 25 Mai Şedinţa se deschide la ora 1, sub preşedinţia d-lui Şt. Criin Pop. Pe banca ministerială d. N Costăchescu, D. R. FRANASOVICI (lib.) a­­trage atenţia, că adunarea nu e în număr, şi deci şedinţa nu se poate deschide. D. PREŞEDINTE răspunde că chestorii au constatat că adu­narea e în număr. D. ILIE RADULESCU (maj.) întreabă pe d. ministru al sănă­tăţii, ce dispoziţii înţelege să ia pentru liniştirea dentiştilor, cari aşteaptă de atâta vreme re­zolvarea doleanţelor lor. D­o-ral RACOVTŢA atrage a­­tenţia guvernului, să ia măsuri să nu se mai comande în străi­nătate, materiale pentru aviaţie şi avioane, până nu se dau toate garanţiile. D. JUMANCA (soc.) se miră că s'a oprit intrarea în ţară a corului litografilor din Buda­p6St£L. D. GHERMAN semnalează, că la Baia Mare nu s-au plătit pen­siile muncitorilor, din anii 1925- 1926. D. D. TEODORESCU (maj.) în­treabă pe d. ministru al finan­ţelor, ce măsuri va lua împotri­va directorului Băncii Naţionale din T. Severin, care a frusta­t fiscul. Bacalaureatul D. PAMFIL ŞEICARU se o­­cupă de rezultatele examenului de bacalaureat. După război a năvălit la ş­coalele secunda­re o numeroasă populaţie şcolară de la sate. Era nevoe de selec­ţionare la sfârşitul celor 3 ani de şcoală şi atunci s-a insti­tuit bacalaureatul. Dar că se întâmplă cu elevii, cam­ după 8 ani de liceu, cad de 3 —4 ori la bacalaureat ? Devin nişte de­clasaţi , se îngroaşă numărul unui proletariat intelectual şi se împovărează bugetul statu­ţiunii pe care credeţi că sunteţi în drept să o apăraţi aşa de mult, ridicând această chestiu­ne, care este terminată» și fiţi sigur, că guvernul va veghea ca această chestiune să nu tulbure pacea şi liniştea ţării de care are atâta nevoe. D. I. G. DUCA: D-lor deputaţi, din nenorocire, în prea lunga mea carieră politică, căci am deja 22 de ani de activitate par­lamentară am crezut totdeauna că este rău să cauţi nod în pa­pură cuiva. Am fost totdeauna contra căutării nodului în pa­pură. Recunosc însă că, de a­ceastă dată, dacă l-aşi fi căutat m’aşi felicita, pentru că în sfâr­şit, după atâţia ani, am auzit pe d. preşedinte al consiliului, fă­când declaraţiunea pe care am dorit-o din partea d-sale. De­claraţi­unea finală a d-sale este singurul fapt pe care vreau să-l reţin. Nu am să mă interesez de raporturile dintre d-voastră, din sânul partidului naţiona­l-ţără­­ne­sc. Este foarte important insă pentru tară, că In sfârşit de vreo şedinţe al consiliului, a declarat in numele d-sale si in numele partidului pe care-l reprezintă, că consideră definitiv terminată această dureroasă chestiune. Atât voiam să aflăm din par­tea d-sale. Am aflat-o și prin urmare nu mai am nimic de a­­dăugat. Bacalaureatul UNIVERSUL lui, căci toţi acei cari nu şi-au putut face o profesie, cau­tă să devină funcţionari pu­blici. Pentru înlăturarea acestor consecinţe, trebue împuţinate liceele şi să se pună examene din an în an, la fiecare clasă. (Şedinţa continuă). SENATUL Contnuarea şedinţei de la 24 Mai Cuvântarea d-lui Dl. Lapedatu D. AL. LAPEDATU, fost mi­nistru de culte, spune despre concordat că este rezultatul tra­tativelor duse pentru apărarea drepturilor şi intereselor Statu­lui, timp de 10 ani, încoace, de toate partidele politice care s’au găsit la guvern. Odată cu unirea Ardealului s’a pus pe tapet şi problema cultelor, mai ales că în această provincie religia a avut un rol covârşitor In desvoltarea popo­rului. Din fericire s’a trecut uşor peste luptele care începuseră să se angajeze în jurul acestei pro­bleme, spre a se ajunge azi a­­proape de soluţionarea ei. Cele 4 religiuni şi 3 naţiuni ale Ardealului, numite de un­guri cele 7 păcate ale Ardea­lului, au fost desigur isvorul de unde s'a pompat energie tutu­ror naţionalităţilor cari tindeau la desrobire. Am făcut acest scurt istoric, spre a arăta d-lui Gyarfas, că dacă e să clădim de acum îna­inte, o vom face călăuziţi de un trecut istoric pe care nimeni nu ni-1 poate contesta. In noul Stat român, necesita­tea unui acord cu Vaticanul s'a impus, fiindcă drept credincio­şii Romei trebuiau neapărat să-şi fixeze situaţia în Statul român. Concordatul mai e necesar şi din cauza jurisdicţiei pe care episcopatele rămase în Unga­ria pretindeau să continue s’o exercite asupra epitropiatelor din Ardeal. La 1923 când s’a elaborat con­stituţia, pe baza dispoziţiunilor ei s’a întocmit legea pentru or­ganizarea bisericească materi­ală. Vă amintiţi luptele ce s-au dat între biserica unită şi cea ortodoxă pentru izbânda idei­lor susţinute de fiecare din ele. E bine să ne dăm seama că sub raportul organizării biseri­ceşti am isbutit să clădim ceva şi să organizăm viaţa cultelor în Stat. Azi avem o lege de re­organizare şi o viaţă nouă a început pentru culte. Tratativele concordatului au început in 1920 şi au continuat după votarea constituţiei. Cu bunăvoinţa ambelor părţi, la finele anului 1925 eram aproa­pe înţeleşi. La 1926 stabilisem un text de concordat, socotit ca accep­tabil cu oarecari modificări. Survenind schimbarea regi­mului, iscălirea concordatului­ a fost amânată. D. Goldiş, sub al cărui minis­teriat a luat fiinţă concordatul, a ţinut seama de toate modifi­cările cerute de guvernul libe­ral, la care s’au mai adăogat câteva. Cum insă Vaticanul, prin do­uă inovaţii cunoscute, a schim­bat esenţa textului, tratativele au fost iarăşi prelungite. D. Goldiş admisese ca pentru şcolile călugăreşti limba de pre­dare să fie cea aleasă de epis­­copi. Revenind noi la putere, ne-am dat seama că chestiunea «coa­lelor şi persoanelor juridice va prilejui mari neplăceri. Am cerut deci Vaticanului ca prin scrisori interpretative să admită punctul nostru de ve­dere. Tratativele au reuşit şi nu­mai plecarea de la guvern ne-a împiedicat de la ratificarea cri­cordatului. Toţi acei cari au tratat şi-a­u dat seamă de răs­punderea ce-şi asumă întru a­­părarea drepturilor Statului. De aceia textul a fost amă­nunţit studiat şi nu cred să bă­nuia­scă cineva că acei cari au condus tratativele ar fi neglijat drepturile acestui neam. Cred că d-lor Goldiş, Goga şi mie nu ne poate nimeni contes­ta ortodoxia şi deci grija apă­rării drepturilor ei. Partidul din care fac parte se declară prin mine că e obli­gat să ratifice acest concordat, întrucât el era, după cum am mai spus, o necesitate pentru Statul român. In continuare, răspunde obser­­vaţiunilor I. P. S. S. Mitropoli­tului Bălan, că acei cari au condus tratativele n’au apărat destui biserica ortodoxă şi a­­rată că n’a existat intenţia de inichitate de tratament între bi­serici. Situaţia noastră de azi a fost creiată de romantismul politic al consiliului dirigent, care, în­­tr’un moment de largă genero­­sitate, a pus cultele minoritare pe picior de egalitate cu cultul dominant. D. ministru A. VLAD: Acea­sta a făcut-o romantismul poe­tului pătimirii noastre. D. AL. LAPEDATU : Prin a­­ducerea unei legi de salarizare, așa cum a precizat-o parti­dul liberal, starea clerului s’a îmbunătăţit mult. Cât priveşte chestiunea per­sonalităţii juridice, ea nu exis­tă pentru biserica romano-cato­­lică, ca instituţie de Stat. De altfel, această chestiune va fi înlăturată de d. ministru al cultelor, spre a nu mai pla­na bănuelile de care am fost a­­coperiţi. Patrimoniul sacru va fi ad­ministrat printr’un statut apro­bat de guvernul român. Noi am lucrat ţinând seamă de interesele neamului şi aspe­rităţile se vor şterge cu timpul. Concordatul, dacă se va apli­ca în spiritul In care a fost în­cheiat, va da roadele dorite. In încheiere, a afirmat dorin­ţa ca biserica romano-catolică să-şi armonizeze interesele cu cele ale Statului nostru. (Aplauze). Şedinţa a fost ridicată la ora 7 jun. seara. Şedinţa dela 25 Mai Şedinţa s'a dec­his la ora 4 d. a. sub preşedinţia d-lui Tra­­ian Brat­u. Pe banca ministerială d-nii Aurel Vlad şi Voicu Niţescu, D. IORGOVICI a citit raportul comisiunii financiare a Senatu­lui, care a fost aprobat. Concordatul cu Vaticanul CUVÂNTAREA D-LUI AUREL VLAD, MINISTRUL CULTELOR D. ministru AUREL VLAD: In lipsa d-lui ministru de ex­terne, îmi incumbă mie datoria, să răspund în numele guvernu­lui, la discuţia în jurul înche­­erii con­cordantului. Tratatul cu Sf. Scaun a fost aprobat de toate partidele po­litice , a fost combătut însă de episcopatul ortodox şi de parti­dele maghiar şi ucrainean. In presă, se susţine că protes­tul prezentat de I. P. S. Mitro­politul Bălan ar fi fost redac­tat în Sf. Sinod, sub preşedin­ţia I. P. S. Patriarh. Este inexact. In Sinod nu s-a discutat acest protest. — iar I.P.S.S. Patriarhul n’a admis un protest referitor la o lege pe care a subscris-o, în calitate de Regent. Dacă aș fi fost și eu consul­tat, în prealabil, am ferma con­vingere că acel protest n’ar fi fost prezentat în forma acea­sta In protestul I. P. S. Mitropo­litului Bălan se afirmă că încheerea concordatului ar fi neconstituţională. Această critică este lipsită de temei. Prin vota­rea concordatului împlinim o obligaţiune constituţională. I. P. S. S. Mitropolitul Bălan a mai spus că acest tratat, sta­bileşte un regim de ilegalitate între culte. Aceasta nu este adevărat. Sf. Scaun reprezintă o suvera­nitate, care în afara graniţelor noastre, poate încheia conven­­ţiuni internaţionale. Vaticanul, în urma­ tratatului încheiat, cu Italia, îşi măreşte în mod con­siderabil autoritatea. Cred că este un interes na­ţional, ca hotărnicirea dieceze­lor să se facă astfel cum pre­vede concordatul. Vaticanul, această putere mondială, consfinţeşte hotarele fireşti ale bisericii noastre. Pe viitor, episcopii străini, cum este cel al Lembergului, nu vor mai avea nutare de jurisdicţie asupra parohiilor de la noi. Toate puterile mari au am­basadorii lor la Vatican. Chiar X­O­X Nu se plătesc lefurile funcţionarilor Craiova, 25 Mai La Cassa administraţiei fi­nanciare de Dolj, se simte mare lipsă de numerar. Văduvele de război, care n au putut să-şi în­caseze pensiile, au fost trimise, după câteva zile de aşteptare, să şi le încaseze la percepţiile din raza domiciliilor lor. Şi uite categorii de funcţionari mai ales personalul medical, sanitar, tehnic, nu au primit le­furile pe trei luni în urmă. Se impun măsuri grabnice pentru achitarea lefurilor aces­tora, mai ales acum, când — majoritatea fiind capi de fami­lie — au nevoe de bani pentru achitarea taxelor școlare. 9 Comuniştii maghiari înlesnesc acţiunile subversive ale tovarăşilor din Romura Oradea, 25 Mai Uniunea sindicatelor de bresle din Ungaria, cu sediul la Budapesta, a decis în ulti­­ma-i adunare generală, ca nici un muncitor membru al Uni­unii, să nu mai treacă în Ro­mânia spre a se angaja la lu­cru. Deciziunea are caracter de ordin drastic, cu atât mai mult, că sunt şi posibilităţi pentru sacţionarea contrave­nienţilor. Dispoziţia aceasta e o consecinţă a stabilirii legătu­rilor între sindicatele din Un­garia şi cele din România, aprobate şi­ de congresul re­cent d­in Timişoara. Motivarea hotărârii sindi­catelor maghiare este ca as­tei să se vină în ajutorul muncitorilor fără lucru din România (? !) De fapt, ordinul de la Buda­pesta face parte din acţiunea comunistă pentru submina­rea statului nostru, deoarece „unitarii“ din România ştiind că nu pot fi înlocuiţi, vor a­­vea putinţa să saboteze şi să declare greve. In felul acesta trebuie în­ţeleasă măsura luată la Buda­pesta şi prin urmare, e nevoe să se ia măsuri de prevenire. magMKw.2o.gyn Turnu-Mărturele, 21 Mai La ora 9,30 dimineaţa. In pre­zenţa, tuturor autorităţilor şri a trupei, preotul-confesor Drag­­ne, a oficiat la, cazarma ,Mir­­cea“ un tedeum. După serviciul divin, sfinţi® sa a arătat însemnătatea zi­lei, stăruind asupra, virtuţilor de cari trebue însufleţit un oş­tean. A vorbit a­poi d. lt. colonel Mănescu, com­­and­an­tul regimen­tului, care a expus faptele de arme ale regimentului, prea­mărind vitejia ostaşilor, şi dând pildă, nou­­lor recruţi, jertfele făcute de înaintaşă lor pentru întregirea neamului. D-sa enumără locurile memo­rabile, unde a luptat regimen­tul 20, printre cari Flămânda, Prunaru, A­zuga, Predeal, Cân­­eu-Mare, Nămoloasa, lupte în cari au pierit, 22 ofiţeri şi 3000 oameni trupă. A ră­spuns, mulţumind în nu­mele guvernului, d. suprefect Fortescu, arătând că Teleorma­nul se simte mândru de aseme­nea eroi. A urmat trecerea în revistă a trupelor şi defilarea, după care s'a servit tuturor asistenţilor, o gustare. Au toastat pentru prosperita­tea regimerotuilui și au adu* u­­rări M. S. Regelui. d-*n.i*l.I It.-ro­lan el Mănewu: Seondaeetsc^ pi'imair; Ciocă­nescu. ma^Vraî, maior Neguţi, Pimilriu accent şi maion­ în rezervă, «i coronei dir. Avram ovid. Un cuvânt deosebit în crns­tes acelei prese romaneşti, ca­­re-ş ii face datoria conşdinc'ne şi nu otrăveşte »u­flet­ele c­.tv.e­­n­ilor cu ştiri tender. „roase, a ridicat d. M.­coron­ei Mfi.nescu. A răspuns, mulţumind pen­tru această a­tenţie, d­ r.wat .T. Hagiescu, corespondentul zia­rului „Universul“, arătând că acest mare cotidian şi-a făcut întotdeauna o cinste din­ a îm­brăţişa călduros cihediunle cari interesează de aproape ţa­ra şi neamul, ooUpâtiiu-se stă­rui­tor de armată şi nevoile ei, căreia neobositul dire­ctor, d. Steli­am Pop­escu, ii consacră săptămânali, o pagină de zid­r. Intr­ o însufleţită şi vibrantă atmosferă, serbarea a luat sfâr­şit, asistenţa urându-şi să se întâ­lnească peste un an, spre a serba un semicentenar de la în­ființarea regimentului. li lă»­na rasul satului Oradea. 25 Mai La o petrecere, Ferenc Toţi din Sântamidrei, a ucis cu o lo­vitură de topor data în cap, pe consăteanul său Varga Emeric, care-l făcuse de râsul satului, trăind cu soţia lui. Criminalul a fost arestat. ------ XOX — Tifos exantema­ lo Galaţi. 25 Mai In spitalul de izolare a­m­ fost internaţi opt bolnavi , tifos exantematic. Mai sunt bolnavi şi la spi­talul israelit CONGRESUL internaţilor şi întemni­ţaţilor la Cluj Cluj, 24 Mai Pentru Duminică 26 Mai e convocat la Cluj, primul con­gres al întemniţaţilor şi infer­nalilor din timpul războiului pentru întregirea neamului. In cele dintâi zile după intra­rea României în război, mulţi fruntaşi români din Ardeal au fost arestaţi şi escortaţi în ţi­nuturile de dincolo de Dunăre pe motiv că nu inspiră destu­lă încredere, ori pe baza de­nunţului organelor adminis­trative. Uneori, aceste denun­ţuri au fost simple răsbunări personale. Cei întemniţaţi au suferit luni de zile cumplite torturi. Sunt oameni, cari au stat doi ani în încăperile triste ale în­chisorilor, fără judecată. Unii au fost scoşi din închisoare şi internaţi în satele de la fron­tiera austriacă. De la înfăptuirea idealului naţional încoace s-au votat di­ferite despăgubiri de război, dar la aceşti martiri ai cauzei naţionale lumea nu s‘a prea gândit. Abia în ultimele zile ale ul­timei guvernări averescane s‘au împărţit, unui număr li­mitat de internaţi şi întemni­ţaţi, ajutoare. Congresul, convocat la Cluj, are menirea să atragă atenţi­unea guvernului asupra dato­riei de onoare ce ţara o are faţă de internaţii şi întemni­ţaţi. Credem că va fi o mani­festaţie demnă, care, din par­tea forurilor competente să fie luată în considerare. -----xpx------ lei 1 • ESCROCHERIA unei societăţi de asigurări PARCHETUL DE MEHEDINŢI A DESCHIS ACŢIUNE DIREC­TORILOR T.­Severin, 24 Mai Parchetul de Mehedinţi a dat rechizitor, iar instrucţia ordonanţă definitivă de ur­mărire contra d-lor Gh. Vlă­­descu şi I. Molnar, directori ai societăţii de asigurări „Euro­pa“ din Bucureşti, str. Lip­scani 3, pentru escrocherie. Numiţii sunt vinovaţi că au făcut asigurări pentru cazuri de moarte, că asiguraţii plă­teau cotizaţiile, dar societatea a’a achitat poliţa de asigura­re a unui beneficiar din loca­litate, a cărui soţie a murit. -------x^x------­ In greva foamei Galaţi, 2 Mai După sentinţa tribunalului prin care fruntaşii comunişti din localitate au fost condam­naţi la un an, iar alţii la 6 luni închisoare, condamnaţii au declarat pentru a treia oa­ră, greva foamei. ■HM X­O­X cerealele la caesieeia 25 Mai Azi au sosit în oborul de cereale, 5 care orz, ceri s'au vândut cu 480—490 suta de kg., 21 ovăz cu 500—520 ; 20 porumb cu 610—620 ; 7 paie dughie cu 150—500. ___— iHî-------­ Perceptor delapidator Constanţa, 25 Mai Tribunalul local a confirmat mandatul de arestare, emis de cabinetul I instrucţie, împotri­va perceptorului Gh. Crăciunes­­cu de la Medgidia. Perceptorul a delapidat 65 mii lei şi a fost depus în arestul central. Concomitent cu cercetările ju­diciare, continuă şi acelea al organelor fiscului. Sunt bănueli că s’au comis ne­reguli mari la acea percepţie. --------xpx--------­ In vederea sosirii hidroavioanelor italiene la Constanţa 25 Mai Cu vaporul ,,Galiţia‘‘, sub pa­vilion italian, soseşte Luni, 21 Mai, căpitanul aviator Orsini spre a lua parte la lucrările Ce se fac la lacul Sud Ghiol unde se va face amerizarea escadrilei de 3­ hidroavioane italiene ce vor sos la 1 Iunie la Constanța. -------------------------/ XOX — Din Iaşi DOUA SINUCIDERI. — Jan­darmul plutonier Al. Cernes­chi, dela postul Măcăreşti, a­flându-se în pădurea Prisăcani de lângă Iaşi, s'a sinucis pru împuşcare. Cauza acestui ac disperat pare a fi o dragoste na împărtăşită. — Infirmiera Ana Strat, din serviciul spitalului Sfanta Spiridon a înghițit pastile ei sublimat corosiv. Starea ei e gravă. Nu se cunosc motivele cari au impins-o la sinucidere doua accidente de au­TOMOBIL.—­ Maşina 216 a da, peste copila Ecaterina Bobei­a din Unghenii, rănind-o de moar­te. — Maşina 445, trecând prin piața Unirii, s'a ciocnit cu va­nul tramvaiului electric nr 41 suferind grave avarii. UCIS DE TREN.­­ Săteană D Budea­nu din C­im­peani-fa, trecând pe linia ferată, a fos surprins de trenul de Bălţi­e ucis. INCENDIATORI ARESTAŢI — D. jude instructor Pavlov a emis mandat de arestare împo­triva croitorului Haim Hersco­viei şi a zugravului Crherasin San­sman, surprinşi pe când în­cercau să incendieze drogueris ■■Ia Speranța" din str. Cucu. C i t * 1. UNI VERSbi-LITERA^

Next