Universul, mai 1929 (Anul 47, nr. 98-121)
1929-05-27 / nr. 118
Anul XLVII Nr. 118 Luni 27 Mai 1929 CAMERA Continuarea şedinţei de la 24 Mai Şedinţa se deschide la ora 13.50 sub preşedinţia d-lui__St. Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nii: Iuliu Maniu, N. Costăchescu, I. Mihalache. ARCUL DE TRIUMF D. N. IORGA întrebă pe d. preşedinte al consiliului, dacă consimte să se dărâme arcul de triumf, considerat ca monument istoric. Este o impietate să se dărâme arcul de triumf. Solicită guvernului să sprijine terminarea palatului „Ligii culturale“. Mai întreabă pe d. preşedinte al consiliului, când se dau universităţilor cele 25 milioane lei promise cu prilejul serbărilor Unirii. D. dr. I. PISTINER cere să se ia măsuri împotriva societăţilor de asigurare Belgo-română şi Asigurarea poporului, ai căror agenţi cutreeră satele şi încasează sume de bani da la săteni. D. PAMFIL ŞEICARU întreabă pe d. ministru al muncii ce măsuri înţelege să ia pentru micşorarea numărului funcţionarilor români fără lucru. In toate instituţiile particulare au invadat funcţionari străini. Numărul funcţionarilor fără lucru va creşte în măsura în care guvernul va reduce numărul funcţionarilor publici. Faţă de această situaţie îngrijorătoare, guvernul e dator să pună restricţii străinilor, cari vin în ţară. BULAU relevă lipsa de asistenţă medicală la sate, din care cauză mor mulţi copii. Chestia constituţională închisă D. I. G. DUCA: D-le preşedinte, profit de prezenţa pe banca ministerială a d-luipreşedinte al consiliului, pentru a-l ruga să binevoiască a-mi răspunde la întrebarea, pe care am avut onoarea a i-o pune acum câteva zile, privitoare la cele ce s'au petrecut la serbarea de 10 Mai, cu ocaziunea te-Deumului ţinut la Târgovişte. RĂSPUNSUL D-LUI PRIM-MINISTRU D. IULIU MANIU, preşedintele consiliului: D-lor deputaţi, d. deputat Duca, cere de la mine un răspuns care este dat de mult. La întrebarea pe care a adresat-o d. deputat Duca, au răspuns, în două rânduri, d-nii miniștri Vaida Voevod şi Iunian, ambii răspunzând în fond şi arătând care este punctul de vedere al guvernului, răspuns pe care eu nu pot decât să-l aprob. Dacă, până în ziua de astăzi, nu am răspuns d-lui deputat Duca, nu am făcut-o pentru că nu ași fi pus destul fond pe spusele d-sale, sau că ar fi să nesocotesc întrebarea d-sale, dar pentru că am crezut, că răspunsul dat d-sale l-a satisfăcut pe deplin. Aflând că doreşte să pună din nou această chestiune şi că nu găseşte chestiunea destul de lămurită şi doreşte din nou să fie lămurită, ţin, , pe scurt, să răspund şi cred că răspunsul meu îl va mulţumi şi pe d-sa şi onorata Cameră şi opinia publică D, senator Cornescu, a făcut declaraţiunile cunoscute care au fost completamente desaprobate, nu numai de banca ministeriala, dar de întreg partidul nostru. Drept urmare a acestei stări de lucru, d. senator Cornescu, fiind chemat înaintea comitetului de disciplină al partidului Dâmboviţa, în şedinţa din 17 Mai a partidului, a fost exclus din partid pentru atitudinea şi cuivintele d-sale. Cred că acest fapt concretizează cât se poate de bine cel mai categoric răspuns. Eu cred, că în urma acestui fapt nu mai este nevoe să arăt, că partidul şi guvernul nu aprobă atitudinea d-lui senator Cornescu REPLICA D-LUI I. G. DUCA D. I. G. DUCA: Mulţumesc d-lui preşedinte al consiliului de miniştri, că a binevoit să-mi dea astăzi răspunsul, pe care l-am auzit cu toţii. Regret însă că nu pot fi satisfăcut în totul cu acest răspuns. D-le preseiinte al consiliului, dacă altcineva ar fi în capul băncii ministeriale decât dv. şi cum zic dv., zice..a partidului natiinalţărănesc, răspunsul d-voastră ar putea fi oarecum concludent și satisfăcător. Având, însă, în vedere că sunteţi în capul băncii ministeriale, d-voastră, adicu şeful unui partid, care în timp de trei ani, în opoziţie, a evitat în mod sistematic să ia o attudine categorici in această gravă problemă da stat, vii nu ne putem mulţumi :u sancţiunile pe care le-a dat organizaţiunea d-voastră dela Dâmboviţa, — sancţiuni aprobate sau nu aprobate de d-voastră. Penti« ce’ Mai întâi,' *ă examinăm în ce condiţiuni au fost date acele sancţiuni? Sancţiunile au fost date cu majoritate ş* m.n .miale, iar numărul celor sări au fost contra excluderii din organizaţiunea din Dîmboviţa a dlui senator Cornescu, a fost atât de mare şi a fost o deosebire foarte mică de voturi, între cei cari au fost pentru şi între cei cari au fost contra excluderii, încât ea pierde cu totul din autoritatea ei. Pe de altă parte, dacă d-stră, d-le preşedinte al consiliului de miniştri, desaprobaţi formal atitudinea luată de d. Cornescu, eu am dreptul să vă întreb, ce măguri aveţi de gând să luaţi, faţă de toţi ceilalţi cari s au solidarizat cu d-sa? D-lor, vedeţi evenimentele se răzbună; acestea sunt inconvenienitele atiitudinilor echivoce. Dacă d voastră aţi fi avut, în această chestiune, o atitudine precisă, n‘ar fi fost nevoe de precizări astăzi, dar pentru că n‘aţi avut această atitudine precisă, de aceea astăzi, mai mult decât oricând, noi dorim să ştim, din gura autorizată a d-lui preşedinte al consiliului de miniştri, dacă d-sa, ca şi noi, consideră această gravă chestiune de stat ca o chestiune definitiv închisă, iar nu cum am auzit de la această tribună, în opoziţiune, numai ca o chestiune, care nu este actuală. Aceste precizări le consider indispensabile. Le consider indispensabile din punctul de vedere al raporturilor guvernului faţă de Coroană, din punctul de vedere al situaţiunii interne din ţară, în care pot să fie persoane interesate să speculeze acest echivoc, sau aparenţa acestui echivoc care continuă, le consider indispensabile din punctul de vedere extern, pentru ca toţi cei ce au legături de aproape sau de departe cu Statul român să ştie pe ce teren se află, şi le cred, în sfârşit indispensabile şi din punctul de vedere al situaţiunii partidului dv., în raporturile lui cu cetăţenii acestei ţâri. De aceea, d-le preşedinte al Consiliului, cu regret sunt obligat să spun că nu mă pot mulţumi cu răspunsul, pe care aţi binevoit a ni-l da şi sper că, cel puţin acum, vom auzi deja dv. precizările, atât de mult amânate, şi totuşi atât de necesare. NOUI PRECIZĂRI ALE D-LUI IULIU MANIU D. IULIU MANIU, preşedintele consiliului: D. deputat Duca vrea să caute nod in papură şi e supărat că nu-l găseşte. Eu ce să-i fac dacă papura n'are nod. D. Duca e Îngrijorat de la, din porturile pe care le-ar putea avea sau pe care le are guvernul cu Coroana şi cu partidul său. Rog pe d. Duca să nu fie îngrijorat. D. I. G. DUCA: Ba am dreptul. D. IULIU MANIU: Guvernul a ştiut ca în fiecare chestiune, cum şi în aceasta, să pună la punct raporturile sale şi cu Coroana şi cu partidul său. Dv. ,ştiţi perfect de bine, că guvernul actual şi-a luat guvernarea pe baza unui manifest, publicat în toată lumea. L-a publicat cu ştirea şi învoirea partidului şi a luat cunoştinţă despre el Coroana. Prin urmare, mă mir că d. deputat Duca abia acum, după 6 luni se trezeşte că ar fi ceva aici, care n'ar fi fost pus la punct. Dacă e aşa, îl întreb pe d. deputat Duca : d-sa crede că între guvern şi între partid este o neînţelegere pe această temă ? Deduce această concluzie a d-sale din împrejurarea că la şedinţa comitetului judeţean, în care sa dat această hotărîre de excludere au fost 21 de voturi, altele decât acelea ale majorităţii. Şi de aceea, este foarte îngrijorat: ce se va întâmpla cu aceşti 21 de oameni, cari nu sunt de acord cu punctul de vedere a! guvernului? Să fie foarte liniştit, fiindcă aceşti 21 de oameni, membri în comitetul judeţean, nu au votat în contra excluderii, din cauză că ar fi aprobat atitudinea d-lui Cornescu; din contră, toţi oratorii din şedinţă au desaprobat atitudinea d-lui Cornescu. Au votat altfel , intrăm spirit de indulgenţă, dar nu altceva. Veţi vedea şi puteţi vedea procesul verbal al acelei şedinţe, fiindcă credeau unii, că pedeapsa este prea aspră pentru faptul care s-a săvârşit şi cred că d. Duca nu va putea să învinuiască pe oameni, fiindcă— poate — sunt mai puţin severi în judecată, după cum este dumnealui şi după cum trebue să fim şi noi. Hotărîrea comitetului judeţean, a fost aprobată şi de comisiunea de partid. Prin urmare solidaritatea între comitetul judeţean şi partid este stabilită şi deci, d. Duca poate fi foarte liniştit că din cauza aceasta nu va fi nenorocire ampra partidului nostru. Astfel, chestiunea este pusă la punct. Partidul naţional-ţârănesc şi guvernul pe care îl sprijină, sunt la putere pe baza aranjamentului constituţional care este în fiinţă astăzi. Nu este in această privinţă nici un echivoc. Am declarat-o de atâtea ori. Şi prin urmare, în ceeace priveşte discursul d-lui Cornescu, a fost dezaprobat şi va fi dezaprobat oricare din d-nii din partid care va urma pe calea d-lui Cornescu. Eu cred, că d-voastră nu faceţi un bun serviciu partidului d-voastră, nici ţării, nici ches definitiv Corpurile Legiuitoare şi Franţa recunoaşte necesitatea încheerii unui concordat, privitor la Alsacia şi Lorena. ------ X 6u înfrumuseţarea oraşului Arad Arad, 21 Mai Comisia interimară a municipiului Arad, continuă să-şi pună în aplicare planurile edilitare. După croirea şi împodobirea parcului cu flori, din lungul bulevardului Regina Maria, se lucrează cu asiduitate la plantarea şi împodobirea parcului tăiat în lungul bulevardului Regele Ferdinand. Aci se vor amenaja două mari pieţe de ramificaţii înlăturându-se astfel spectacolul ruinelor fostei mori Neuman. Peste ruine se va trasa o stradă, care va da în cartierul vilelor, de pe malul Mureşului. Se mai intenţionează acoperirea lacului murdar din păduricea oraşului, iar peste actualul canal, zis al Mureşului mort, se va construi un pod, ce va deservi noul drum al intrării, din gară în oraş. Acest nou drum va pieri din faţa gării, urmând traseul fostului tren-tramvai — scos din circulaţie — până la unirea cu bulevardul R. Ferdinand. Cor. Se intră în ordinea de zi, începându-se discuţia generală asupra proiectului de lege pentru modificarea legii bacalaureatului. D. I. G. DUCA scoate în evidenţă opera şcolară realizată de fostul ministru al instrucţiei. Insistă asupra necesităţii examenului de bacalaureat, care trebue să fie o adevărată selecţionare a tineretului şcolar. Pentru aceasta bacalaureatul trebue să fie serios. Proiectul dv. de lege corespunde acestor cerinţe? Cred că nu. Proiectul acesta transformă examenul de bacalaureat într-un examen obişnuit, dând posibilitate atât elevilor buni, cât şi celor slab pregătiţi, să pătrundă în universitate. Elevii vor studia numai obiectele care 18 sunt cerute la bacalaureat. In al doilea rând, suprimaţi 3 obiecte necesare culturii generale: geografia, istoria universală şi filosofiaIntroduceţi dispoziţia ca elevii să fie examinaţi de profesorii liceelor pe care le-au frecventat. Rezultatul bacalaureatului, desigur că în aceste condiţiuni nu va fi cel dorit, căci profesorii liceelor vor avea amorul propriu să-şi promoveze toţi elevii lor. Concepţia dv. a fost de a uşura examenul de bacalaureat. D. ministru COSTĂCHESCU: Gândul nostru a fost să raţionalizăm examenul, care a dat rezultate ele multe ori absurde. D. I. G. DUCA: Dv. căutaţi să simplificaţi bacalaureatul. Inconvenientele proveneau din cauza unor profesori, dar nu din cauza legii. Nu trebue să facem însă din această chestiune o luptă de partid, cum fac minoritarii ridicându-se împotriva bacalaureatului. Ei săvârșesc o greșală. Nimănui nu i-a trecut prin gând să institue bacalaureatul pentru persecutarea minoritarilor. Bacalaureatul a isvorît din necesitatea de a selecţiona elementele intelectuale şi a face cultură mai serioasă. Pe acest tărâm trebue să conlucrăm cu toţii, căci în afară de tratatele de pace cu dispoziţii rigide, armonia sufletească dintre noi şi minoritari dă rezultate mai bune. Nu mai treceţi graniţa, instigând împotriva ţării. Acesta e un rău care se întoarce împotriva dv. Să eliminăm cu desăvârşire această latură minoritară privitoare la examenul de bacalaureat şi să fim conduşi numai de nevoile superioare ale culturii. Dar aşa cum se prezintă proiectul de lege, coboară bacalaureatul la un simplu examen de absolvire. D. N. IORGA se declară împotriva examenului de bacalaureat, care nu e decât o tortură pentru elevi. Şcoala românească nu a avut examen de bacalaureat. E o instituţie medievală, hibridă, învăţământul nostru s-a făcut cu şcolari ascultători şi cu profesori înţelegători. Şi nu-i nevoe de bacalaureat, învăţământul nostru superior, care a luat naştere pe vremea lui Brâncoveanu, n a avut examen de sfârşit de an. Trebue să avem un Învăţământ secundar bun, iar nu să-l corectăm prin bacalaureat, căci de aceia avem un corp atât de numeros de inspectori şcolari. Dv. schimbaţi comisiile de examinare, numind 7 profesori şi un preşedinte. Ce urmăreşte comisia? Să întoarcă elevii înapoi la liceu, sau să-i treacă la Universitate? Dacă elevii trec la Universitate, atunci trebue examinaţi de profesori universitari. Introduceţi apoi în comisii, doi profesori minoritari, unde sunt elevi minoritari. In aceste condiţii examenul nu va putea avea un ansamblu, când profesorii examinează în diferite limbi. Limba şi literatura română trebue impuse cu măsură minoritarilor, spre a nu face neplăcută o limbă şi o lieratură frumoasă. Termin, cu dorinţa că se va găsi cineva să creeze noua şcoală, care să fie numai lumină şi iubire. D. RAŞCANU (maj.) analizează proiectul de lege scoţând la evidenţă necesitatea modificării legii examenului de bacalaureat. D. LA AR FRANCISC (maghiar) spune, că doreşte libertatea desăvârşită a instrucţiei potrivit tratatelor de pace şi rezoluţiunilor de la Alba Iula. Noi cerem, ca la examenul de bacalaureat, comisia să fie formată din profesorii şcoalei şi un delegat al ministerului. Examenul să se facă în limba de predare, afară de literatura română. Declară că nu votează proiectul. Şedinţa se ridică la ora 8.20. Şedinţa de la 25 Mai Şedinţa se deschide la ora 1, sub preşedinţia d-lui Şt. Criin Pop. Pe banca ministerială d. N Costăchescu, D. R. FRANASOVICI (lib.) atrage atenţia, că adunarea nu e în număr, şi deci şedinţa nu se poate deschide. D. PREŞEDINTE răspunde că chestorii au constatat că adunarea e în număr. D. ILIE RADULESCU (maj.) întreabă pe d. ministru al sănătăţii, ce dispoziţii înţelege să ia pentru liniştirea dentiştilor, cari aşteaptă de atâta vreme rezolvarea doleanţelor lor. Do-ral RACOVTŢA atrage atenţia guvernului, să ia măsuri să nu se mai comande în străinătate, materiale pentru aviaţie şi avioane, până nu se dau toate garanţiile. D. JUMANCA (soc.) se miră că s'a oprit intrarea în ţară a corului litografilor din Budap6St£L. D. GHERMAN semnalează, că la Baia Mare nu s-au plătit pensiile muncitorilor, din anii 1925- 1926. D. D. TEODORESCU (maj.) întreabă pe d. ministru al finanţelor, ce măsuri va lua împotriva directorului Băncii Naţionale din T. Severin, care a frustat fiscul. Bacalaureatul D. PAMFIL ŞEICARU se ocupă de rezultatele examenului de bacalaureat. După război a năvălit la şcoalele secundare o numeroasă populaţie şcolară de la sate. Era nevoe de selecţionare la sfârşitul celor 3 ani de şcoală şi atunci s-a instituit bacalaureatul. Dar că se întâmplă cu elevii, cam după 8 ani de liceu, cad de 3 —4 ori la bacalaureat ? Devin nişte declasaţi , se îngroaşă numărul unui proletariat intelectual şi se împovărează bugetul statuţiunii pe care credeţi că sunteţi în drept să o apăraţi aşa de mult, ridicând această chestiune, care este terminată» și fiţi sigur, că guvernul va veghea ca această chestiune să nu tulbure pacea şi liniştea ţării de care are atâta nevoe. D. I. G. DUCA: D-lor deputaţi, din nenorocire, în prea lunga mea carieră politică, căci am deja 22 de ani de activitate parlamentară am crezut totdeauna că este rău să cauţi nod în papură cuiva. Am fost totdeauna contra căutării nodului în papură. Recunosc însă că, de această dată, dacă l-aşi fi căutat m’aşi felicita, pentru că în sfârşit, după atâţia ani, am auzit pe d. preşedinte al consiliului, făcând declaraţiunea pe care am dorit-o din partea d-sale. Declaraţiunea finală a d-sale este singurul fapt pe care vreau să-l reţin. Nu am să mă interesez de raporturile dintre d-voastră, din sânul partidului naţional-ţărănesc. Este foarte important insă pentru tară, că In sfârşit de vreo şedinţe al consiliului, a declarat in numele d-sale si in numele partidului pe care-l reprezintă, că consideră definitiv terminată această dureroasă chestiune. Atât voiam să aflăm din partea d-sale. Am aflat-o și prin urmare nu mai am nimic de adăugat. Bacalaureatul UNIVERSUL lui, căci toţi acei cari nu şi-au putut face o profesie, caută să devină funcţionari publici. Pentru înlăturarea acestor consecinţe, trebue împuţinate liceele şi să se pună examene din an în an, la fiecare clasă. (Şedinţa continuă). SENATUL Contnuarea şedinţei de la 24 Mai Cuvântarea d-lui Dl. Lapedatu D. AL. LAPEDATU, fost ministru de culte, spune despre concordat că este rezultatul tratativelor duse pentru apărarea drepturilor şi intereselor Statului, timp de 10 ani, încoace, de toate partidele politice care s’au găsit la guvern. Odată cu unirea Ardealului s’a pus pe tapet şi problema cultelor, mai ales că în această provincie religia a avut un rol covârşitor In desvoltarea poporului. Din fericire s’a trecut uşor peste luptele care începuseră să se angajeze în jurul acestei probleme, spre a se ajunge azi aproape de soluţionarea ei. Cele 4 religiuni şi 3 naţiuni ale Ardealului, numite de unguri cele 7 păcate ale Ardealului, au fost desigur isvorul de unde s'a pompat energie tuturor naţionalităţilor cari tindeau la desrobire. Am făcut acest scurt istoric, spre a arăta d-lui Gyarfas, că dacă e să clădim de acum înainte, o vom face călăuziţi de un trecut istoric pe care nimeni nu ni-1 poate contesta. In noul Stat român, necesitatea unui acord cu Vaticanul s'a impus, fiindcă drept credincioşii Romei trebuiau neapărat să-şi fixeze situaţia în Statul român. Concordatul mai e necesar şi din cauza jurisdicţiei pe care episcopatele rămase în Ungaria pretindeau să continue s’o exercite asupra epitropiatelor din Ardeal. La 1923 când s’a elaborat constituţia, pe baza dispoziţiunilor ei s’a întocmit legea pentru organizarea bisericească materială. Vă amintiţi luptele ce s-au dat între biserica unită şi cea ortodoxă pentru izbânda ideilor susţinute de fiecare din ele. E bine să ne dăm seama că sub raportul organizării bisericeşti am isbutit să clădim ceva şi să organizăm viaţa cultelor în Stat. Azi avem o lege de reorganizare şi o viaţă nouă a început pentru culte. Tratativele concordatului au început in 1920 şi au continuat după votarea constituţiei. Cu bunăvoinţa ambelor părţi, la finele anului 1925 eram aproape înţeleşi. La 1926 stabilisem un text de concordat, socotit ca acceptabil cu oarecari modificări. Survenind schimbarea regimului, iscălirea concordatului a fost amânată. D. Goldiş, sub al cărui ministeriat a luat fiinţă concordatul, a ţinut seama de toate modificările cerute de guvernul liberal, la care s’au mai adăogat câteva. Cum insă Vaticanul, prin două inovaţii cunoscute, a schimbat esenţa textului, tratativele au fost iarăşi prelungite. D. Goldiş admisese ca pentru şcolile călugăreşti limba de predare să fie cea aleasă de episcopi. Revenind noi la putere, ne-am dat seama că chestiunea «coalelor şi persoanelor juridice va prilejui mari neplăceri. Am cerut deci Vaticanului ca prin scrisori interpretative să admită punctul nostru de vedere. Tratativele au reuşit şi numai plecarea de la guvern ne-a împiedicat de la ratificarea cricordatului. Toţi acei cari au tratat şi-au dat seamă de răspunderea ce-şi asumă întru apărarea drepturilor Statului. De aceia textul a fost amănunţit studiat şi nu cred să bănuiască cineva că acei cari au condus tratativele ar fi neglijat drepturile acestui neam. Cred că d-lor Goldiş, Goga şi mie nu ne poate nimeni contesta ortodoxia şi deci grija apărării drepturilor ei. Partidul din care fac parte se declară prin mine că e obligat să ratifice acest concordat, întrucât el era, după cum am mai spus, o necesitate pentru Statul român. In continuare, răspunde observaţiunilor I. P. S. S. Mitropolitului Bălan, că acei cari au condus tratativele n’au apărat destui biserica ortodoxă şi arată că n’a existat intenţia de inichitate de tratament între biserici. Situaţia noastră de azi a fost creiată de romantismul politic al consiliului dirigent, care, într’un moment de largă generositate, a pus cultele minoritare pe picior de egalitate cu cultul dominant. D. ministru A. VLAD: Aceasta a făcut-o romantismul poetului pătimirii noastre. D. AL. LAPEDATU : Prin aducerea unei legi de salarizare, așa cum a precizat-o partidul liberal, starea clerului s’a îmbunătăţit mult. Cât priveşte chestiunea personalităţii juridice, ea nu există pentru biserica romano-catolică, ca instituţie de Stat. De altfel, această chestiune va fi înlăturată de d. ministru al cultelor, spre a nu mai plana bănuelile de care am fost acoperiţi. Patrimoniul sacru va fi administrat printr’un statut aprobat de guvernul român. Noi am lucrat ţinând seamă de interesele neamului şi asperităţile se vor şterge cu timpul. Concordatul, dacă se va aplica în spiritul In care a fost încheiat, va da roadele dorite. In încheiere, a afirmat dorinţa ca biserica romano-catolică să-şi armonizeze interesele cu cele ale Statului nostru. (Aplauze). Şedinţa a fost ridicată la ora 7 jun. seara. Şedinţa dela 25 Mai Şedinţa s'a dechis la ora 4 d. a. sub preşedinţia d-lui Traian Bratu. Pe banca ministerială d-nii Aurel Vlad şi Voicu Niţescu, D. IORGOVICI a citit raportul comisiunii financiare a Senatului, care a fost aprobat. Concordatul cu Vaticanul CUVÂNTAREA D-LUI AUREL VLAD, MINISTRUL CULTELOR D. ministru AUREL VLAD: In lipsa d-lui ministru de externe, îmi incumbă mie datoria, să răspund în numele guvernului, la discuţia în jurul încheerii concordantului. Tratatul cu Sf. Scaun a fost aprobat de toate partidele politice , a fost combătut însă de episcopatul ortodox şi de partidele maghiar şi ucrainean. In presă, se susţine că protestul prezentat de I. P. S. Mitropolitul Bălan ar fi fost redactat în Sf. Sinod, sub preşedinţia I. P. S. Patriarh. Este inexact. In Sinod nu s-a discutat acest protest. — iar I.P.S.S. Patriarhul n’a admis un protest referitor la o lege pe care a subscris-o, în calitate de Regent. Dacă aș fi fost și eu consultat, în prealabil, am ferma convingere că acel protest n’ar fi fost prezentat în forma aceasta In protestul I. P. S. Mitropolitului Bălan se afirmă că încheerea concordatului ar fi neconstituţională. Această critică este lipsită de temei. Prin votarea concordatului împlinim o obligaţiune constituţională. I. P. S. S. Mitropolitul Bălan a mai spus că acest tratat, stabileşte un regim de ilegalitate între culte. Aceasta nu este adevărat. Sf. Scaun reprezintă o suveranitate, care în afara graniţelor noastre, poate încheia convenţiuni internaţionale. Vaticanul, în urma tratatului încheiat, cu Italia, îşi măreşte în mod considerabil autoritatea. Cred că este un interes naţional, ca hotărnicirea diecezelor să se facă astfel cum prevede concordatul. Vaticanul, această putere mondială, consfinţeşte hotarele fireşti ale bisericii noastre. Pe viitor, episcopii străini, cum este cel al Lembergului, nu vor mai avea nutare de jurisdicţie asupra parohiilor de la noi. Toate puterile mari au ambasadorii lor la Vatican. Chiar XOX Nu se plătesc lefurile funcţionarilor Craiova, 25 Mai La Cassa administraţiei financiare de Dolj, se simte mare lipsă de numerar. Văduvele de război, care n au putut să-şi încaseze pensiile, au fost trimise, după câteva zile de aşteptare, să şi le încaseze la percepţiile din raza domiciliilor lor. Şi uite categorii de funcţionari mai ales personalul medical, sanitar, tehnic, nu au primit lefurile pe trei luni în urmă. Se impun măsuri grabnice pentru achitarea lefurilor acestora, mai ales acum, când — majoritatea fiind capi de familie — au nevoe de bani pentru achitarea taxelor școlare. 9 Comuniştii maghiari înlesnesc acţiunile subversive ale tovarăşilor din Romura Oradea, 25 Mai Uniunea sindicatelor de bresle din Ungaria, cu sediul la Budapesta, a decis în ultima-i adunare generală, ca nici un muncitor membru al Uniunii, să nu mai treacă în România spre a se angaja la lucru. Deciziunea are caracter de ordin drastic, cu atât mai mult, că sunt şi posibilităţi pentru sacţionarea contravenienţilor. Dispoziţia aceasta e o consecinţă a stabilirii legăturilor între sindicatele din Ungaria şi cele din România, aprobate şi de congresul recent din Timişoara. Motivarea hotărârii sindicatelor maghiare este ca astei să se vină în ajutorul muncitorilor fără lucru din România (? !) De fapt, ordinul de la Budapesta face parte din acţiunea comunistă pentru subminarea statului nostru, deoarece „unitarii“ din România ştiind că nu pot fi înlocuiţi, vor avea putinţa să saboteze şi să declare greve. In felul acesta trebuie înţeleasă măsura luată la Budapesta şi prin urmare, e nevoe să se ia măsuri de prevenire. magMKw.2o.gyn Turnu-Mărturele, 21 Mai La ora 9,30 dimineaţa. In prezenţa, tuturor autorităţilor şri a trupei, preotul-confesor Dragne, a oficiat la, cazarma ,Mircea“ un tedeum. După serviciul divin, sfinţi® sa a arătat însemnătatea zilei, stăruind asupra, virtuţilor de cari trebue însufleţit un oştean. A vorbit apoi d. lt. colonel Mănescu, comandantul regimentului, care a expus faptele de arme ale regimentului, preamărind vitejia ostaşilor, şi dând pildă, noulor recruţi, jertfele făcute de înaintaşă lor pentru întregirea neamului. D-sa enumără locurile memorabile, unde a luptat regimentul 20, printre cari Flămânda, Prunaru, Azuga, Predeal, Câneu-Mare, Nămoloasa, lupte în cari au pierit, 22 ofiţeri şi 3000 oameni trupă. A răspuns, mulţumind în numele guvernului, d. suprefect Fortescu, arătând că Teleormanul se simte mândru de asemenea eroi. A urmat trecerea în revistă a trupelor şi defilarea, după care s'a servit tuturor asistenţilor, o gustare. Au toastat pentru prosperitatea regimerotuilui și au adu* urări M. S. Regelui. d-*n.i*l.I It.-rolan el Mănewu: Seondaeetsc^ pi'imair; Ciocănescu. ma^Vraî, maior Neguţi, Pimilriu accent şi maion în rezervă, «i coronei dir. Avram ovid. Un cuvânt deosebit în crnstes acelei prese romaneşti, care-ş ii face datoria conşdinc'ne şi nu otrăveşte »ufletele c.tv.enilor cu ştiri tender. „roase, a ridicat d. M.coronei Mfi.nescu. A răspuns, mulţumind pentru această atenţie, d r.wat .T. Hagiescu, corespondentul ziarului „Universul“, arătând că acest mare cotidian şi-a făcut întotdeauna o cinste din a îmbrăţişa călduros cihediunle cari interesează de aproape ţara şi neamul, ooUpâtiiu-se stăruitor de armată şi nevoile ei, căreia neobositul director, d. Steliam Popescu, ii consacră săptămânali, o pagină de zidr. Intr o însufleţită şi vibrantă atmosferă, serbarea a luat sfârşit, asistenţa urându-şi să se întâlnească peste un an, spre a serba un semicentenar de la înființarea regimentului. li lă»na rasul satului Oradea. 25 Mai La o petrecere, Ferenc Toţi din Sântamidrei, a ucis cu o lovitură de topor data în cap, pe consăteanul său Varga Emeric, care-l făcuse de râsul satului, trăind cu soţia lui. Criminalul a fost arestat. ------ XOX — Tifos exantema lo Galaţi. 25 Mai In spitalul de izolare am fost internaţi opt bolnavi , tifos exantematic. Mai sunt bolnavi şi la spitalul israelit CONGRESUL internaţilor şi întemniţaţilor la Cluj Cluj, 24 Mai Pentru Duminică 26 Mai e convocat la Cluj, primul congres al întemniţaţilor şi infernalilor din timpul războiului pentru întregirea neamului. In cele dintâi zile după intrarea României în război, mulţi fruntaşi români din Ardeal au fost arestaţi şi escortaţi în ţinuturile de dincolo de Dunăre pe motiv că nu inspiră destulă încredere, ori pe baza denunţului organelor administrative. Uneori, aceste denunţuri au fost simple răsbunări personale. Cei întemniţaţi au suferit luni de zile cumplite torturi. Sunt oameni, cari au stat doi ani în încăperile triste ale închisorilor, fără judecată. Unii au fost scoşi din închisoare şi internaţi în satele de la frontiera austriacă. De la înfăptuirea idealului naţional încoace s-au votat diferite despăgubiri de război, dar la aceşti martiri ai cauzei naţionale lumea nu s‘a prea gândit. Abia în ultimele zile ale ultimei guvernări averescane s‘au împărţit, unui număr limitat de internaţi şi întemniţaţi, ajutoare. Congresul, convocat la Cluj, are menirea să atragă atenţiunea guvernului asupra datoriei de onoare ce ţara o are faţă de internaţii şi întemniţaţi. Credem că va fi o manifestaţie demnă, care, din partea forurilor competente să fie luată în considerare. -----xpx------ lei 1 • ESCROCHERIA unei societăţi de asigurări PARCHETUL DE MEHEDINŢI A DESCHIS ACŢIUNE DIRECTORILOR T.Severin, 24 Mai Parchetul de Mehedinţi a dat rechizitor, iar instrucţia ordonanţă definitivă de urmărire contra d-lor Gh. Vlădescu şi I. Molnar, directori ai societăţii de asigurări „Europa“ din Bucureşti, str. Lipscani 3, pentru escrocherie. Numiţii sunt vinovaţi că au făcut asigurări pentru cazuri de moarte, că asiguraţii plăteau cotizaţiile, dar societatea a’a achitat poliţa de asigurare a unui beneficiar din localitate, a cărui soţie a murit. -------x^x------ In greva foamei Galaţi, 2 Mai După sentinţa tribunalului prin care fruntaşii comunişti din localitate au fost condamnaţi la un an, iar alţii la 6 luni închisoare, condamnaţii au declarat pentru a treia oară, greva foamei. ■HM XOX cerealele la caesieeia 25 Mai Azi au sosit în oborul de cereale, 5 care orz, ceri s'au vândut cu 480—490 suta de kg., 21 ovăz cu 500—520 ; 20 porumb cu 610—620 ; 7 paie dughie cu 150—500. ___— iHî------- Perceptor delapidator Constanţa, 25 Mai Tribunalul local a confirmat mandatul de arestare, emis de cabinetul I instrucţie, împotriva perceptorului Gh. Crăciunescu de la Medgidia. Perceptorul a delapidat 65 mii lei şi a fost depus în arestul central. Concomitent cu cercetările judiciare, continuă şi acelea al organelor fiscului. Sunt bănueli că s’au comis nereguli mari la acea percepţie. --------xpx-------- In vederea sosirii hidroavioanelor italiene la Constanţa 25 Mai Cu vaporul ,,Galiţia‘‘, sub pavilion italian, soseşte Luni, 21 Mai, căpitanul aviator Orsini spre a lua parte la lucrările Ce se fac la lacul Sud Ghiol unde se va face amerizarea escadrilei de 3 hidroavioane italiene ce vor sos la 1 Iunie la Constanța. -------------------------/ XOX — Din Iaşi DOUA SINUCIDERI. — Jandarmul plutonier Al. Cerneschi, dela postul Măcăreşti, aflându-se în pădurea Prisăcani de lângă Iaşi, s'a sinucis pru împuşcare. Cauza acestui ac disperat pare a fi o dragoste na împărtăşită. — Infirmiera Ana Strat, din serviciul spitalului Sfanta Spiridon a înghițit pastile ei sublimat corosiv. Starea ei e gravă. Nu se cunosc motivele cari au impins-o la sinucidere doua accidente de auTOMOBIL.— Maşina 216 a da, peste copila Ecaterina Bobeia din Unghenii, rănind-o de moarte. — Maşina 445, trecând prin piața Unirii, s'a ciocnit cu vanul tramvaiului electric nr 41 suferind grave avarii. UCIS DE TREN. Săteană D Budeanu din Cimpeani-fa, trecând pe linia ferată, a fos surprins de trenul de Bălţie ucis. INCENDIATORI ARESTAŢI — D. jude instructor Pavlov a emis mandat de arestare împotriva croitorului Haim Herscoviei şi a zugravului Crherasin Sansman, surprinşi pe când încercau să incendieze drogueris ■■Ia Speranța" din str. Cucu. C i t * 1. UNI VERSbi-LITERA^