Universul, mai 1933 (Anul 50, nr. 116-145)
1933-05-24 / nr. 138
Anus al 50-lea Nr. 138 Miercuri 24 Mai 1933 D. Asquini la Paris Paris, 21 (Rador). — D. Asquini, subsecretarul de stat al corporaţiilor italiene a sosit astăzi dimineaţă la Paris. D-sa a fost întâmpinat în gară de d. Serre, ministrul de comerţ, de ambasadorul Italiei şi de numeroase personalităţi din lumea comercială. D. Asquini a vizitat târgul din Paris, după ce a depus flori pe mormântul soldatului necunoscut, apoi a luat parte la un dejun la ministerul de comerț și la un prânz la ambasada Italiei. t 1 ♦ 5 Toate cărţile apărute în F.IlStUra ,,EHI1NESC11" S. A., Bucureşti L, Strada Inginer Anghel Saligny No. 2 se vînd cu începere de dStilii la toate Eiftrăriîle din ţară cât şi direct la depozitul E D ITUR EI cu 20% O rabatţional colecţia Memoriile lui Al. Marghiloman Gratuit CATALOGUL „Editurei EMINESCU” se trimete la cerere, se vinde cu Lei 1000 £ ♦ * Mormântul lui Nicolae Bălcescu de Constantin Kiriţescu Priviţi fotografia. S-ar zice că e un decor de teatru. Pădure deasă la culisele din dreapta şi stânga. Fundalul luminat de un bec electric ascuns în tavan. Artiştii strânşi pe scenă, după sfârşitul repetiţiei, făcând cerc în jurul a două lucruri nedefinite: par a fi un maldăr de frunze şi o pânză dreptunghiulară, întinsă la picioarele lor... Scena treime tâlcuitâ pe adevăratul înţeles. Reprezintă in realitate o alee a cimitirului din Palermo. Intriuna din zilele de la sfârşitul lunei Aprilie, o caravană alcătuită din membrii şcoalei române din Roma, în frunte cu directorul lor, profesorul Em. Panaitescu şi un grup de escursionişti, profesori universitari şi secundari din Bucureşti, au depus o coroană pe mormântul lui Bălcescu. Ziua e neguroasă şi umedă. O pulbere invizibilă, umedă şi rece, cerne din văzduh. Caravana pioasă, purtând coroana cu tricolorul românesc, înaintează pe aleea singuratică, printre cei doi pereţi de chiparoşi negri — arborele mortuar al Italiei. In faţă e marea, cenuşie şi agitată. In spate străjueşte muntele Pellegrino; brazi rari îşi detaşează silueta întunecoasă pe fondul pietrei albe. Gardianul bătrân ne şopteşte: Aci e. Şi ne oprim intrigaţi în faţa unei plăci de marmora albă, dreptunghiulară, una din cele multe ce se insirue pe paveaua şoselei în largul axei. Profesorul Lugli, subdirectorul Şcoalei din Roma, care a făcut anii trecuţi cercetări laborioase — din însărcinarea fostului prim ministru Brătianu — pentru descoperirea mormântului lui Bălcescu, ne dă explicaţiile. Nicolae Bălcescu a murit în ziua de 29 Noembrie 1852 intr-o casă din Palermo. Cadavrul său a fost înmormântat de municipalitate în ziua de 2 Decembrie, într’una din gropile comune ale cimitirului, destinate săracilor sau străinilor, al căror cadavru nu e reclamat de nimeni. Aceste gropi primeau morţii din două zile consecutive, aceleaşi in lungul şir de ani ce se succed pentru zilele respective. Astfel, rămăşiţele lui Nicolae Bălcescu s’au înfrăţit în groapa săracilor şi necunscuţilor cu acelea a peste două sute de proscrişi ori ignoraţi cari şi-au dat sfârşitul in zilele de 1 şi 2 Decembrie dintr’un şir de vre-o 80 de ani. O singură lespede de marmoră, fără nici un fel de inscripţie, acoperă mormântul comun. Dacă răbdătorului cercetător i-a fost cu putinţă să găsească in registrul cimitirului numele şi data înmormântării ilustrului crainic al deşteptării neamului românesc, dacă a putut preciza pe teren locul unde odihnesc rămaşiţele din masa celorlalte două sute de schelete, ce umplu groapa. Astfel, ideea lui Ion Brătianu de a aduce in ţară osemintele lui Bălcescu şi a le îngropa la loc de cinste în pământul ce i-a fost drag şi pe care l-a cântat cu duioşie, n’a putut fi realizată. Şi de aceea, pelerinii români n'au putut face altceva decât să aştearnă pe lespedea comună, cununa de lauri ce încadra cuvintele de închinare înscrise pe panglica tricoloră şi să rămână câteva minute în smerită reculegere, cu privirea ţintită spre pământul în care doar ochii sufletului lor, isbuteau să aleagă din amestecul de ciolane măcinate de vreme, resturile care au făcut parte din fiinţa trupească a slăvitului înaintaş al redeşteptării României, a caldului evocator al trecutului ei glorios, a neîntrecutului meşteşugar al condeiului. O iniţiativă, care se va adresa tuturor românilor, carişi simt în suflet o datorie de pietate pentru memoria marelui lor concetăţean, mort necunoscut printre străini, îşi propune a ridica un modest monument în marginea singuraticei alee de chiparoşi negri a cimitirului din Palermo, în dreptul lespedei mortuare a mormântului comun, precum şi de a aşeza o placă comemorativă pe zidul exterior al casei de pe cheiul Umberto, in care Nicolae Bălcescu a trăit in suferinţă ultimele luni ale vieţii şi unde s’a stins, necunoscut, pe ţărmuri atât de depărtate de patria pe care a iubit-o cu dragoste înflăcărată. Dramă impresionantă la Constanţa O fată batjocorită de un şofer se sinucide — Constanţa, 21 Mai O impresionanta dramă s-a înregistrat ori dimineaţa, la 6, într-o cameră a hotelului „Europa“ din str. Traian. Fata Marin Tănase în etate de 27 ani, din serviciul d-lui Take Manicatide, făcuse cunoştinţa lui Marin Moisiu, şofer la poştă. Aseară, Maria a plecat în maşină cu Moisiu pe la Eforie şi fechirghiol, de unde s-au înapoiat noaptea târziu şi au ocupat o cameră la hotelul „Europa“. Moisiu, fiind beat, şi-a siluit prietena şi a ţinut-o sub teroare o noapte întreagă, până la 6 când a părăsit-o. Disperată, fata a trimis un om de la hotel care i-a adus ui litru spirt rafinat pe care l-a băut spre a se omorî. Văzând că băutura nu-şi face efectul, a trimis pe acelaş pui şi i-a adus încă un sfert de litru spirt denaturat pe care l-a băut. Cuprinsă de dureri, a început să tipe, alarmând personalul hotelului care a anunțat poliția la fața locului a sosit de comisar Mănescu. Sinucigaşa, în stare extrem de gravă, a fost internată în spitalul „Dr. Sion", iar șoferul arestat. Procesul fioroasei crime din Babadag Criminalul, un fost gardian public, achitat Tulcea, 19 Mai. In faţa juraţilor din Tulcea, a venit spre judecare procesul fioroasei crime din Babadag, al fostului gardian public Gheorghe Lovin. Curtea era compusă din d-nii consilieri Nicu Daia preşedinte, asesori: N. Gheorghiu și A. Atanasiu. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. S. Gobjilă, procuror delegat al trib. Tulcea, iar grefier d. I. N. Ange-Se dă citire actului de acuzare din care extragem următoarele : In noaptea de 27—28 Decembrie 1931, în cafeneaua lui Nicolae Manole din oraşul Babadag, mai mulţi flăcăi din comună, au dat o serată. Pe la miezul nopţii, după ce serata s’a terminat, în local, au mai rămas pentru continuarea petrecerii, flăcăii Const. Cristian, Petre Manole, Petre Mihail, Sarica Nicolae, Vasile Hagiu, Nail Ali Cadâr, Gh. Simion şi Vasile Agiu. Către orele 2 din noapte gardianul public, acuzatul Gh. Lovin, părăsindu-şi postul, veni in postul colegului său Gh. Grosu, în circumscripţia cărui cădea localul, unde flăcăii i-au cinstit cu vin. Acuzatul Gh. Lovin, dupa ce bău câteva pahare de vin şi , dispus cum era, a cerut armo£ nistului Petre Mihail, să-i cânte un cântec turcesc, după care începu să joace cu turcul Nail An Cadâr, dansul oriental „Kiocekul“, încetând jocul, şi observând că-i lipseşte revolverul, bănuind că i s-a furat de cineva din local, puse pe colegul său Gh. Grosu, să păzească la uşă cu instrucţiunea să nu dea drumul nici unui flăcău, ca să poată face percheziţie. Percheziţionându-i pe toţi flăcăii, a venit şi rândul victimei Gheorghe Filip Simion, care a opus rezistenţă. Atunci acuzatul Gh. Lovin, a început să-l înjure şi să-l îmbrâncească. Victima Gh. F. Simion, la rândul ei, îl înjură şi-l îmbrânceşte. Acest fapt înfurie peste măsură pe criminal, care scoţând cuţitul, îi dă victimei o lovitură atât de grea în abdomen, încât a doua zi, încetează din viaţă in spitalul din Brăila. Pe baza verdictului juraților, Curtea a achitat pe acuzat. Înmormântarea d-nei Coltor Blaj, 21 Mai Azi s-a făcut la Blaj înmormântarea d-nei văduve Rozalia Coltor, născută Socaciu. Prohodul a fost oficiat de P. S. vicar general al mitropoliei dr. Ambroziu Cheţeanu, asistat de un sobor de preoţi, canonici şi profesori al Academiei teologice. A vorbit de dr. Victor Macavei. Intensificarea sădirii pomilor In vederea stimulării şi intensificării sădirii pomilor sa organizat de curând la Giurgiu o frumoasă serbare a pomilor. Graţie propagandei făcute de Camera agricolă locală, în jud. Vlaşca s’a plantat în primăvara aceasta 7500 caişi, 1050 cireşi, 1506 pruni, 506 meri, 806 peri, 400 vişini, 220 gutui, 250 piersici, 5500 duzi, 1000 plopi piramidali și 50.000 salcâmi.* In jud. Ilotin s’a sărbătorit de curând ziua sădirii pomilor. * La şcoalele de agricultură din Noua Suliţă, Văşcăuţi, Săcueni (jud. Hotin) s’au plantat 1000 pomi. ——xox--- Soimnilil Mini milu soc. „Tinerimea Română11 - Cuvântarea d-nul ministru D. Gustin Duminică la ora 4 d. a., s‘a făcut în palatul din b-dul Schitu Măgureanuu 4, distribuirea premiilor celor ce s‘au distins la concursurile școlare organizate de soc. „Tinerimea Română"1 la 20 Aprilie Crt. Au asistat d-nii: D. Gusti, ministrul instrucţiunii publice şi cultelor, Nae Dumitrescu, preşedintele soc. „Tinerimea Română" prof. Dimitrie Pompeiu, prof. Popovici Bâsnoşeanu, g-ral Sinescu, prof. Gh. Nichifor, d-na şi d. ing. Virgil Teodorescu, d-na Lucia Cosma, pr. Partenie, directorul Seminarului central, prof. I. Gabrea, prof. Murânaşu, d-ra prof. Leon, Gh. Catendache, etc. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. NAE DUMITRESCU D. prof. NAE DUMITRESCU, preşedintele societăţii a rostit următoarele: ziua de astăzi e o zi a bucuriei pentru societatea noastră. Nu fiindcă ne arătăm în faţa lumii activitatea, căci noi ne-am obicinuit să ne găsim bucuria în conştiinţa îndeplinirii totale a ceea ce noi considerăm datoria noastră de români şi cetăţeni, ci fiindcă prin munca noastră, lumea poate recunoaşte că există atâţia elevi buni, în care ne putem pune încrederea şi de la cari aşteptăm ducerea mai departe a vieţii intelectuale din această ţară şi realizarea legitimelor aspiraţii, pe care le avem în concertul statelor europene, ca stat de ordine şi de cultură. Ziua de azi e închinată distribuirii premiilor acordate celor mai distinşi elevi ce s’au prezentat1® concursurile noastre şi suntem adânc recunoscători d-lui ministru al instrucţiunii, că d-sa, conducătorul şi îndrumătorul învăţământului, a binevoit să vină între noi şi să distribue el însuşi premiile celor biruitori la olimpiadele „Tinerimii Române". Ziua de azi e însăş împlinirea celui de al 55-lea an de când societatea ,,Tinerimea Română" îşi dărueşte toată munca ei în slujba ţării şi neamului. In toată activitatea ei, societatea noastră îşi manifestă dragostea de tot ce e românesc, mărturiseşte credinţa în puterile spirituale ale neamului şi caută să întărească această credinţă în sufletul tuturor şi în special în cel al tineretului. Ea caută să răspândească convingerea că în toate manifestările de viaţă, fie intelectuale, fie practice, trebue să se vadă întipărirea particulară a naţiunii noastre, căci de vreme ce natura a făcut naţiunea noastră altfel decât altele, în mod firesc i-a determinat şi felul de a nu se confunda cu nici una alta. Pentru ca să iasă la iveală caracterul naţional, e nevoie de o muncă organizată în aceeaş direcţie, pentru determinarea cărora lucrează societatea noastră. Societatea noastră a organizat conferinţe şi a sărbătorit cu deosebit fast zilele ce simbolizează vitejia neamului nostru, şi a organizat o sărbătoare a datinelor strămoşeşti. In toată activitatea noastră, gândul ni se îndreaptă către tineret, care II vrem cât mai plin de energie şi de credinţă. Pentru educarea tineretului s’au organizat şi concursurile interşcolare, cărora li s’a adăogat anul acesta un concurs de costume naţionale. Şcolile îşi dau seamă de rostul concursurilor şi trimit elevi cari fac cinste regiunii de unde vin. Arată apoi programul de înfăptuiri ce şi-l propune societatea şi socoteşte ca o datorie aceea de a contribui la înmulţirea manifestărilor intelectuale în toate domeniile de activitate. In munca noastră pentru cultură avem nevoe de convingerea că tinerii ce vor veni după noi vor lucra în aceeaş direcţie şi vor duce mai departe ceea ce noi am început. Spre cei tineri se adresează acum cuvintele noastre şi pe ei îi îndemnăm să-şi desvolte puterea de muncă şi să-şi găsească mulţumirea în îndreplinirea conștiincioasă a datoriei. Trăiască Regele Carol al II-lei ! Importante documente româneşti descoperite in arhivele din Lwow Cernăuţi, 21 Mai In urma sesizării pe cale oficială din partea autorităţilor poloneze că în arhivele statului din Lwow, fosta capitală a Galiţiei, se găsesc numeroase documente importante referitoare la Bucovina, începând cu anexarea ei de la 1775 de către Austria până la 1748, când Bucovina a obţinut autonomia administrativă în cadrele imperiului habsburgic, d. docent din Teodor Balan, istoriograf al trecutului Bucovinei şi director al arhivelor statului din Cernăuţi, a primit delegaţia să ia în primire acest material documentarPlecând, la Lvow, d. dr. Bălan a luat mai întâiu contact cu consulul general al României din acel oraş, d. dr. Traian Galin, împreună cu care, s’a prezentat d-lui Eugen Barwinsky, directorul arhivelor statului din Lvow. Materialul luat în primire cuprinde 4 lăzi voluminoase şi conţine actele referitoare la Bucovina de la 1775 Încoace. In diferite dosare se găsesc şi numeroase copii după diverse documente moldoveneşti începând cu Alexandru cel Bun. D. dr. Bălan a mai descoperit în dosarele acestei arhive şi actul de deces al scriitorului ardelean Ion Budai Deleanu, autorul Ţiganiadei şi al Gramaticului Românesc, mort la Lemberg în calitate de consilier pe lângă tribunalul local. Cele descoperite despre Ion Budai Deleanu vor forma subiectul unor comunicări la Institutul de Istorie de pe lângă universitatea locală. -xox- UNIVERSUM 9 Cuvântarea d-lui ministru D. Gusti D. DIMITRIE GUSTE ministrul instrucţiunii publice şi Cultelor, a spus : Am ţinut să viu în mijlocul vostru, dragi şcolari, ca să felicit pe biruitorii concursului ce s’a ţinut luna trecută. Mă bucur, şi eu ministrulşcoalelor am cea mai mare satisfacţie, că graţie societăţii „Tinerimea Română" avem astăzi ocazia de a avea în faţă pe cei mai buni şcolari. Opera dv., d-le preşedinte, nu poate fi îndeajuns preţuită, faţă de marile realizări pe care cu toţi le admirăm astăzi, căci o societate pentru a ajunge la înfăptuiri măreţe are nevoie de elită. Graţie acestei elite, acestor personalităţi, isvoarele bune, care altfel ar fi făcut mai departe din jocuri necunoscute, sunt date la iveală şi făcute să rodească. Statul şi societatea creează pe aceşti conducători prin alegerea celui mai bun, prin selecţionare şi prin şcoală, care este pusă în mare măsură în serviciul acestei selecţiuni. Selecţiunea va trebui însă făcută în mod cât mai rigid, cum sa făcut la această instituţie care, prin meritul ei şi al conducătorului, a devenit de mult o instituţie naţionala, care trebue sprijinită. Ea a depus o muncă enormă, pornită din iniţiativă cu totul particulară, reuşind să devie o anexă a ministerului şcoalelor. Copiii selecţionaţi de această instituţie sunt speranţa ţării, meniţi a deveni elita. Vă felicit, copii dragi, pentru biruinţă. Munciţi mai departe cu încredere că vă veţi bucura de sprijinul nostru. Munciţi cu voioşie şi severitate, pentru a vă dovedi înşivă ce valoare aveţi ca personalitate, spre binele ţării şi bucuria noastră care vă iubim. A urmat un program artistan bine întocmit. Corul şcoalei de fete „Azilul Elena Doamna“ secţia profesională, condus de d-ra Margareta Leou a executat anii din Oancea, Chiriac, Cucu şi Vidu. D-ra Leou, cu frumoase mijloace de dirijor, a făcut să se predea corect voioşia specific românească, pentru care a primit aplause binemeritate. Fanfarele şcoalelor de arte şi meserii din Deva şi Satu-Mare au executat arii naţionale. D. ministru Gusti a făcut apoi distribuirea premiilor. PREMIANŢII Şcoale primare RAETI Premiul I cu cunună : Ionescu Vlaicu şc. No. 12 băeţi Bucureşti. Premiul I : Popa Vladimir sc. prim. nr. 14 b. Bucureşti; Grozea Petre şc. prim. com. Co,mana, Vloaca. Premiul III: Mitescu Teodor sc. prim. nr. 34 Buc.; Păuţa Moise sc. prim. nr. 2 Reşiţa ; Florescu Mihai sc. prim. nr. 2 b. Buc. Menţiune : Brudoaca Vasile, Ciucea Cluj; Paior I. Ion sc. prim. nr. 30 b. Buc.; Tomescu Petre şc. prim. nr. 19 b. Buc.; Steriade Ion sc. prim. corn. Militari-Ilfov ; Cazacu Anton sc. prim. nr. 6 b. Buc.; Todiraşcu şt. sc. prim. nr. 6 b. Buc.; Burmaz Mircea şc. prim. nr. 40 b. Buc.; Georgescu Ion sc. prim. nr. 31 Floreasca Buc. ; Mircea Nic. şc. prim. nr. 13 b. Buc.; Iliescu Tudor sc. prim. nr. 29 b. Buc.; Alexandrescu Dan sc. prim. nr. 18 b. Buc.; Belciugăţeanu Cornel sc. pr. nr. 1 fete. FETE Premiul I cu cunună : Georgescu Albertina sc. prim. nr. 22 Buc. Premiul II: Doru Elvira sc. prim. nr. 33 băeţi Buc.; Popa Elena sc. prim. com. Ciucea Cojocna. Premiul In: Popliceanu Alexandrina şc. prim. nr. 11 Buc.; Iordanescu V. şc. prim. nr. 38 Buc. Menţiune: Georgescu Valeria sc. pr. nr. 32 Buc.; Lewandovschi Maria sc. prim. corn. Baia Mare Satu-Mare; Doncia Victoria sc. prim. nr. 28 Buc.; Georgescu Smara sc. prim. nr. 9 Buc.; Theodorescu Zoe sc. prim. de aplicaţie „Bl. Doamna”; Marinescu Elena sc. prim. rar. 11 Buc.; Zănescu Angela sc. prim. Sf. Maria Buc.; Şendrea Viorica sc. prim. nr. 17 Buc.; Moraru Constanţa sc .prim. nr. 37 Buc.; Roman Magda sc. prim. nr. 15 Buc.; Pătuleanu Florenţa sc. prim. nr. 15 Buc.; Halunga Speranţa sc. prim. nr. 21 Buc.; Iliescu Smaranda sc. prim. nr. 26 Buc.; Popovici Maria Luiza sc. prim. ortodoxă. (Continuare în numărul de măine). -----x px—— Un caz ciudat de otrăvire Bârlad, 21 Mai Ilinca Ifrimi, din Criveşti, venind in oraş, a cumpărat sodă caustică, pe care a pus-o lângă o pâine intr’un sac. In drum spre casă fiind apucată de ploae, apa a dizolvat o parte din sodă care a intrat in pâine. Ajungând acasă, a mâncat acea pâine otrăvindu-se. In stare gravă a fost internată în spitalul Criveşti. Sunt puţine speranţe de scăpare cu viaţă. Mobilgrease Rezistă căldurei! Chiar dacă Mobilgrease se încălzeşte tare, el îşi păstrează totuşi nealterată tenacitatea puterei lui de coheziune. Prin această calitate deosebită, Mobilgrease predomină toate celelalte unsori obişnuite. Mobilgrease nu rezistă însă numai căldurei, ci rezistă și loviturilor și apei. Care automobilist nu este convins după această încercare că Mobilgrease este unsoarea ideală pentru șasiul și anumite angrenaje. COMPANY SA\a ft. cofcottef, a» SSR de' •*** La cabinetul medical ^SALVATOR“, vechii specialişti din 11H10 vindecă radical şi fără durere BLENORAGIA CRONICA, prostafite, metrite, ovarite, prin curenţi electrici de diatermie 'Dr. Roncayro) Vectrolizol ven iv sirimite 1 Boale de Piele și Sifilis Controlulliiiisnosliciilii prin ANALIZA SAMGELUS sactine «assermanii. secui. meiM ULTRAMH ROSCHE , p cunoaşterea sancrolii sifilitic Cons. 11—1 şi 69, tel. 335/81 9. PASAGIl'l ROMAN. 9 Intrare discretă I Aproape Palatul Regal Bucureşti Doctorul FURMAN Str. Carol 8 vis-a-vis de Poştă Vindecă radical blenoragia cronică şi toate complio. la bărb. şi femei. Tratamente electrice moderne. Dilatarea nedureroasă a stricturilor prin electroliză. Uretroscopie. Analize. Consult: 28 Telefon 344*73. 837 Boli de Inimă, Plămâni și Stomac Radioscopie (Raze X) Dr. Carol Abramovici Str. Labirint 33 Specializat la Viena Cons. 5—7. Onorariu modest BOLILE SEXUALE IMPOTENTA, ONANIA, crinţele onaniei, poluţiile, consespermatoreea, blenoragia, bărbaţi, femei, vindecă electroterapie DIATERMIE DOCTORUL CHIVIC1 Cons. 8-1 şi 5-8, Moşilor 74, etaj ) (In faţa grădinii Sf. Gheorghe) Intrare discretă. Telec. 340/09 BLENORAGIA ÎEffffi: VINDECA Dr. TULIU BLANC Cons.9-12,2-8 Str. PORA TATU No. 6 lângă Cişmigiu Gratuit pentru săraci dela 5—6 ţ. m C ili|iVESELIA SOLVO 99 Cel mai renumit purgativ cu efect sigur al lui Dr. FOLDEŞ Curăţă şi desfundă plăcut şi bine Stomac şi Intestine Se vinde numai în cutii originale a 12 pilule Lei 20. (La farmacii şi Droguerii) In localităţi unde nu se găsesc comandaţi de la Laboratorul Dr. Foldeş, ARAD, Str. Eminescu No. 21. Cel puţin 3 cutii contra ramburs. 2654 Doctor SERGIESCU Urinare - Sifilis - Piele Moşilor 69 Consult. 8-9, 12-1 şi 5-8 Tel. 99« Dr. D. JACOBY Specializat la Viena pentru bolii« Venerice, Sifilis şi Piele Tratamentul Blenoragiei acut« şi cronice la bărbaţi şi feni«, Diatermie. Consult. 8—10 a. m. 2—8 p. m. Bulev. Domnite: 21. Telefon 525/17. PMMUIC VOLUM al Aventurilor Submarinului DOX M mare m^ine*_______________ Domnitei