Universul, mai 1933 (Anul 50, nr. 116-145)

1933-05-24 / nr. 138

Anus al 50-lea Nr. 138 Miercuri 24 Mai 1933 D. Asquini la Paris Paris, 21 (Rador). — D. As­quini, subsecretarul de stat al corporaţiilor italiene a sosit astăzi dimineaţă la Paris. D-sa a fost întâmpinat în gară de d. Serre, ministrul de comerţ, de ambasadorul Italiei şi de numeroase personalităţi din lu­mea comercială. D. Asquini a vizitat târgul din Paris, după ce a depus flori pe mormântul soldatului necunoscut, apoi a luat parte la un dejun la ministerul de comerț și la un prânz la amba­sada Italiei. t 1 ♦ 5 Toate cărţile apărute în F.IlStUra ,,EHI1NESC11" S. A., Bucureşti L, Strada Inginer Anghel Saligny No. 2 se vînd cu începere de dStilii la toate Eiftrăriîle din­ ţară cât şi direct la depozitul E D I­TUR EI cu 2­0% O rabat­ţional colecţia Memoriile lui Al. Marghiloman Gratuit CATALOGUL „Editurei EMINESCU” se trimete la cerere, se vinde cu L­ei 1000 £ ♦ * Mormântul lui Nicolae Bălcescu de Constantin Kiriţescu Priviţi fotografia. S-ar zice că e un decor de teatru. Pă­dure deasă la culisele din dreapta şi stânga. Fundalul lu­minat de un bec electric as­cuns în tavan. Artiştii strânşi pe scenă, după sfârşitul repe­tiţiei, făcând cerc în jurul a două lucruri nedefinite: par a fi un maldăr de frunze şi o pânză dreptunghiulară, întinsă la picioarele lor... Scena treime tâlcuitâ pe a­­devăratul înţeles. Reprezintă in realitate o alee a cimitiru­lui din Palermo. Intriuna din zilele de la sfârşitul lunei A­­prilie, o caravană alcătuită din membrii şcoalei române din Roma, în frunte cu directorul lor, profesorul Em. Panaites­­cu şi un grup de escursionişti, profesori universitari şi secun­dari din Bucureşti, au depus o coroană pe mormântul lui Băl­cescu. Ziua e neguroasă şi umedă. O pulbere invizibilă, umedă şi rece, cerne din văzduh. Cara­vana pioasă, purtând coroana cu tricolorul românesc, înain­tează pe aleea singuratică, printre cei doi pereţi de chi­paroşi negri — arborele mor­­­tuar al Italiei. In faţă e ma­rea, cenuşie şi agitată. In spa­te străjueşte muntele Pelle­grino; brazi rari îşi detaşează silueta întunecoasă pe fondul pietrei albe. Gardianul bătrân ne şopte­şte: Aci e. Şi ne oprim intrigaţi în faţa unei plăci de marmora albă, dreptunghiulară, una din cele multe ce se insirue pe paveaua şoselei în largul axei. Profesorul Lugli, subdirecto­rul Şcoalei din Roma, care a făcut anii trecuţi cercetări la­borioase — din însărcinarea fostului prim ministru Brătia­­nu — pentru descoperirea mormântului lui Bălcescu, ne dă explicaţiile. Nicolae Bălcescu a murit în ziua de 29 Noembrie 1852 in­­tr-o casă din Palermo. Cada­vrul său a fost înmormântat de municipalitate în ziua de 2 Decembrie, într’una din gropile comune ale cimitirului, desti­­­nate săracilor sau străinilor, al căror cadavru nu e reclamat de nimeni. Aceste gropi pri­meau morţii din două zile con­secutive, aceleaşi in lungul şir de ani ce se succed pentru zi­­­lele respective. Astfel, rămăşi­ţele lui Nicolae Bălcescu s’au înfrăţit în groapa săracilor şi necunscuţilor cu acelea a pes­te două sute de proscrişi ori ignoraţi cari şi-au dat sfârşi­tul in zilele de 1 şi 2 Decem­brie dintr’un şir de vre-o 80 de ani. O singură lespede de marmoră, fără nici un fel de inscripţie, acoperă mormântul comun. Dacă răbdătorului cer­cetător i-a fost cu putinţă să găsească in registrul cimitiru­lui numele şi data înmormân­tării ilustrului crainic al deş­teptării neamului românesc, dacă a putut preciza pe teren locul unde odihnesc rămaşi­­ţele din masa celorlalte două sute de schelete, ce umplu groapa. Astfel, ideea lui Ion Brătianu de a aduce in ţară osemintele lui Bălcescu şi a le îngropa la loc de cinste în pă­mântul ce i-a fost drag şi pe care l-a cântat cu duioşie, n’a putut fi realizată. Şi de aceea, pelerinii româ­ni n'au putut face altceva de­cât să aştearnă pe lespedea comună, cununa de lauri ce încadra cuvintele de închinare înscrise pe panglica tricoloră şi să rămână câteva minute în smerită reculegere, cu privirea ţintită spre pământul în care doar ochii sufletului lor, isbu­­teau să aleagă din amestecul de ciolane măcinate de vreme, resturile care au făcut parte din fiinţa trupească a slăvitu­­lui înaintaş al redeşteptării României, a caldului evocator al trecutului ei glorios, a neîn­trecutului meşteşugar al con­­­deiului. O iniţiativă, care se va a­­dresa tuturor românilor, cari­­şi simt în suflet o datorie de pietate pentru memoria mare­lui lor concetăţean, mort ne­cunoscut printre străini, îşi propune a ridica un modest monument în marginea singu­raticei alee de chiparoşi negri a cimitirului din Palermo, în dreptul lespedei mortuare a mormântului comun, precum şi de a aşeza o placă comemo­rativă pe zidul exterior al ca­sei de pe cheiul Umberto, in care Nicolae Bălcescu a trăit in suferinţă ultimele luni ale vieţii şi unde s’a stins, necu­noscut, pe ţărmuri atât de de­părtate de patria pe care a iu­bit-o cu dragoste înflăcărată. Dramă impresionantă la Constanţa O fată batjocorită de un şofer se sinucide — Constanţa, 21 Mai O impresionanta dramă s-a înregistrat ori dimineaţa, la 6, într-o cameră a hotelului „Eu­ropa“ din str. Traian. Fata Marin Tănase în etate de 27 ani, din serviciul d-lui Take Manicatide, făcuse cunoştinţa lui Marin Moisiu, şofer la poştă. Aseară, Maria a plecat în maşi­nă cu Moisiu pe la Eforie şi fe­ch­ir­ghiol, de unde s-au înapoiat noaptea târziu şi au ocupat o cameră la hotelul „Europa“. Moisiu, fiind beat, şi-a siluit prietena şi a ţinut-o sub teroare o noapte întreagă, până la 6 când a părăsit-o. Disperată, fata a trimis un om de la hotel care i-a adus ui litru spirt rafinat pe care l-a băut spre a se omorî. Văzând că băutura nu-şi face efectul, a trimis pe acelaş pui şi i-a adus încă un sfert de litru spirt denaturat pe care l-a băut. Cuprinsă de dureri, a început să tipe, alarmând personalul ho­telului care a anunțat poliția la fața locului a sosit de comisar Mănescu. Sinucigaşa, în stare extrem de gravă, a fost internată­ în spita­lul „Dr. Sion", iar șoferul ares­tat. Procesul fioroasei crime din Babadag Criminalul, un fost gardian public, achitat Tulcea, 19 Mai. In faţa juraţilor din Tulcea, a venit spre judecare procesul fioroasei crime din Babadag, al fostului gardian public Gheor­­ghe Lovin. Curtea era compusă din d-nii consilieri Nicu Dai­a pre­şedinte, asesori: N. Gheorghiu și A. Atanasiu. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. S. Gobjilă, procuror delegat al trib. Tul­cea, iar grefier d. I. N. Ange-Se dă citire actului de acu­zare din care extragem urmă­toarele : In noaptea de 27—28 De­cembrie 1931, în cafeneaua lui Nicolae Manole din oraşul Ba­­badag, mai mulţi flăcăi din comună, au dat o serată. Pe la miezul nopţii, după ce serata s’a terminat, în local, au mai rămas pentru continu­area petrecerii, flăcăii Const. Cristian, Petre Manole, Petre Mihail, Sarica Nicolae, Vasile Hagiu, Nail Ali Cadâr, Gh. Si­m­­ion şi Vasile Agiu. Către orele 2 din noapte gar­dianul public, acuzatul Gh. Lo­vin, părăsindu-şi postul, veni in postul colegului său Gh. Grosu, în circumscripţia cărui cădea localul, unde flăcăii i-au cinstit cu vin. Acuzatul Gh. Lovin, dupa ce bău câteva pahare de vin şi , dispus cum era, a cerut armo­­£ nistului Petre Mihail, să-i cânte un cântec turcesc, după care începu să joace cu turcul Nail An­ Cadâr, dansul oriental „Kiocekul“, încetând jocul, şi observând că-i lipseşte revolverul, bănu­ind că­ i s-a furat de cineva din local, puse pe colegul său Gh. Grosu, să păzească la uşă cu instrucţiunea să­ nu dea dru­mul nici unui flăcău, ca să poată face percheziţie. Percheziţionându-i pe toţi flăcăii, a venit şi rândul victi­mei Gheorghe Filip Simion, care a opus rezistenţă. Atunci acuzatul Gh. Lovin, a început să-l înjure şi să-l îm­brâncească. Victima Gh. F. Si­mion, la rândul ei, îl înjură şi-l îmbrânceşte. Acest fapt înfurie peste mă­sură pe criminal, care scoţând cuţitul, îi dă victimei o lovitu­ră atât de grea în abdomen, încât a doua zi, încetează din viaţă in spitalul din Brăila. Pe baza verdictului juraților, Curtea a achitat pe acuzat. Înmormântarea d-nei Coltor Blaj, 21 Mai Azi s-a făcut la Blaj înmor­mântarea d-nei văduve Roza­lia Coltor, născută Socaciu. Prohodul a fost oficiat de P. S. vicar general al mitropoliei dr. Ambroziu Cheţeanu, asistat de un sobor de preoţi, canonici şi profesori al Academiei teolo­gice. A vorbit de dr. Victor Maca­vei. Intensificarea sădirii pomilor In vederea stimulării şi inten­sificării sădirii pomilor sa or­ganizat de curând la Giurgiu o frumoasă serbare a pomilor. Graţie propagandei făcute de Camera agricolă locală, în jud. Vlaşca s’a plantat în primăvara aceasta 7500 caişi, 1050 cireşi, 1506 pruni, 506 meri, 806 peri, 400 vişini, 220 gutui, 250 piersici, 5500 duz­i, 1000 plopi piramidali și 50.000 salcâmi.* In jud. Ilotin s’a sărbătorit de curând ziua sădirii pomilor. *­ La şcoalele de agricultură din Noua Suliţă, Văşcăuţi, Săcueni (jud­. Hotin) s’au plantat 1000 pom­i. ——xox---­ Soimnilil Mini milu soc. „Tinerimea Română11 - Cuvântarea d-nul ministru D. Gusti­n Duminică la ora 4 d. a., s‘a fă­cut în palatul din b-dul Schitu Măgureanuu 4, distribuirea pre­miilor celor ce s‘au distins la concursurile școlare organizate de soc. „Tinerimea Română"1 la 20 Aprilie Crt. Au asistat d-nii: D. Gusti, mi­nistrul instrucţiunii publice şi cultelor, Nae Dum­itrescu, preşe­dintele soc. „Tinerimea Româ­nă" prof. Dimitrie Pompeiu, prof. Popovici­ Bâsnoşeanu, g-ral Sinescu, prof. Gh. Nichifor, d-na şi d. ing. Virgil Teodorescu, d-na Lucia Cosma, pr. Partenie, directorul Seminarului central, prof. I. Gabrea, prof. Murânaşu, d-ra prof. Leon, Gh. Catenda­­che, etc. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. NAE DUMITRESCU D. prof. NAE DUMITRESCU, preşedintele societăţii a rostit următoarele: ziua de astăzi e o zi a bucuriei pentru societatea noastră. Nu fiindcă ne arătăm în faţa lumii activitatea, căci noi ne-am obicinuit să ne găsim bu­curia în conştiinţa îndeplinirii totale a ceea ce noi considerăm datoria noastră de români şi ce­tăţeni, ci fiindcă prin munca­­ noastră, lumea poate recunoaşte­­ că există atâţia elevi buni, în care ne putem pune încrederea­­ şi de la cari aşteptăm ducerea­­ mai departe a vieţii intelectuale­­ din această ţară şi realizarea le­gitimelor aspiraţii, pe care le a­­vem în concertul statelor euro­pene, ca stat de ordine şi de cul­tură. Ziua de azi e închinată distri­buirii premiilor acordate celor mai distinşi elevi ce s’au pre­zentat­­1® concursurile noast­re şi suntem adânc recunoscători d-lui ministru al instrucţiunii, că d-sa, conducătorul şi îndrumăto­rul învăţământului, a binevoit să vină între noi şi să distribue el însuşi premiile celor biruitori la olimpiadele „Tinerimii Româ­ne". Ziua de azi e însăş împlinirea celui de al 55-lea an de când so­cietatea ,,Tinerimea Română" îşi dărueşte toată munca ei în sluj­ba ţării şi neamului. In toată ac­tivitatea ei, societatea noastră îşi manifestă dragostea de tot ce e românesc, mărturiseşte cre­dinţa în puterile spirituale ale neamului şi caută să întărească această credinţă în sufletul tu­turor şi în special în cel al tine­retului. Ea caută să răspândeas­că convingerea că în toate ma­nifestările de viaţă, fie intelec­tuale, fie practice, trebue să se vadă întipărirea particulară a naţiunii noastre, căci de vreme ce natura a făcut naţiunea noas­tră altfel de­cât altele, în mod firesc i-a determinat şi felul de a nu se confunda cu nici una alta. Pentru ca să iasă la iveală caracterul naţional, e nevoie de o muncă organizată în aceeaş direcţie, pentru determinarea cărora lucrează societatea noas­tră. Societatea noastră a organizat conferinţe şi a sărbătorit cu de­osebit fast zilele ce simbolizează vitejia neamului nostru, şi a or­ganizat o sărbătoare a datinelor strămoşeşti. In toată activitatea noastră, gândul ni se îndreaptă către ti­neret, care II vrem cât mai plin de energie şi de credinţă. Pentru educarea tineretului s’au organizat şi concursurile interşcolare, cărora li s’a adăo­­gat anul acesta un concurs de costume naţionale. Şcolile îşi dau seamă de ros­tul concursurilor şi trimit elevi cari fac cinste regiunii de unde vin. Arată apoi programul de în­făptuiri ce şi-l propune societa­tea şi socoteşte ca o datorie a­­ceea de a contribui la înmulţi­rea manifestărilor intelectuale în toate domeniile de activitate. In munca noastră pentru cul­tură avem nevoe de convingerea că tinerii ce vor veni după noi vor lucra în aceeaş direcţie şi vor duce mai departe ceea ce noi am început. Spre cei tineri se adresează acum cuvintele noastre şi pe ei îi îndemnăm să-şi desvolte pu­terea de muncă şi să-şi găseas­că mulţumirea în îndreplinirea conștiincioasă a datoriei. Trăiască Regele Carol al II-lei ! Importante documente româneşti des­coperite in arhivele din Lwow Cernăuţi, 21 Mai In urma sesizării pe cale ofi­cială din partea autorităţilor poloneze că în arhivele statului din Lwow, fosta capitală a Ga­­liţiei, se găsesc numeroase do­cumente importante referitoare la Bucovina, începând cu a­­nexarea ei de la 1775 de către Austria până la 1748, când Bu­covina a obţinut autonomia ad­ministrativă în cadrele imperiu­lui habsburgic, d. docent din Teodor Balan, istoriograf al tre­cutului Bucovinei şi director al arhivelor statului din Cernăuţi, a primit delegaţia să ia în pri­mire acest material documen­tarPlecând, la Lvow, d. dr. Bălan a luat mai întâiu contact cu consulul general al României din acel oraş, d. dr. Traian Ga­­lin, împreună cu care, s’a pre­zentat d-lui Eugen Barwinsky, directorul arhivelor statului din Lvow. Materialul luat în primire cu­prinde 4 lăzi voluminoase şi conţine actele referitoare la Bu­covina de la 1775 Încoace. In diferite dosare se găsesc şi numeroase copii după diverse documente moldoveneşti înce­pând cu Alexandru cel Bun. D. dr. Bălan a mai descoperit în dosarele acestei arhive şi actul de deces al scriitorului ar­delean Ion Budai Deleanu, au­torul Ţiganiadei şi al Gramati­cului Românesc, mort la Lem­berg în calitate de consilier pe lângă tribunalul local. Cele descoperite despre Ion Budai Deleanu vor forma su­biectul unor comunicări la In­stitutul de Istorie de pe lângă­­ universitatea locală. -xox- UNIVERSUM 9 Cuvântarea d-lui ministru D. Gusti D. DIMITRIE GUSTE minis­trul instrucţiunii publice şi Cul­telor, a spus : Am ţinut să viu în mijlocu­l vostru, dragi şcolari, ca să felicit pe biruitorii con­cursului ce s’a ţinut luna trecu­tă. Mă bucur, şi eu ministrul­­şcoalelor am cea mai mare sa­tisfacţie, că graţie societăţii „Ti­nerimea Română" avem astăzi ocazia de a avea în faţă pe cei mai buni şcolari. Opera d­v., d-le preşedinte, nu poate fi îndeajuns preţuită, faţă de marile realizări pe care cu toţi le­ admirăm astăzi, căci o so­cietate pentru a ajunge la înfăp­tuiri măreţe are nevoie de eli­tă. Graţie acestei elite, acestor personalităţi, isvoarele bune, care altfel ar fi făcut mai de­parte din jocuri necunoscute, sunt date la iveală şi făcute să ro­dească. Statul şi societatea cre­ează pe aceşti conducători prin alegerea celui mai bun, prin se­lecţionare şi prin şcoală, care este pusă în mare măsură în serviciul acestei selecţiuni. Se­­lecţiunea va trebui însă făcută în mod cât mai rigid, cum sa făcut la această instituţie care, prin meritul ei şi al conducăto­rului, a devenit de mult o ins­tituţie naţionala, care trebue sprijinită. Ea a depus o muncă enormă, pornită din iniţiativă cu totul particulară, reuşind să devie o anexă a ministerului şcoalelor. Copiii selecţionaţi de această instituţie sunt speranţa ţării, meniţi a deveni elita. Vă felicit, copii dragi, pentru bi­ruinţă. Munciţi mai departe cu încredere că vă veţi bucura de sprijinul nostru. Munciţi cu voi­oşie şi severitate, pentru a vă dovedi înşi­vă ce valoare aveţi ca personalitate, spre binele ţă­rii şi bucuria noastră care vă iubim. A urmat un program artistan bine întocmit. Corul şcoalei de fete „Azilul Elena Doamna“ secţia profesio­nală, condus de d-ra Margareta Leou a executat anii din Oan­­cea, Chiriac, Cucu şi Vidu. D-ra Leou, cu frumoase mij­loace de dirijor, a făcut să se predea corect voioşia specific românească, pentru care a pri­­mit aplause binemeritate. Fanfarele şcoalelor de arte şi meserii din Deva şi Satu-Mare au executat arii naţionale. D. ministru Gusti a făcut apoi distribuirea premiilor. PREMIANŢII Şcoale primare RAETI Premiul I cu cunună : Iones­­cu Vlaicu şc. No. 12 băeţi Bu­cureşti. Premiul I : Popa Vladimir sc. prim. nr. 14 b. Bucureşti; Grozea Petre şc. prim. com. Co­,­mana, Vloaca. Premiul III: Mitescu Teodor sc. prim. nr. 34 Buc.; Păuţa Moise sc. prim. nr. 2 Reşiţa ; Florescu Mihai sc. prim. nr. 2 b. Buc. Menţiune : Brudoaca Vasile, Ciucea Cluj; Paior I. Ion sc. prim. nr. 30 b. Buc.; Tomescu Petre şc. prim. nr. 19 b. Buc.; Steriade Ion sc. prim. corn. Mi­­litari-Ilfov ; Cazacu Anton sc. prim. nr. 6 b. Buc.; Todi­raşcu şt. sc. prim. nr. 6 b. Buc.; Bur­­maz Mircea şc. prim. nr. 40 b. Buc.; Georgescu Ion sc. prim. nr. 31 Floreasca­ Buc. ; Mircea Nic. şc. prim. nr. 13 b. Buc.; I­­liescu Tudor sc. prim. nr. 29 b. Buc.; Alexandrescu Dan sc. prim. nr. 18 b. Buc.; Belciugă­­ţeanu Cornel sc. pr. nr. 1 fete. FETE Premiul I cu cunună : Geor­gescu Albertina sc. prim. nr. 22 Buc. Premiul II: Doru Elvira sc. prim. nr. 33 băeţi Buc.; Popa Elena sc. prim. com. Ciucea Co­­jocna. Premiul In: Popliceanu A­­lexandrina şc. prim. nr. 11 Buc.; Iordanescu V. şc. prim. nr. 38 Buc. Menţiune: Georgescu Valeria sc. pr. nr. 32 Buc.; Lewandovschi Maria sc. prim. corn. Baia Ma­re Satu-Mare; Doncia Victoria sc. prim. nr. 28 Buc.; Geor­gescu Smara sc. prim. nr. 9 Buc.; Theodorescu Zoe sc. prim. de aplicaţie „Bl. Doamna”; Ma­­rinescu Elena sc. prim. rar. 11 Buc.; Zănescu Angela sc. prim. Sf. Maria Buc.; Şendrea Viori­ca sc. prim. nr. 17 Buc.; Mo­­raru Constanţa sc­ .prim. nr. 37 Buc.; Roman Magda sc. prim. nr. 15 Buc.; Pătuleanu Flo­renţa sc. prim. nr. 15 Buc.; Ha­­lunga Speranţa sc. prim. nr. 21 Buc.; Iliescu Smaranda sc. prim. nr. 26 Buc.; Popovici Ma­ria Luiza sc. prim. ortodoxă. (Continuare în numă­rul de măine). -----x px—— Un caz ciudat de otrăvire Bârlad, 21 Mai Ilinca Ifrimi, din Criveşti, ve­nind in oraş, a­ cumpărat sodă caustică, pe care a pus-o lân­gă o pâine intr’un sac. In drum spre casă fiind apu­cată de ploae, apa a dizolvat o parte din sodă care a intrat in pâine. Ajungând acasă, a mâncat acea pâine otrăvindu-se. In stare gravă a fost inter­nată în spitalul Criveşti. Sunt puţine speranţe de scăpare cu viaţă. M­obilgrease Rezistă căldurei! Chiar dacă Mobilgrease se încălzeşte tare, el îşi păstrează totuşi nealterată tenacitatea puterei lui de coheziune. Prin această calitate deosebită, Mobilgrease predomină toate celelalte unsori obişnuite. Mobilgrease nu rezistă însă numai căldurei, ci rezistă și loviturilor și apei. Care automobilist nu este convins după această încercare că Mobilgrease este unsoarea ideală pentru șasiul și anumite angrenaje. COMPANY S­A\a­ ft. cofc­­ott­ef, a» SSR de' •*** La cabinetul medical ^SALVA­TOR“, vechii specialişti din 11H10 vindecă radical şi fără durere BLENORAGIA CRONICA, prostafite, metri­­te, ovarite, prin curenţi electrici de diatermie 'Dr. Roncayro­) Vectrolizol ven iv sirimite 1 Boale de Piele și Sifilis Controlul­­liiiisnosliciilii prin ANALIZA SAMGELUS sactine «assermanii. secui. meiM ULTRAMH ROS­­CHE , p cunoaşterea sancrolii sifilitic Cons. 11—1 şi 6­­9, tel. 335/81 9. PASAGIl'l ROMAN. 9 Intrare discretă I Aproape Palatul Regal Bucureşti Doctorul FURMAN Str. Carol 8 vis-a-vis de Poştă Vindecă radical blenoragia cronică şi toate compl­io. la bărb. şi femei. Tratamente electrice moderne. Di­latarea nedureroasă a stricturilor prin electroliză. Uretroscopie. A­­nalize. Consult: 2­8 Telefon 344*73. 837 Boli de Inimă, Plămâni și Stomac Radioscopie (Raze X) Dr. Carol Abramovici Str. Labirint 33 Specializat la Vie­na Cons. 5—7. Onorariu modest BOLILE SEXUALE IMPOTENTA, ONANIA, c­rinţele onaniei, poluţiile, conse­­sper­matoreea, blenoragia, bărbaţi, femei, vindecă electroterapie DIATERMIE DOCTORUL CHIVIC1 Cons. 8-1 şi 5-8, Moşilor 74, etaj ) (In faţa grădinii Sf. Gheorghe) Intrare discretă. Telec. 340/09 BLENORAGIA ÎEffffi: VINDECA Dr. TULIU BLANC Cons.9-12,­2-8 Str. PORA­ TATU No. 6 lângă Cişmigiu Gratuit pentru săraci dela 5—6 ţ­. m C ili|iVESELIA SOLVO 99 Cel mai renumit purgativ cu efect sigur al lui Dr. FOLDEŞ Curăţă şi desfundă plăcut şi bine Stomac şi Intestine Se vinde numai în cutii origi­nale a 12 pilule Lei 20. (La farmacii şi Droguerii) In localităţi unde nu se găsesc comandaţi de la Laboratorul Dr. Foldeş, ARAD, Str. E­mines­cu No. 21. Cel puţin 3 cutii contra ramburs. 2654 Doctor SERGIESCU Urinare - Sifilis - Piele Moşilor 69 Consult. 8-9, 12-1 şi 5-8 Tel. 99« Dr. D. JACOBY Specializat la Viena pentru bolii« Venerice, Sifilis şi Piele Tratamentul Blenoragiei acut« şi cronice la bărbaţi şi feni«, Diatermie. Consult. 8—10 a. m. 2—8 p. m. Bulev. Domnite: 21. Telefon 525/17. PMMUIC VOLUM al Aventurilor Submarinului DOX M m­are m^ine*_______________ Domnitei

Next