Universul, februarie 1934 (Anul 51, nr. 30-57)

1934-02-05 / nr. 34

m 10 Sărbătorirea profesorului I. St. Paulian la T«»Severin. Mâine oraşul T.-Severin şi­­ societăţile culturale şi artistice din­ ţară şi mai ales cele din Blamat şi Oltenia,, vor sărbători în palatul cultural din T.-Seve­­rin pe profesorul I. St. Paulan, care împlineşte şapte­zeci de ani de viaţă şi­­de muncă în do­meniul vieţii naţionale. Cu patru decenii în urmă, d-isa a întemeiat soc. „Doina“, care dela întemeierea ei şi până în timpul nostru,, n’a inicetuit ide a desfăşura o intensă activi­tate pentru unitatea sufleteas­că a românismului prin cântec. Numele „Doinei“ şi al inimo­sului său conducător, al d-lui profesor Paulian, e popularizat până in ultimile­­cătune ale Me­hedinţilor şi Banatului. Animator de rasă, vorbitor de o rară elocinţă, conducător şi întemeietor de coruri şi socie­tăţi culturale, profesor distins şi susţinător al artei şi credin­ţei strămoşeşti, d. prof. I. St. Pauflian, a fost unul din promo­torii unităţii noastre naţionale prin puterea divină a cântecu­lui, ca şi prietenii săi dispăruţi, Ion Vidu, D. G. Chi­riac, Geor­gia© Dima, cu care a conlucrat în aceliaş spirit de românism puternic. Preşedinte al „Ligii culturale“ şi luptător pentru intrarea noa­stră in război, d-sa a suferit doi ani de grea întemniţare şi sur­ghiun din partea armatei de o­­cupaţie germană, care lu făcut să cunoască rigorile laigărilor bulgăreşti de la Filipopol şi Go­­lemo Conare din munţii Rume­­liei. Sărbătorirea d-sale ,căreia i s’a dat o mare amploare, devi­ne astfel o sărbătoare a sufle­tului­ şi artei româneşti, dela care ziarul nostru a ţinut să nu lipsească. G. LUNGULESCU Prea­sfiniţitul episcop al Ara­dului, dr. Grigorie Cornişa, este într’adevăr un prinţ al Bisericii în inţeleisul spiritual al îm­dru­­mătorului die suflete şi con­­ştiinţi. înaltul prelat are o pro­digioasă activitate pe tărâmul propagandei creştine, sinto ra­portul influenţei sănătoase pe care această misiune o poate a­­vea asupra mediului social. A scris până acum peste 70 de ajutorări,­­ studii, predici, con­­ferinţi şi scrisori pastorale, în care vibrează un spirit superior şi profund românesc. Avem dinainte ultima­ i­­ lu­crare „Scrisori către învăţă­tori“, culegere d­e învăţături să­nătoase, înviorătoare de suflet şi larg îndrumătoare spre cele bune. Caracteristica scrisului şi gândirii acestui autor de cărţi şi fapte bune este aceia că se inspiră în­totdeauna din reali­tăţile societăţii româneşti, cu tendinţa evidientă de a lumina şi de a propovădui din suflet cuvântul adevărat, care merge la suflet s-l învăluie într’o flui­ditate prielnică bunei înţelegeri creştine, mai ales în împreju­rările grele de azi. Sunt şapte scrisori ca şapte tentai aprinse spre a lămuri calea conştiinţilor tulburi, şap­te apeluri senine către învăţă­­tori pe cari îi cheamă la o co­­laborare frăţească cu preoţi, spre binele neamului românesc Şcoala şi Biserică fiind cele două coloane de temelie ale In vitregia zilelor noastre, in­terpretarea pe care P. S. epis­cop Grigorie al Aradului o dă misiunii sale de păstor arhie­resc, este într’adevăr corespun­zătoare înţelesului ce trebue să-l aibă această imisiune, mai cu seamă în momentele de cum­pănă grea ale unui neam şi ale unui popor. Pilda e vie şi semănătoare de pace, o forţă înviorătoare de suflet şi îndrumătoare de miraţi, pusă în slujba combaterii celui­lalt curent, care se aseamănă unei torţe, incendiare, răscoli­toare de furtunii. „ Nu reproducem nimic dint­r- a ceasta lucrare a părintelui e­­­­piscop, ca să nu-i răpim din­­ frumuseţea şi lumina ei, căci este într’adevăr un isivor de gânduri curate, închinate pro­gresului românesc. E o carte ce poate fi cu fo­los citită de toate vârstele şi I de orice structură intelectuală, I pentru că, scrisă fiind pe înţe­lesul tuturor, cei fini vor găsi în ea prilej de emoţiii estetice, iar ceilalţi vor afla grâul, ra­mura de grâu din care se face I pâinea cea bună a sufletului­­ creştin.­­ Iată pentru ce am citit cu multă plăcere cele 7 „Scrisori către învăţători“ ale P. S. epis­cop Grigorie al Aradului, a că­rui­­activitate neobosită pe tă­râmul cultural, face cinste şi bisericii şi culturii româneşti. T.. Hi­Mitii Cărţi noui „Scrisoare către învăţători“ — De P. S. S. dr. Grigorie Comşa, episcop al Aradului 1— 20 de ani de la moartea lui: Ilarie Chendi, P. Cérna, Şt. O. Iosif şi D. Anghel Sibiu. 2 Februarie Gruparea intelectuală „Thesis“ din localitate , a comemorat, în ziua de 2 Februarie, ora 6 d. a., pe scriitorii : Harte Chendi, Pa­­naît Cerna, Ştefan O. Iosif şi Dimitrie Anghel. D. Alexandru Dima, a vorbit despre opera constructivă, o­­glindită de un sistem de critică fină şi plină de nobleţă a ace­luia, care­ a fost Harte Chendi, pentru literatura românească. Apoi, a vorbit despre marele ca­racter şi sincer gânditor al poeziei româneşti, Panait Cer­na, dând exemple din versurile acestui poet, care a murit prea tânăr, din cauza mizeriei ce-a suportat-o, fără s’o declare cui­va, fiindcă ştia că nu va fi în­ţeles — şi dacă a fost înţeles de cineva în cele din urmă — a fost de acel, care a sprijinit şi pe Mihail Eminescu, de Titu Maior­escu. D. Mir­cea Alexia, a citit bu­cata „Chemare“ din Cerna. D. Ilie Licu Popescu, a vorbit despre Ştefan O. Iosif, semănă­­torist şi Dimitrie Anghel, sol al poeziei noui. Ni-l axată pe Ştefan O. Iosif ca pe un adevărat poet arde­lean, a cărui operă poate sta alături de aceea a d-lui Octa­­vian Goga. Dă exemple dim mărgărita­rele ardeleanului de la Braşov şi câteva din acelea ale lui D. Anghel — din cari versuri, reie­se mai clar şi mai caracteristic talentul. D. N. Trâmbiţaş, citeşte „Doi­na“ de Iosif şi „Amintiri despre Cerna“ de Horia Petru Petrescu. Monografia liceului militar „D. A. Sturdza” din Craiova­ ­, li-1 “ din rt .... I Din partea comandantului ceului militar ,,D. A. Sturza’ Cra­iova primim următoarele lvi rugămintea de a fi publicate : „Cu onoare aducem la cunoş­tinţă, că intenţionând a întocmi şi tipări o monografie a liceu­lui militar ,JD. A. Sturdza“ din Craiova, lucrare în car© să se arate activitatea depusă în a­­ceastă instituţie de cultură şi e­­ducaţie timp de o jumătate de veac, avem nevoi© de diferite date, însemnări, amintiri, foto­grafii, etc., a foştilor elevi pre­­cum şi a domnilor profesori şi d-lor ofiţeri cari au făcut parte din cadrele şcoalei In acest scop, călduros facem apel la bunăvoinţa tuturor foşti­lor elevi, profesori şi ofiţeri ai liceului militar „D. A. Sturdza“ din Craiova, rugându-i a ne da tpt concursul ce te va sta în pu­tinţă, spre a putea da la lumină o lucrare demnă de opera edu­cativă îndeplinită timp de 50 de ani în acest liceu militar, şi e­nume a ne trimite până­­la data de 1 Martie 1934, pe adresa li­ceului orişice ar crede că ne-ar putea fi de folos în scopul ce-l urmărim. In special fotografi­i, indivi­duale sau colective, colecţii, de stampe, diiferite albume, articole în cari să fie descrise scene din viaţa sa de şcolar sau a colegilor săi, memorii, notiţe biografice a­­supra profesorilor şi ofiţerilor, şi orice însemnări, etc. — toate acestea ne pot fi nouă de mare utilitate. In speranţa că majoritatea «­­cetora cari au trecut prin aceas­­tă instituţie şcolară de elită ne va da tot concursul, mulţumim anticipat tuturor cari luând cu­noştinţă de acest apel ne vor a­­jute“. ----------pro---------­ „UNIVERSUL" IN TARA — ——-----—O . Q. — Campaniile antiromânești ale ziarului „Erdélyi Hirlap“ — Când partidul maghiar are nevoie de minciuni contra statului român. — Interesant proces de presă — Acum doi ani, pe vremea când partidul maghiar organi­zase cunoscutele înscenări de la Geneva în contra regimului şcolar din România, s’a pornit o furibundă campanie de presă în contra revizorului şcolar al Aradului, d. Sava Bărbătescu, pentru că ar desfiinţa şcoli ma­ghiare, de stat, ar împiedeca predarea religiei maghiare, ar fi scos limba ungurească din o­­rarul şcolilor maghiare de stat, ş. a. m. d. Campania o ducea ziarul­­„Erdély Hirlap“, care şi-ar fi putut controla cu atât mai vâr­tos afirmaţiunile, cu cât un frate al directorului gazetei era, şi e încă şi astăzi, învăţător la o şcoală maghiară de stat din Arad. Timp de două sau trei săptă­mâni, „Erdély Hirlap“ a tot tras la minciuni, afirmând despre regimul şcolar de la Arad, lu­cruri care dacă ar fi fost măcar pe jumătate adevărate, ar fi fost un serios sprijin pentru reclamaţiunile înaintate tocmai atunci de partidul maghiar la Geneva. Rostul campaniei era deci acesta: să furnizeze par­tidului maghiar material pe seama Ligii Naţiunilor şi să provoace o alarmă, pentru crea­rea unei atmosfere dăunătoare României, în vederea procesului ce nu-l intentase la Geneva par­tidul maghiari. De aceea ziarul maghiar nu se sfiise să ames­tece în discuţie şi pe episcopul evanghelic din Arad şii mai a­­les căuta o intervenţie — pe­­ care a şi anunţat-o, de altfel — a episcopului Majlăth, pen­tru motivul că s’ar face impo-I sibilă predarea religiei. Cititorii noştri îşi amintesc ce lucruri scandaloase au ieşit în iveală în urma campaniei lui „Erdély Hirlap“. Revizorul Bărbătescu era în­vinuit că a scos limba maghiară din orarul şcolilor maghiare de stat din Arad. In realitate s-a constatat, că la aceste şcoli­­ susţinute de statul român, lim­ba română era exclusă din o­­rar, astfel că se predau cu 3 ore mai puţin pe săptămână Revizorul Bărbătescu nu făcu legalitate. In ce priveşte împiedecarea predării religiei, revizorul con­statase că la unele şcoli, din tembelism sau din altă soco­teală, se preda înainte de a­­miază numai religie şi cânt, iar in timpul când erau la religie cei­ de-o confesiune, ceilalţi e­­levi zgribureau pe-afară, pe-o iarnă de 24—30 de grade. D. Bărbătescu a ordonat, şi în această­­privinţă, aplicarea re­gulamentului, care prevede că materiile mai grele se predau înainte de 11 dim., iar cele u­­şoare (religia, cântul, etc.), du­pă aceea, sau după amiază, învăţătorii diin Arad, revol­taţi de campania ce se ducea, s’au întrunit în adunări extra­ordinare, înfierând fără deose­bire de neam sau confesiune, campania gazetei iredentiste. S’a trimis la „Erdély Hirlap“ o delegaţie, din care făcea parte şi fratele învăţător al renega­tului director al lui „Erdély Hírlap“, ca să protesteze şi să ceară rectificarea. Demersul a avut numai rezultatul, că s-a pus capăt campaniei. De rectificat, „Erdély Hirlap“ a refuzat să rectifice, aruncând moţiunea învăţătorilor la coş. Curând după aceasta, revizo­rul Bărbătescu a fost izgonit din Arad de politicianismul na­ţional-ţărănist. Şi s-a aflat a­­tunci că de campania lui „Er­dély Hirlap“ nu erau străini u­­nii români, cari mergeau cu patima regionalistă până acolo, încât să uneltească cu o ga­zetă iredentistă, ce tocmai era în căutare de subiecte antiro­mâneşti, necesare sprijinirii po­­nosurilor de la Geneva ale par­tidului maghiar ! In urma celor întâmplate, d. Sava Bărbătescu a dat ziarul „Erdély Hirlap“ în judecată, pe baza legii de reprimare a alar­­mismului. Procesul era să se judece ieri, fiind inculpaţi editorul ziarului Major Bel­a, directorul Zima Ti­bor şi ziariştii Károly şi Salpó. Din cauza absenţei unor mar­tori, a căror aducere fusese or­donată, procesul s-a amânat la 22 Februarie crt. Un spărgător mărturiseşte o crimă comisă acum şease luni Cluj, 3 Februarie In ziua de 5 Septembrie 1933 a încetat din viaţă în colonia Lucia,, tanarai Leica Flit. Făcându-se autopsia, nu s’a putut constata nici o urmă de violenţă, din care cauză s’a au­torizat înmormântarea. Azi noapte, autorităţile au a­­restat pe Vasile Avram, în timp ce voia să comită o spargere. Dus la poliţie şi supus unui interogatoriu, el a declarat că trăia de mai multă vreme cu soţia lui Lelca Flit şi că, în noaptea de 5 Septembrie anul trecut, în înţelegere cu ea,­­a omorât, sugrumându-l. Cercetările continuă. Problema reglementării apelor din Banat — Importantă consfătuire ţinută la Timişoara. — Rolul sindicatelor „Timiş-Bega” şi „Aranka” — S’a hotărât începerea unor lucrări de apărare contra inundaţiilor .— Timişoara, 2 Febr. In urma recentei convenţii, încheiate între noi şi Iugoslavia cu privire la regimul apelor, pentru statul român decurg o mulţime de obligaţiuni referi­toare la întreţinerea, canaluri­­lor de scurgere existente, cum şi la luarea măsurilor necesare pentru evitarea inundaţiilor provocate de apele neregulate. In vederea aceasta d. Oprean, directorul general al apelor din ministerul comunicaţiilor, s-a deplasat Vineri 2 Februarie pâ­nă în localitate, unde a avut o consfătuire cu d-nii dr. D. Nis­­tor, prefectul judeţului, Patrí­ciu­ Râmneanţu, comisar al gu­vernului­ pe lângă sindicatul ca­nalelor „Timiş-Bega“, şi Ludo­vic Cioban, de la sindicatul „A­­ranka”. Obiectul principal al celor discutate cu acest prilej a fost începerea unor lucrări de reparare şi terminare a unei porţiuni din digurile canalelor Timiş şi Bega, situată în plasa Recaş, construirea unui nou canal în lungime de 15 k­m, în regiunea Teremia-Mare, Vâl­ceni, Besenova-Veche, care să­­se verse în Aranka spre a păzi de viitoare inundaţii satul Mo­­s­crin din Iugoslavia şi regularea­­ apelor interioare dintre canale, aflate în proporţii periculoase în regiunea comunelor Ghilad, Macedonia şi Petromani. Aceste lucrări au fost apro­bate în­ princi­piu și urmează să se înceapă în curând executa­rea lor. Deosebit de această campa­nie mai mare de lucru, s’a mai hotărât construirea unei pompe hidraulice, cu o putere de 6 me­trii cubi pe secundă, necesară să arunce apa din canalul A­­ranka în caz de Inundaţii. In , urma. •atA’rriiifr'hftTAlrn* IntfhrtMfQEii făcute de d. prefect dr. Nistor, s’au luat măsuri ca să fie exe­cutate şi terminate lucrările de diguire ale Mureşului­ pentru a­­părarea şi scutirea pe viitor a orăşelului Lipova de inundaţii. Deosebit de aceste hotărâri principale s-au luat apoi hotă­­rirea de a se simplifica admi­nistraţia şi modul de funcţio­nare al sindicatelor pentru re­­gularea apelor „Ti­miş-Bega“ şi „Aranka“, revizuirea bazelor de impunere şi a taxelor ce percep aceste sindicate de la populaţia respectivă şi urmărirea restan­ţelor fie chiar şi dela Stat. La încheiere s-au luat dease­­meni măsuri pentru sancţiona­ posibil rea neregulilor constatate în sarcina unora dintre foştii co­misari ai guvernului pe lângă cele două sindicate mai sus po­menite. Schimbarea de la Camera de comerţ din Timişoara Timişoara, 2 Febr. După cum am anunţat la timp, la Camera de comerţ din localitate a survenit de curând o nouă schimbare. In postul de secretar- general, care a fost o­­cupat numai câteva luni de d. Grig­ore Ion, ministerul de in­dustrie şi comerţ a numit acum pe d. Ion Conciatu. In ziua de 31 Ianuarie vechiul titular, d. Grigorie Ion, a dat serviciul în privire şi printr-o şedinţă a comitetului şi-a luat rămas bun de la şefii săi. Cu acest prilej d. dr. Ion Băl­­cescu, preşedintele Camerei, a ţinut să remarce neobosita muncă pe care a depus-o d. Grigore Ion, într’un timp rela­tiv scurt, dar destul de aprecia­tă de lumea comercială și in­dustrială a întregului Banat cu ocazia târgului din toamna tre­cută. Joi la 1 Februarie, cu acelaș ceremonial s’a făcut instalarea noului numit, d. Ion Conciatu, care a ocupat pe lângă această Cameră, cu doisprezece ani în urmă, postul de comisar al gu­vernului. După ce d. preşedinte Bălcescu a dat citire ordinului de numire, a felicitat pe noul secretar general şi şi-a expri­mat dorinţa că membrii Came­rei vor avea în d-sa un preţios şi energic colaborator. Răspunzând, d. Conc­atu Şi-a arătat mai întâii bucuria ce simte de a se întoarce după doisprezece ani la aceiaşi insti­tuţie, unde speră că munca de­zinteresată şi conştiincioasă a d-sale să ducă la bune rezultate pentru Cameră şi economia na­ţională. După această solemnitate noul secretar general a luat contact cu reprezentanţii pre­sei, declarând, că, programul, ce înţelege să-l urmeze pentru prosperarea comerţului şi i In­dustriei bănăţene este o nouă împrospătare a capitalurilor, restabilirea creditului pe cât e şi ridicarea industriei naţionale. Acest program d. Conciatu crede că-l va putea duce la îndeplinire cu concursul d-lui preşedinte dr. I. Bălcescu. Concursurile de patinaj de la Cluj Cluj, 2 Februarie Am înregistrat că Federaţia sportivă din­ Cluj, de sub preşe­dinţia d-lui căp. Nemeş, a or­ganizat pentru azi, 4 Februarie,­­un concurs de patinaj artistic pe patinoarul din parcul ora­şului. La concursul d­e figuri vor lua parte d-u­ii: Ştefan Hod­­tyamste­s Ştefan, Bela Batter Bacsa din dubiul sportiv „B. K. E.“ din Budapesta, Mihail Stăniciulescu din clubul de pa­tinaj din Bucureşti, Adalbert Horose şi Maxim Burdea din echipa „Universitatea“ din Clul, K. E.“ din­ Budapesta şi Tuţi Ciorba din clubul „M. S. E.“ din Bucureşti. Apoi perechile : G­uber - Bertszed din societatea sportivă „Ialta“ din Cernăuţi, Tastyi­ - Eisenbeizer şampioni naţionali din Bucureşti, Rotaţie- Beca din clubul ,S. P. C.‘‘ din­ Olaj şi Bucseszki - Codneanu din Cernăuţi. La concursurile de viteză, pe distanţele 500, 1000 şi 5000 m„ vor concura Gaal din clubul sportiv ,F. S. C.“ din, Tig.­Miu­­reş, Adalbert Pap, LadMau Pap, Gebesfüge şi Wartemberg din sBptiv­a S. P. C.“ din UNIVERSUL Capturarea unei bande de braconieri in judeţul Sibiu Sibiu, 2 Febr. A provocat mare vâlrvă­ la Si­biu capitiuitar­ea uraei bande bine organizate, care se înde­­leltaicea din anul 1930, cu bra­conajul, întinzându-şi activita­tea şi în judeţele limitrofe: Făgăraş, Târnava Mică, Târ­nava Mare, Alba. Iată cum s’a descoperit a­­ceasta bandă, compusa aproa­pe numai din minoritari. Zilele trecute şeful postului de jandarmi, din Ocna Sibiu­lui, fiind in patrulare prin co­mună, observă doi inşi cari, după ţinută, păreau a fi tu­rişti. Şeful die post chemându-i la postul de jandarmi ca să se legitimeze, s’a stabilit, că ei surat: Zey Victor şi Ştefan Martin, ambii din Sibiu. Cum răspunsurile lor dădeau de­ bă­nuit, şeful de post le-a făcut percheziţie şi a găsit la ei, in raniţă, peste 2 kg. brânză pre­paralta mărunt şi Îmbibată cu otravă. In carâmbul eternelor u­­nuia din ei a găsit o tabache­re cu 200 capsule de otravă. In urma acestei percheziţii ei au făcut mărturisiri complete, is­torisind cu amănunte impor­tante, motivul care i-a deter­minat să se ocupe cu bracona­jul şi astfel să contravină la regela pentru protecţia vânatu­lui. Şeful de post a anunţat Le­giunea de jandarmi despre a­­­ceastă descoperire senzaţională şi a comunicat totodată că cei doi şi-au trădat tovarăşii, spu­nând că sunt peste 20 de mem­bri cari formează banda. Legi­unea de jandarmi a ordonat şe­fului de post ca să-i înainteze pe cei descoperiţi împreună cu corpurile delicte găsite­­ asupra lor. După aceasta, a înştinţat chestura poliţiei Sibiu şi par­chetul cerând permisiunea de a face inculpaţilor o descindere inopinată la domiciliile lor, un­de s’au găsit cantităţi enorme de brânză îmbibată cu otravă, trei sticluţe mici tot cu otravă şi o cutie plină cu pilule de o­­travă. Au fost imediat arestaţi: Victor Zey din str. P. Lebu 34; Martan Ştefan, str. Teilea 38; Iuli­us Telegdi şi fiul, str Hemen­ului 6; Franz Marasd str. Fuss 27; Iosif Sclaiter, str Livezii 19; Heinrich Schneider calea Şurii mici 3; Matei Zac­kel, Tg. Peştelui 4; Ştefan Mal­­dacher, strada Guşteriţei 10 Franz Bittai, str. Dumbrăvii 73 Oscar Hilm, str. Ţiglarilor 60 Andreas Wonnert, str. P. Lebi 34; Wilhelm Stieger, str. Herniei lui 6; Iosif Bálint, str. Seiverd­ 1, rămânând ca şi restul să fie arestaţi şi anume: Vasile Vulci Răhău-Alba, asupra căruia s’a găsit o maşină de lux, fără si poată dovedi provenienţa ei, ce­ea ce ar însemna că a furat-o apoi Ciardaş din Roşia, precum şi ne­guştorii de piei cari ai cumpărat pieile provenite din vânatul prin braconaj, pritatic care Meindls Rosmarin, strada Nouă 28; Wilhelm Adler, stra­da Faurului 15; Isidor Rosen­feld, Tg.Cailor 12 şi Davit Schäffler, Bianca Schaffer din str. Guşteriţei 35. Braconierul Victor Zey a ma afirmat cu ocazia anchetei, că otrava şi-a promiat-o del Iosif Schlachter, apoi de la şte­fan. Maldacher, cam­ la randi ]0t gi-«« nvnaiww» Istvan Sigismund, de la farmacia Mül­ler. Apoi a arătat cum şi-a pus planul în aplicare, din Decem­brie 1930, cum îşi asociau alţi tovarăşi şi cum îşi răspândeau otrava, nu numai pe hotarele comunelor din judeţul Sibiu, ci şi pe­­cele din Târnava Mică, Târnava Mare, Făgăraş, etc., iar cu ajutorul maşinei procu­rate de Vasile Vui­cu din corn. Răhău-Alba, voiau să se depla­seze până în părţile Bucovinei şi ale Basarabiei. întreaga bandă, a fost înain­tată cu actele dresate, cabine­tului de instrucţie pentru con­tinuarea­ cercetărilor. Şezătoarea de la şcoala normală de fete din Cluj Cluj, 2 Febr. Elevele clasei V-a de la şcoa­la normală de fete din Cluj au organizat o şezătoare în ziua de 2 Februarie, orele 4 d. a. La serbare a participat întreg corpul profesoral, în frunte cu d-na Costin, inspectoare la şco­lile normale de fete şi d-ra di­rectoare Gabor. D-ra L. Popovici a declamat frumos poezia „Pe marginea drumului“. Au fost executate bine dan­surile naţionale: „Cracovean­ca“, „Sârba şi coptul“, şi altele. După acestea, a urmat mono­logul „De la coadă nici nu-mi pasă“, iar d-ra Domnariu a cântat frumos diferite bucăţi şi a declamat apoi poezia „Gândă­­celul“. Corul elevelor din clasa I-a, de sub conducerea d-rei Ghir­­colean, a executat „Toarce leie“. A urmat apoi piesa „Moşte­nitoarea mătuşii“, distingân­­du-se d-rele : V. Ghircoraşu, E­­Constantinescu, E. Sârbu, S. Fe­kete, M. Stoicescu, G. Filip, M. Stanciu, C. Gheorghe, V. Blaga și M. Profeta. Inițiativa organizării acestei șezători a fost luată de către elevele clasei V-a. ----------p*o---------­ Studenţii condamnaţi la Cluj au fă­cut recurs Cluj, 2 Februarie Am redat pe larg în număru trecut desbaterile procesului studenţilor Emil Popa, N. Ca­ranica, C. Şerbu şi I. Şerbu daţi în judecata consiliului de război pentru ultraj. Desbaterile procesului au în­ceput în ziua de 31 Ianuarie s­au durat până în ziua de 1 Fe­bruarie ora 5 juni., când consi­liul de război a pronunţat sen­tinţa, condamnând pe cei pa­tru studenţi la câte două lun închisoare. Condamnaţii au fă­cut recurs. Citiţi „Universul Copiilor şi al tineretului” Ştiri diferite TIMIŞOA­­A CONDAMNAREA UNUI FUNCŢIONAR. — Tribunalul local, format d­in d-nii Alexan­­drescu şi Vodcescu, a judecat joi procesul funcţionarului Constantin Temişor dela jude­cătoria Buziaş, care s’a făcut vinovat de însuşirea sumei de 2500 lei ce i-a fost încredinţa­tă pentru achitarea amenzii Tribunalul l’a condamnat la 6 luni recluziune, excluderea de la funcţiuni publice şi suspen­darea drepturilor politice pe 3 ani şi la plata unei despăgubiri de 2500 lei. SINUCIDERE. — Iosef Roth, mare proprietar din Periam, s’a spânzurat Miercuri noaptea­­ în podul casei sale. Cauza este 0 boală incurabilă. CONFERINŢA. — Azi, Dumi­nică, ora 11 dim., d. prof. dr. C. Stăracescu, de la şcoala poli­tehnică, va ţine în sala cercu- J lui militar, o conferinţă iratitu-­ lată : Electrificarea căilor fe­rate. Conferinţa va fi preceda­tă de audiţii muzicale şi urma­tă de rularea unui film al com­paniei de căi ferate Paris-Or­leans. O BATRANA CARBONIZA­TĂ. — In noaptea de 1 Febr. a luat foc de la sobă camera un­de dormea bătrâna Ana Ţiga­­nea din comuna Cernăteaz şi a transformat-o în scrum. PERIAM MUTAREA JUDECĂTORIEI BILED LA PERIAM. — O dele­­gaţie, în frunte cu d. Gh. La­­tia, consilier judeţean, prima pretor Meniciu, prim notar Isac E. Isac, şi revizorul şcolar Mi-­­­hailescu, s’a prezentat d-l­ui sub­­­secretar’ de stat dela ministerul j­uistiţiei, cerând mutarea jude­cătoriei de ocol Bled, la Periam. D-nul subsecretar a luat mă­surile necesare în această pri­vinţă. Această măsură este cât se poate de bine venită, şi cu a­­ce­asta se pune capăt nemulţu­mirilor de până acum, când co­mune fruntaşe române erau mult stânjenite din cauza de­părtării şi legăturei nefavora­bile cu trenul. ANCHETA. — S’a decis a se face o anchetă contra funcţio­narului Petru Magdin dela pre­tură, care a falsificat nişte acte­­ săvârşind şi alte nereguli in re­gistrele preturii. SINUCIDERE. — Raţiu Ion, în etate de 57 ani, s’a sinucis, spânzurându-se in podul casei. Motivul nu se ştie. Nu s’a găsit nici un act care să arate cauza acestui gest funest. Ih ultimul timp, bătrânul era foarte abătut. BALS DIVERSE.— In noaptea de 29 Ianuarie cor., pe la ora 22, sa tras un glonț de revolver pe fe­­reasta casei locuitorului Marin S. Avram din com. Vulpenii. Glon­­țuil sa găsit în cameră. Victime nai fost. Este bănuit Ion S. Dră­­guţescu. Cazul se anchetează de şeful postului jandarmi Grop­­şanii. — In comuna Braneţ sa decla­rat epidemie de scarlatina. Reghin MUŞCAT DE CAINE TUR­­BAT. — Un câine turbat a muş­cat pe tânărul Ioan Sröes, din localitate. S’au luat măsuri ca cel muşcat să fie trimis la insti­tutul antirabic din Cluj, iar pentru câini s’a ordonat caran­tină. HOCKEY PE GHIAŢA.­­ In localitate s’a disputat un match de hockey pe ghiiaţă între echi­pele: „S. T. V.“ de aici şi „Sticla’ •Un Diciosânmartin. Rezultatul 7 :4 pentru „Sticla”. COMEMORAREA LUI I. G. DUCA. — Consiliul oraşului Re­ghin, ţinând şedinţă la 22 ianua­rie, cu acest prilej, d. primar Ioan Popescu a rostit un discurs comemorativ pentru regretatul fost prim-ministru I. G. Duca In semn de doliu, membrii con­­si­li­ului s’au ridicat şi au păstrat un minut tăcere. BISERICEŞTI. — In consiliul parohial al bisericii unite nr. 2 din localitate, au fost aleşi de a­­duna­rea generală, pe o perioadă de 3 ani, d-nii : Petre Prăgoi, Mihai Morar, Ilie Lateş, Iosif S., Caiser, Vasile Morar şi Mihail Brumar. RUPEA CONFERINŢA. — De curând s’a început, în comunele din plasa Rupea, un ciclu de confe­­rinţi cu caracter pru- agricol, ţinute de d. agronom S. Chicu­­liţă, şeful acestei regiuni, în colaborare cu d. ing. Iosif Scho­­băul, conferenţiarul „Reuniunii agricole săseşti“ din Sibiu. Este pentru prima dată când specialiştii noştri colaborează cu specialiştii saşi, iar întruni­rile se ţin după un program bine definit, la care iau parte români şi saşi, în frunte cu in­telectualii şi fruntaşii comune-ŞTIRI ÎMBUCURĂTOARE. — Din iniţiativă proprie, d. agro- I­nom Chiculiţă, cu d. agronom I Iosif Schobăll, fost secretar al I Camerei agricole Sighişoara, s’a decis înfiinţarea mai multor­­ ger­minatoare pe comune. Ace­ste germinatoare au de scop să­­ determine puterea de încolţire la sămânţa ce urmează a se­­ semăna de plugari, pentru a se evita însămânţarea seminţelor , ne­corespunzătoare, etc. Acolo unde nu se vor putea deplasa, se vor da instrucţi­uni în scris, pentru ca plugarii să-şi încerce singuri sămânţa păstrată pentru semănat. CERCURI CULTURALE. — In regiunea agricolă Rupea, sunt patru cercuri culturale, forma­te din d-nii învăţători şi învă­ţătoare şi al căror scop este ţinerea de conferinţi pe comu­­­­ne, dând sfaturi practice şi fo­­­­lositoare pentru plugari. Aceste cercuri culturale sunt­­ conduse de directori şcolari,­­ d-nii: F. Geamăn, D. Calif­or­­u, 1 lor "anul al 51-lea Nr. 34 Cuvii 5 ALBA-IULIA DELA F. O. R. — Comitetul F. O. R.-uilui dar Alba-Iulia a ţinut la 30 Ianuarie prima şe­dinţă, în care s’a discutat o se­rie de chestiuni cu privire la viitoarea activitate a asociaţiei F.O.R.-ului. D. A. Sava, preşedintele sec­ţiei, a mulţumit pentru cinstea ce i s’a făcut de a fi ales pre­şedinte al asociaţiei. D. protopop Al. Baba a rugat comitetul ca, Duminică, 4 Fe­bruarie, Asociaţia să comemo­reze pe Emanoil Gojdu, unul dintre marii binefăcători ai Ardealului şi Banatului, care a pus întreaga sa avere la dispo­ziţia studenţilor români. De a­­semenea, cu acest prilej F.O.R.­­ul să ceară guvernului să inter­vină pe lângă guvernul din Budapesta spre a pune la dis­poziţia statului român, cea mai mare parte din averea funda­­ţiu­nii Gojdu, care se află în imobile la Budapesta. Se ştie că chestia fundaţiunii Gojdu formează un litigiu în­tre statul nostru şi cel ungar, acesta din urmă refuzând să pună la dispoziţia guvernului nostru această avere, pe moti­vul ridicol că există studenţi români rămaşi, după unire, în cuprinsul Ungariei. De altfel, toate secţiile aso­ciaţiei F.O.R.-ului vor face co­memorarea lui Gojdu şi vor înainta guvernului un memoriu în vederea rezolvării acestei chestiuni. D. Tudoran dă apoi o serie de explicaţii cu privire la organizarea secţiei şi activi­tatea ei viitoare. S-a hotărît, printre altele, ca Asociaţia să participe la cercurile religioase ale protopopiatului Alba-Iulia. La şedinţă au participat d-nii A. Sava, Al. Bahe, R. Baca, Bogi­dan, Tudoran, Datcu, Spătaru, Floaşiu, Emanoil, Raşinaru, Sava Enesel. ŞCOLARE.­­ Adunarea gene­rală a şcoalei superioare de co­merţ este convocată pentru 11 Februarie sau 18 Februarie, dacă la prima şedinţă nu se va întruni numărul legal de mem­bri. BOX.—Zilele acestea, turneul căpitanului G. Ionescu a dat în sala Caragiale 2 spectacole de atletică şi box. Demonstraţiile de atletică grea ale d-lui Ione­­scu au impresionat mult publi­cul asistent. Foarte reuşite au fost şi demonstraţiile de box, susţinute de boxerii profesio­nişti : Dinu Mihail, Aurel Nico­­lau, A. Corăscu şi T. Ionescu. „Circul“ d-lui căp. Ionescu a avut în localitate un frumos succes. ALEGERE.—Camera de mun­că, secţia Alba Iulia, în şedinţa ei recentă, a ales în postul de jurisconsult al Camerei pentru Alba-Iulia, pe d. dr. D. Bogdan. Alegerea urmează a fi confir­mată de Camera de muncă din Deva. BRAŞOV ADUNAREA GENERALA A PROFESORILOR SECUNDARI. Secţiunea Braşov a Asociaţiei gen. a prof. secundari a ţinut Vineri prima adunare generală de după sărbători. D-nul prof. Pascu I. Teodo­­rescu a dat citire ultimellor două adrese circulare ale cor­. central al Asociaţiei gen., re­feritoare la mult desbătuta chestiune a salarizării corpului didactic, precum şi la câteva probleme ce se pun în legătură cu politica generală şcolară şi reforma învăţământului secun­dar. D. prof. P. Teodorescu a insistat asupra situaţiei deose­bite favorabile, în care se gă­seşte şcoala românească a cor­pului didactic de toate gradele, prin prezenţa în fruntea şcoa­­lei a celui mai bun cunoscător în probleme de învăţământ dintre miniştrii instrucţiunii, d. prof. dr. C. Angelescu, pentru ca dreptele revendicări ale corpului didactic de toate gra­dele să fie satisfăcute, iar şcoa­la, atât de zdruncinată in ul­timii ani, prin necontenite des­fiinţări de şcoli, să reintre în normalitate, pentru a-şi putea îndeplini rolul cultural-naţio­nal. In chestiunea salarizării sec­ţiunea Braşov a hotărît să-şi însuşească întru totul punctele de revendicări — gradaţii, res­tanţe, coeficient la gradaţii etc. — aşa cum a fost prezentată d dlui’ ministru al culturii, dr. C. Angelescu, într’un memoriu re­cent, de către o delegaţie a co­mitetului central al Asociaţiei prof. secund. In chestiunea politicii gene­rale şcolare şi anume în pro­blemele referitoare la legea în­văţ. secund­, în urma discuţii­lor angajate, discuţiuni la care au luat parte d-nii prof. N. Baboie, I. Baciu, d-na Valeria Câlima­n, I. Dobre, A. Vidraşcu, C. Antonescu şi alţii s’a ajuns la concluzia că cea mai bună formă de organizare a liceului este gimnaziul de patru clase, liceul superior bifurcat în cl. VH şi VHI; readucerea exame­nelor de bacalaureat la serio­zitatea şi importanţa pe care a avut-o în 1928, numirea în co­­misiuni pe bază de rotaţie din­tre profesori cari nu au sarcini administrative şi nici mandat electiv, iar sistemul cotelor de examen să fie înlocuit pe diur­ne fixe. In chestiunea salarizării s’a hotărât să se întocmească un memoriu care să fie trimis d-lui prim-ministru şi d-lui ministru de finanţe. In această chestiune şi în toate celelalte probleme de învăţământ s’a ho­tărât întocmirea unui amplu­ memoriu către d. ministru al instrucţiunii şi cultelor. CONCERT. — Şedinţele mu­zicale, ţinute în­ fiecare iarnă de profesorii conversatorului „Astra”, au fost reluate. In fiecare Duminică dim., la ora 11­, publicul amator de muzică poate asculta în aula­­liceului Honterus programe muzicale, care au fost alese şi întocmite cu cea mai mare a­­tenţiune de către conducerea conservatorului. Este vorba de o oră de muzică care să fami­liarizeze pe amatori cu cele mai alese creaţiuni ale marilor ma­eştrii. Varietatea programelor, piano, vioară, violoncel, canto, aduce, pe lângă dobândirea li­nei culturi muzicale şi un câş­tig de ordin pur estetic. Ar fi de dorit ca publicul ro­mânesc să ia parte în număr cât mai mare la această oră muzicală. Concertu­l care se va ţine Duminică 4 Febr. este con­dus de d-nii profesori Aug. Mo­­­drik şi Im. Bemfeld. In pro­gram : Debussy Breval, şi alţii. SIBIU CUM SE PERCEP TAXELE DE RADIO. — O mulţime de abonaţi la „Radio“ din oraşul nostru se plâng că­­ se percep taxe de abonament anual ce trec peste suma fixată, de 600 lei anual. Abonatul cu autorizaţia nr. 109.547, ni s-a plâns arătându-ne mai multe chitanţe de plata a­­bonamentului la „Radio“ pe a­­nul 1933 şi că printr’un aviz de plată cu nr. 1758, oficiul poştal din localitate ii pretinde să mai plătească pe lângă taxa pe tri­mestrul Ianuarie a. c. şi 300 lei ce ar reprezintă taxa pe ulti­mele 6 luni din anul trecut, întrucât abonatul face dova­da cu chitanţe în regulă, că, a plătit şi cele trei sute lei ce­ i se pretind pe anul trecut, ofi­ciul de radio pentru jud. Sibiu „Bologa of. Comp.“, str. Avram Iancu, al cărui agent s-a pre­zentat la domiciliu, după cum abonatul fusese anunţat de o­­ficiul postal, că taxele i se vor percepe de către un agent care se va prezenta din casă in casă pentru încasarea lor. Să se facă o anchetă severă de organele în drept, asupra fe­lului cum se încasează aceste taxe şi totdeodată să se arate care-i rostul oficiului „Bologa“ din Sibiu, pentru ca abonaţii să nu fie induşi în eroare, plătind de mai multe ori aceleaşi taxe şi în locuri diferite de cele în­drept, iar oficiul poştal local să lămurească mai bine pe abo­naţi. TG.-MUREŞ CONFERINŢA.­­ In ciclul de conferinţe organizat de universi­tatea liberă a Mureşului supe­rior,­­ prof. Gh. Bronzetti a vor­bit ton­ în sala de conferinţe a palatului cultural din localitate. BAL.­­• Societatea „Crucea Roşie”, filiala Târgu-Mureş, or­ganizează pentru seara de 10 Februarie, un bal, în saloanele Cercului militar, din localul co­­mandamentului div. a XX-a, de pe b-dul Regina Maria. ACCIDENTE MORTALE. - Ioan Buta de 61 ani, din Lumea­ Braduhii, venind d­in pădure, cu sania sa încărcată de lemne, de­odată a căzut sub ea, alegând­u­­se cu contuziuni atât de grave, încât după 3 ore a încetat din viaţă. — Copilul Theodor Hodoş, în etate de 6 ani, din Band, venind deasemenea cu sania pe coasta denumită „Hula Bondului” sania s’a izbit de un pod, copilul fiind asvârlit jos, şi-a zdrobit baza cr­aniul­ui, din car© cauză după 2 ore a încetat din viaţă. FURTURI. — Gardianul Ro­man Ardeleanu a înaintat ches­torii pe Ştefan Kosegy şi Ale­xandru Ferencz, cari transpor­tau o sanie cu lemne, care se credea că au fost furate din­­ curtea grajdului lui Bubi Fis­cher din Furnicilor 2. — Gardianul Dumitru Pop a prins pe Victor Burdan, cu 1 sac de cărbuni, furaţi din depozitul gării locale. — D-na Catalina Megyesfalvi din str. Muncitorilor 12, a recla­mat chestorii că i s’a furat din casă un ceasornic mic de aur şi unul mare de aragondi, ambele în valoare de 16.000 lei. TEIUŞ POST REÎNFIINŢAT. — Pa lângă şcoala primară din locali­tate s’a reînfiinţat postul de ma­estri de lucru manual. A fost numită d-şoara Lucaci Mărioara. Măsura e bine venită. SENTINŢA. — Judecătoria din localitate, a condamnat, — în procesul penal — pe tânăra Ru­­su Aldea, la 1500 lei amendă (sau 30 zile arest), pentru leziuni cor­porale grave, provocate de şoareci Silvia Lazăr. Ambele sunt din Teiuş. BANCNOTE FALSE.­­ Jan­darmeria din localitate a desco­perit 4 bancnote false a 100 lei la d-nii Istoc Irina din Odorhedu, Horvath din Teuş şi la Sântim­­brean Loghin, din Coşlar. Jandarmeria le-a înaintat ju­­decătorii din localitate. Numiţii afirmă că le-au primit Miercuri — în ziua târgului săptămânal— deja necunoscuţi. SPECTACOLE. — La umenia „Urania“ rulează filmul „Agen­­tul secret’’. ——■OXOXO-—

Next