Universul, februarie 1934 (Anul 51, nr. 30-57)
1934-02-05 / nr. 34
m 10 Sărbătorirea profesorului I. St. Paulian la T«»Severin. Mâine oraşul T.-Severin şi societăţile culturale şi artistice din ţară şi mai ales cele din Blamat şi Oltenia,, vor sărbători în palatul cultural din T.-Severin pe profesorul I. St. Paulan, care împlineşte şaptezeci de ani de viaţă şide muncă în domeniul vieţii naţionale. Cu patru decenii în urmă, d-isa a întemeiat soc. „Doina“, care dela întemeierea ei şi până în timpul nostru,, n’a inicetuit ide a desfăşura o intensă activitate pentru unitatea sufletească a românismului prin cântec. Numele „Doinei“ şi al inimosului său conducător, al d-lui profesor Paulian, e popularizat până in ultimilecătune ale Mehedinţilor şi Banatului. Animator de rasă, vorbitor de o rară elocinţă, conducător şi întemeietor de coruri şi societăţi culturale, profesor distins şi susţinător al artei şi credinţei strămoşeşti, d. prof. I. St. Pauflian, a fost unul din promotorii unităţii noastre naţionale prin puterea divină a cântecului, ca şi prietenii săi dispăruţi, Ion Vidu, D. G. Chiriac, Georgia© Dima, cu care a conlucrat în aceliaş spirit de românism puternic. Preşedinte al „Ligii culturale“ şi luptător pentru intrarea noastră in război, d-sa a suferit doi ani de grea întemniţare şi surghiun din partea armatei de ocupaţie germană, care lu făcut să cunoască rigorile laigărilor bulgăreşti de la Filipopol şi Golemo Conare din munţii Rumeliei. Sărbătorirea d-sale ,căreia i s’a dat o mare amploare, devine astfel o sărbătoare a sufletului şi artei româneşti, dela care ziarul nostru a ţinut să nu lipsească. G. LUNGULESCU Preasfiniţitul episcop al Aradului, dr. Grigorie Cornişa, este într’adevăr un prinţ al Bisericii în inţeleisul spiritual al îmdrumătorului die suflete şi conştiinţi. înaltul prelat are o prodigioasă activitate pe tărâmul propagandei creştine, sinto raportul influenţei sănătoase pe care această misiune o poate avea asupra mediului social. A scris până acum peste 70 de ajutorări, studii, predici, conferinţi şi scrisori pastorale, în care vibrează un spirit superior şi profund românesc. Avem dinainte ultima i lucrare „Scrisori către învăţători“, culegere de învăţături sănătoase, înviorătoare de suflet şi larg îndrumătoare spre cele bune. Caracteristica scrisului şi gândirii acestui autor de cărţi şi fapte bune este aceia că se inspiră întotdeauna din realităţile societăţii româneşti, cu tendinţa evidientă de a lumina şi de a propovădui din suflet cuvântul adevărat, care merge la suflet s-l învăluie într’o fluiditate prielnică bunei înţelegeri creştine, mai ales în împrejurările grele de azi. Sunt şapte scrisori ca şapte tentai aprinse spre a lămuri calea conştiinţilor tulburi, şapte apeluri senine către învăţători pe cari îi cheamă la o colaborare frăţească cu preoţi, spre binele neamului românesc Şcoala şi Biserică fiind cele două coloane de temelie ale In vitregia zilelor noastre, interpretarea pe care P. S. episcop Grigorie al Aradului o dă misiunii sale de păstor arhieresc, este într’adevăr corespunzătoare înţelesului ce trebue să-l aibă această imisiune, mai cu seamă în momentele de cumpănă grea ale unui neam şi ale unui popor. Pilda e vie şi semănătoare de pace, o forţă înviorătoare de suflet şi îndrumătoare de miraţi, pusă în slujba combaterii celuilalt curent, care se aseamănă unei torţe, incendiare, răscolitoare de furtunii. „ Nu reproducem nimic dintr- a ceasta lucrare a părintelui episcop, ca să nu-i răpim din frumuseţea şi lumina ei, căci este într’adevăr un isivor de gânduri curate, închinate progresului românesc. E o carte ce poate fi cu folos citită de toate vârstele şi I de orice structură intelectuală, I pentru că, scrisă fiind pe înţelesul tuturor, cei fini vor găsi în ea prilej de emoţiii estetice, iar ceilalţi vor afla grâul, ramura de grâu din care se face I pâinea cea bună a sufletului creştin. Iată pentru ce am citit cu multă plăcere cele 7 „Scrisori către învăţători“ ale P. S. episcop Grigorie al Aradului, a căruiactivitate neobosită pe tărâmul cultural, face cinste şi bisericii şi culturii româneşti. T.. HiMitii Cărţi noui „Scrisoare către învăţători“ — De P. S. S. dr. Grigorie Comşa, episcop al Aradului 1— 20 de ani de la moartea lui: Ilarie Chendi, P. Cérna, Şt. O. Iosif şi D. Anghel Sibiu. 2 Februarie Gruparea intelectuală „Thesis“ din localitate , a comemorat, în ziua de 2 Februarie, ora 6 d. a., pe scriitorii : Harte Chendi, Panaît Cerna, Ştefan O. Iosif şi Dimitrie Anghel. D. Alexandru Dima, a vorbit despre opera constructivă, oglindită de un sistem de critică fină şi plină de nobleţă a aceluia, care a fost Harte Chendi, pentru literatura românească. Apoi, a vorbit despre marele caracter şi sincer gânditor al poeziei româneşti, Panait Cerna, dând exemple din versurile acestui poet, care a murit prea tânăr, din cauza mizeriei ce-a suportat-o, fără s’o declare cuiva, fiindcă ştia că nu va fi înţeles — şi dacă a fost înţeles de cineva în cele din urmă — a fost de acel, care a sprijinit şi pe Mihail Eminescu, de Titu Maiorescu. D. Mircea Alexia, a citit bucata „Chemare“ din Cerna. D. Ilie Licu Popescu, a vorbit despre Ştefan O. Iosif, semănătorist şi Dimitrie Anghel, sol al poeziei noui. Ni-l axată pe Ştefan O. Iosif ca pe un adevărat poet ardelean, a cărui operă poate sta alături de aceea a d-lui Octavian Goga. Dă exemple dim mărgăritarele ardeleanului de la Braşov şi câteva din acelea ale lui D. Anghel — din cari versuri, reiese mai clar şi mai caracteristic talentul. D. N. Trâmbiţaş, citeşte „Doina“ de Iosif şi „Amintiri despre Cerna“ de Horia Petru Petrescu. Monografia liceului militar „D. A. Sturdza” din Craiova , li-1 “ din rt .... I Din partea comandantului ceului militar ,,D. A. Sturza’ Craiova primim următoarele lvi rugămintea de a fi publicate : „Cu onoare aducem la cunoştinţă, că intenţionând a întocmi şi tipări o monografie a liceului militar ,JD. A. Sturdza“ din Craiova, lucrare în car© să se arate activitatea depusă în această instituţie de cultură şi educaţie timp de o jumătate de veac, avem nevoi© de diferite date, însemnări, amintiri, fotografii, etc., a foştilor elevi precum şi a domnilor profesori şi d-lor ofiţeri cari au făcut parte din cadrele şcoalei In acest scop, călduros facem apel la bunăvoinţa tuturor foştilor elevi, profesori şi ofiţeri ai liceului militar „D. A. Sturdza“ din Craiova, rugându-i a ne da tpt concursul ce te va sta în putinţă, spre a putea da la lumină o lucrare demnă de opera educativă îndeplinită timp de 50 de ani în acest liceu militar, şi enume a ne trimite pânăla data de 1 Martie 1934, pe adresa liceului orişice ar crede că ne-ar putea fi de folos în scopul ce-l urmărim. In special fotografii, individuale sau colective, colecţii, de stampe, diiferite albume, articole în cari să fie descrise scene din viaţa sa de şcolar sau a colegilor săi, memorii, notiţe biografice asupra profesorilor şi ofiţerilor, şi orice însemnări, etc. — toate acestea ne pot fi nouă de mare utilitate. In speranţa că majoritatea «cetora cari au trecut prin această instituţie şcolară de elită ne va da tot concursul, mulţumim anticipat tuturor cari luând cunoştinţă de acest apel ne vor ajute“. ----------pro--------- „UNIVERSUL" IN TARA — ——-----—O . Q. — Campaniile antiromânești ale ziarului „Erdélyi Hirlap“ — Când partidul maghiar are nevoie de minciuni contra statului român. — Interesant proces de presă — Acum doi ani, pe vremea când partidul maghiar organizase cunoscutele înscenări de la Geneva în contra regimului şcolar din România, s’a pornit o furibundă campanie de presă în contra revizorului şcolar al Aradului, d. Sava Bărbătescu, pentru că ar desfiinţa şcoli maghiare, de stat, ar împiedeca predarea religiei maghiare, ar fi scos limba ungurească din orarul şcolilor maghiare de stat, ş. a. m. d. Campania o ducea ziarul„Erdély Hirlap“, care şi-ar fi putut controla cu atât mai vârtos afirmaţiunile, cu cât un frate al directorului gazetei era, şi e încă şi astăzi, învăţător la o şcoală maghiară de stat din Arad. Timp de două sau trei săptămâni, „Erdély Hirlap“ a tot tras la minciuni, afirmând despre regimul şcolar de la Arad, lucruri care dacă ar fi fost măcar pe jumătate adevărate, ar fi fost un serios sprijin pentru reclamaţiunile înaintate tocmai atunci de partidul maghiar la Geneva. Rostul campaniei era deci acesta: să furnizeze partidului maghiar material pe seama Ligii Naţiunilor şi să provoace o alarmă, pentru crearea unei atmosfere dăunătoare României, în vederea procesului ce nu-l intentase la Geneva partidul maghiari. De aceea ziarul maghiar nu se sfiise să amestece în discuţie şi pe episcopul evanghelic din Arad şii mai ales căuta o intervenţie — pe care a şi anunţat-o, de altfel — a episcopului Majlăth, pentru motivul că s’ar face impo-I sibilă predarea religiei. Cititorii noştri îşi amintesc ce lucruri scandaloase au ieşit în iveală în urma campaniei lui „Erdély Hirlap“. Revizorul Bărbătescu era învinuit că a scos limba maghiară din orarul şcolilor maghiare de stat din Arad. In realitate s-a constatat, că la aceste şcoli susţinute de statul român, limba română era exclusă din orar, astfel că se predau cu 3 ore mai puţin pe săptămână Revizorul Bărbătescu nu făcu legalitate. In ce priveşte împiedecarea predării religiei, revizorul constatase că la unele şcoli, din tembelism sau din altă socoteală, se preda înainte de amiază numai religie şi cânt, iar in timpul când erau la religie cei de-o confesiune, ceilalţi elevi zgribureau pe-afară, pe-o iarnă de 24—30 de grade. D. Bărbătescu a ordonat, şi în aceastăprivinţă, aplicarea regulamentului, care prevede că materiile mai grele se predau înainte de 11 dim., iar cele uşoare (religia, cântul, etc.), după aceea, sau după amiază, învăţătorii diin Arad, revoltaţi de campania ce se ducea, s’au întrunit în adunări extraordinare, înfierând fără deosebire de neam sau confesiune, campania gazetei iredentiste. S’a trimis la „Erdély Hirlap“ o delegaţie, din care făcea parte şi fratele învăţător al renegatului director al lui „Erdély Hírlap“, ca să protesteze şi să ceară rectificarea. Demersul a avut numai rezultatul, că s-a pus capăt campaniei. De rectificat, „Erdély Hirlap“ a refuzat să rectifice, aruncând moţiunea învăţătorilor la coş. Curând după aceasta, revizorul Bărbătescu a fost izgonit din Arad de politicianismul naţional-ţărănist. Şi s-a aflat atunci că de campania lui „Erdély Hirlap“ nu erau străini unii români, cari mergeau cu patima regionalistă până acolo, încât să uneltească cu o gazetă iredentistă, ce tocmai era în căutare de subiecte antiromâneşti, necesare sprijinirii ponosurilor de la Geneva ale partidului maghiar ! In urma celor întâmplate, d. Sava Bărbătescu a dat ziarul „Erdély Hirlap“ în judecată, pe baza legii de reprimare a alarmismului. Procesul era să se judece ieri, fiind inculpaţi editorul ziarului Major Bela, directorul Zima Tibor şi ziariştii Károly şi Salpó. Din cauza absenţei unor martori, a căror aducere fusese ordonată, procesul s-a amânat la 22 Februarie crt. Un spărgător mărturiseşte o crimă comisă acum şease luni Cluj, 3 Februarie In ziua de 5 Septembrie 1933 a încetat din viaţă în colonia Lucia,, tanarai Leica Flit. Făcându-se autopsia, nu s’a putut constata nici o urmă de violenţă, din care cauză s’a autorizat înmormântarea. Azi noapte, autorităţile au arestat pe Vasile Avram, în timp ce voia să comită o spargere. Dus la poliţie şi supus unui interogatoriu, el a declarat că trăia de mai multă vreme cu soţia lui Lelca Flit şi că, în noaptea de 5 Septembrie anul trecut, în înţelegere cu ea,a omorât, sugrumându-l. Cercetările continuă. Problema reglementării apelor din Banat — Importantă consfătuire ţinută la Timişoara. — Rolul sindicatelor „Timiş-Bega” şi „Aranka” — S’a hotărât începerea unor lucrări de apărare contra inundaţiilor .— Timişoara, 2 Febr. In urma recentei convenţii, încheiate între noi şi Iugoslavia cu privire la regimul apelor, pentru statul român decurg o mulţime de obligaţiuni referitoare la întreţinerea, canalurilor de scurgere existente, cum şi la luarea măsurilor necesare pentru evitarea inundaţiilor provocate de apele neregulate. In vederea aceasta d. Oprean, directorul general al apelor din ministerul comunicaţiilor, s-a deplasat Vineri 2 Februarie până în localitate, unde a avut o consfătuire cu d-nii dr. D. Nistor, prefectul judeţului, Patríciu Râmneanţu, comisar al guvernului pe lângă sindicatul canalelor „Timiş-Bega“, şi Ludovic Cioban, de la sindicatul „Aranka”. Obiectul principal al celor discutate cu acest prilej a fost începerea unor lucrări de reparare şi terminare a unei porţiuni din digurile canalelor Timiş şi Bega, situată în plasa Recaş, construirea unui nou canal în lungime de 15 km, în regiunea Teremia-Mare, Vâlceni, Besenova-Veche, care săse verse în Aranka spre a păzi de viitoare inundaţii satul Moscrin din Iugoslavia şi regularea apelor interioare dintre canale, aflate în proporţii periculoase în regiunea comunelor Ghilad, Macedonia şi Petromani. Aceste lucrări au fost aprobate în principiu și urmează să se înceapă în curând executarea lor. Deosebit de această campanie mai mare de lucru, s’a mai hotărât construirea unei pompe hidraulice, cu o putere de 6 metrii cubi pe secundă, necesară să arunce apa din canalul Aranka în caz de Inundaţii. In , urma. •atA’rriiifr'hftTAlrn* IntfhrtMfQEii făcute de d. prefect dr. Nistor, s’au luat măsuri ca să fie executate şi terminate lucrările de diguire ale Mureşului pentru apărarea şi scutirea pe viitor a orăşelului Lipova de inundaţii. Deosebit de aceste hotărâri principale s-au luat apoi hotărirea de a se simplifica administraţia şi modul de funcţionare al sindicatelor pentru regularea apelor „Timiş-Bega“ şi „Aranka“, revizuirea bazelor de impunere şi a taxelor ce percep aceste sindicate de la populaţia respectivă şi urmărirea restanţelor fie chiar şi dela Stat. La încheiere s-au luat deasemeni măsuri pentru sancţiona posibil rea neregulilor constatate în sarcina unora dintre foştii comisari ai guvernului pe lângă cele două sindicate mai sus pomenite. Schimbarea de la Camera de comerţ din Timişoara Timişoara, 2 Febr. După cum am anunţat la timp, la Camera de comerţ din localitate a survenit de curând o nouă schimbare. In postul de secretar- general, care a fost ocupat numai câteva luni de d. Grigore Ion, ministerul de industrie şi comerţ a numit acum pe d. Ion Conciatu. In ziua de 31 Ianuarie vechiul titular, d. Grigorie Ion, a dat serviciul în privire şi printr-o şedinţă a comitetului şi-a luat rămas bun de la şefii săi. Cu acest prilej d. dr. Ion Bălcescu, preşedintele Camerei, a ţinut să remarce neobosita muncă pe care a depus-o d. Grigore Ion, într’un timp relativ scurt, dar destul de apreciată de lumea comercială și industrială a întregului Banat cu ocazia târgului din toamna trecută. Joi la 1 Februarie, cu acelaș ceremonial s’a făcut instalarea noului numit, d. Ion Conciatu, care a ocupat pe lângă această Cameră, cu doisprezece ani în urmă, postul de comisar al guvernului. După ce d. preşedinte Bălcescu a dat citire ordinului de numire, a felicitat pe noul secretar general şi şi-a exprimat dorinţa că membrii Camerei vor avea în d-sa un preţios şi energic colaborator. Răspunzând, d. Concatu Şi-a arătat mai întâii bucuria ce simte de a se întoarce după doisprezece ani la aceiaşi instituţie, unde speră că munca dezinteresată şi conştiincioasă a d-sale să ducă la bune rezultate pentru Cameră şi economia naţională. După această solemnitate noul secretar general a luat contact cu reprezentanţii presei, declarând, că, programul, ce înţelege să-l urmeze pentru prosperarea comerţului şi i Industriei bănăţene este o nouă împrospătare a capitalurilor, restabilirea creditului pe cât e şi ridicarea industriei naţionale. Acest program d. Conciatu crede că-l va putea duce la îndeplinire cu concursul d-lui preşedinte dr. I. Bălcescu. Concursurile de patinaj de la Cluj Cluj, 2 Februarie Am înregistrat că Federaţia sportivă din Cluj, de sub preşedinţia d-lui căp. Nemeş, a organizat pentru azi, 4 Februarie,un concurs de patinaj artistic pe patinoarul din parcul oraşului. La concursul de figuri vor lua parte d-uii: Ştefan Hodtyamstes Ştefan, Bela Batter Bacsa din dubiul sportiv „B. K. E.“ din Budapesta, Mihail Stăniciulescu din clubul de patinaj din Bucureşti, Adalbert Horose şi Maxim Burdea din echipa „Universitatea“ din Clul, K. E.“ din Budapesta şi Tuţi Ciorba din clubul „M. S. E.“ din Bucureşti. Apoi perechile : Guber - Bertszed din societatea sportivă „Ialta“ din Cernăuţi, Tastyi - Eisenbeizer şampioni naţionali din Bucureşti, Rotaţie- Beca din clubul ,S. P. C.‘‘ din Olaj şi Bucseszki - Codneanu din Cernăuţi. La concursurile de viteză, pe distanţele 500, 1000 şi 5000 m„ vor concura Gaal din clubul sportiv ,F. S. C.“ din, Tig.Miureş, Adalbert Pap, LadMau Pap, Gebesfüge şi Wartemberg din sBptiva S. P. C.“ din UNIVERSUL Capturarea unei bande de braconieri in judeţul Sibiu Sibiu, 2 Febr. A provocat mare vâlrvă la Sibiu capitiuitarea uraei bande bine organizate, care se îndeleltaicea din anul 1930, cu braconajul, întinzându-şi activitatea şi în judeţele limitrofe: Făgăraş, Târnava Mică, Târnava Mare, Alba. Iată cum s’a descoperit aceasta bandă, compusa aproape numai din minoritari. Zilele trecute şeful postului de jandarmi, din Ocna Sibiului, fiind in patrulare prin comună, observă doi inşi cari, după ţinută, păreau a fi turişti. Şeful die post chemându-i la postul de jandarmi ca să se legitimeze, s’a stabilit, că ei surat: Zey Victor şi Ştefan Martin, ambii din Sibiu. Cum răspunsurile lor dădeau de bănuit, şeful de post le-a făcut percheziţie şi a găsit la ei, in raniţă, peste 2 kg. brânză preparalta mărunt şi Îmbibată cu otravă. In carâmbul eternelor unuia din ei a găsit o tabachere cu 200 capsule de otravă. In urma acestei percheziţii ei au făcut mărturisiri complete, istorisind cu amănunte importante, motivul care i-a determinat să se ocupe cu braconajul şi astfel să contravină la regela pentru protecţia vânatului. Şeful de post a anunţat Legiunea de jandarmi despre această descoperire senzaţională şi a comunicat totodată că cei doi şi-au trădat tovarăşii, spunând că sunt peste 20 de membri cari formează banda. Legiunea de jandarmi a ordonat şefului de post ca să-i înainteze pe cei descoperiţi împreună cu corpurile delicte găsite asupra lor. După aceasta, a înştinţat chestura poliţiei Sibiu şi parchetul cerând permisiunea de a face inculpaţilor o descindere inopinată la domiciliile lor, unde s’au găsit cantităţi enorme de brânză îmbibată cu otravă, trei sticluţe mici tot cu otravă şi o cutie plină cu pilule de otravă. Au fost imediat arestaţi: Victor Zey din str. P. Lebu 34; Martan Ştefan, str. Teilea 38; Iulius Telegdi şi fiul, str Hemenului 6; Franz Marasd str. Fuss 27; Iosif Sclaiter, str Livezii 19; Heinrich Schneider calea Şurii mici 3; Matei Zackel, Tg. Peştelui 4; Ştefan Maldacher, strada Guşteriţei 10 Franz Bittai, str. Dumbrăvii 73 Oscar Hilm, str. Ţiglarilor 60 Andreas Wonnert, str. P. Lebi 34; Wilhelm Stieger, str. Herniei lui 6; Iosif Bálint, str. Seiverd 1, rămânând ca şi restul să fie arestaţi şi anume: Vasile Vulci Răhău-Alba, asupra căruia s’a găsit o maşină de lux, fără si poată dovedi provenienţa ei, ceea ce ar însemna că a furat-o apoi Ciardaş din Roşia, precum şi neguştorii de piei cari ai cumpărat pieile provenite din vânatul prin braconaj, pritatic care Meindls Rosmarin, strada Nouă 28; Wilhelm Adler, strada Faurului 15; Isidor Rosenfeld, Tg.Cailor 12 şi Davit Schäffler, Bianca Schaffer din str. Guşteriţei 35. Braconierul Victor Zey a ma afirmat cu ocazia anchetei, că otrava şi-a promiat-o del Iosif Schlachter, apoi de la ştefan. Maldacher, cam la randi ]0t gi-«« nvnaiww» Istvan Sigismund, de la farmacia Müller. Apoi a arătat cum şi-a pus planul în aplicare, din Decembrie 1930, cum îşi asociau alţi tovarăşi şi cum îşi răspândeau otrava, nu numai pe hotarele comunelor din judeţul Sibiu, ci şi pecele din Târnava Mică, Târnava Mare, Făgăraş, etc., iar cu ajutorul maşinei procurate de Vasile Vuicu din corn. Răhău-Alba, voiau să se deplaseze până în părţile Bucovinei şi ale Basarabiei. întreaga bandă, a fost înaintată cu actele dresate, cabinetului de instrucţie pentru continuarea cercetărilor. Şezătoarea de la şcoala normală de fete din Cluj Cluj, 2 Febr. Elevele clasei V-a de la şcoala normală de fete din Cluj au organizat o şezătoare în ziua de 2 Februarie, orele 4 d. a. La serbare a participat întreg corpul profesoral, în frunte cu d-na Costin, inspectoare la şcolile normale de fete şi d-ra directoare Gabor. D-ra L. Popovici a declamat frumos poezia „Pe marginea drumului“. Au fost executate bine dansurile naţionale: „Cracoveanca“, „Sârba şi coptul“, şi altele. După acestea, a urmat monologul „De la coadă nici nu-mi pasă“, iar d-ra Domnariu a cântat frumos diferite bucăţi şi a declamat apoi poezia „Gândăcelul“. Corul elevelor din clasa I-a, de sub conducerea d-rei Ghircolean, a executat „Toarce leie“. A urmat apoi piesa „Moştenitoarea mătuşii“, distingându-se d-rele : V. Ghircoraşu, EConstantinescu, E. Sârbu, S. Fekete, M. Stoicescu, G. Filip, M. Stanciu, C. Gheorghe, V. Blaga și M. Profeta. Inițiativa organizării acestei șezători a fost luată de către elevele clasei V-a. ----------p*o--------- Studenţii condamnaţi la Cluj au făcut recurs Cluj, 2 Februarie Am redat pe larg în număru trecut desbaterile procesului studenţilor Emil Popa, N. Caranica, C. Şerbu şi I. Şerbu daţi în judecata consiliului de război pentru ultraj. Desbaterile procesului au început în ziua de 31 Ianuarie sau durat până în ziua de 1 Februarie ora 5 juni., când consiliul de război a pronunţat sentinţa, condamnând pe cei patru studenţi la câte două lun închisoare. Condamnaţii au făcut recurs. Citiţi „Universul Copiilor şi al tineretului” Ştiri diferite TIMIŞOAA CONDAMNAREA UNUI FUNCŢIONAR. — Tribunalul local, format din d-nii Alexandrescu şi Vodcescu, a judecat joi procesul funcţionarului Constantin Temişor dela judecătoria Buziaş, care s’a făcut vinovat de însuşirea sumei de 2500 lei ce i-a fost încredinţată pentru achitarea amenzii Tribunalul l’a condamnat la 6 luni recluziune, excluderea de la funcţiuni publice şi suspendarea drepturilor politice pe 3 ani şi la plata unei despăgubiri de 2500 lei. SINUCIDERE. — Iosef Roth, mare proprietar din Periam, s’a spânzurat Miercuri noaptea în podul casei sale. Cauza este 0 boală incurabilă. CONFERINŢA. — Azi, Duminică, ora 11 dim., d. prof. dr. C. Stăracescu, de la şcoala politehnică, va ţine în sala cercu- J lui militar, o conferinţă iratitu- lată : Electrificarea căilor ferate. Conferinţa va fi precedată de audiţii muzicale şi urmată de rularea unui film al companiei de căi ferate Paris-Orleans. O BATRANA CARBONIZATĂ. — In noaptea de 1 Febr. a luat foc de la sobă camera unde dormea bătrâna Ana Ţiganea din comuna Cernăteaz şi a transformat-o în scrum. PERIAM MUTAREA JUDECĂTORIEI BILED LA PERIAM. — O delegaţie, în frunte cu d. Gh. Latia, consilier judeţean, prima pretor Meniciu, prim notar Isac E. Isac, şi revizorul şcolar Mi-hailescu, s’a prezentat d-lui subsecretar’ de stat dela ministerul juistiţiei, cerând mutarea judecătoriei de ocol Bled, la Periam. D-nul subsecretar a luat măsurile necesare în această privinţă. Această măsură este cât se poate de bine venită, şi cu aceasta se pune capăt nemulţumirilor de până acum, când comune fruntaşe române erau mult stânjenite din cauza depărtării şi legăturei nefavorabile cu trenul. ANCHETA. — S’a decis a se face o anchetă contra funcţionarului Petru Magdin dela pretură, care a falsificat nişte acte săvârşind şi alte nereguli in registrele preturii. SINUCIDERE. — Raţiu Ion, în etate de 57 ani, s’a sinucis, spânzurându-se in podul casei. Motivul nu se ştie. Nu s’a găsit nici un act care să arate cauza acestui gest funest. Ih ultimul timp, bătrânul era foarte abătut. BALS DIVERSE.— In noaptea de 29 Ianuarie cor., pe la ora 22, sa tras un glonț de revolver pe fereasta casei locuitorului Marin S. Avram din com. Vulpenii. Glonțuil sa găsit în cameră. Victime nai fost. Este bănuit Ion S. Drăguţescu. Cazul se anchetează de şeful postului jandarmi Gropşanii. — In comuna Braneţ sa declarat epidemie de scarlatina. Reghin MUŞCAT DE CAINE TURBAT. — Un câine turbat a muşcat pe tânărul Ioan Sröes, din localitate. S’au luat măsuri ca cel muşcat să fie trimis la institutul antirabic din Cluj, iar pentru câini s’a ordonat carantină. HOCKEY PE GHIAŢA. In localitate s’a disputat un match de hockey pe ghiiaţă între echipele: „S. T. V.“ de aici şi „Sticla’ •Un Diciosânmartin. Rezultatul 7 :4 pentru „Sticla”. COMEMORAREA LUI I. G. DUCA. — Consiliul oraşului Reghin, ţinând şedinţă la 22 ianuarie, cu acest prilej, d. primar Ioan Popescu a rostit un discurs comemorativ pentru regretatul fost prim-ministru I. G. Duca In semn de doliu, membrii consiliului s’au ridicat şi au păstrat un minut tăcere. BISERICEŞTI. — In consiliul parohial al bisericii unite nr. 2 din localitate, au fost aleşi de adunarea generală, pe o perioadă de 3 ani, d-nii : Petre Prăgoi, Mihai Morar, Ilie Lateş, Iosif S., Caiser, Vasile Morar şi Mihail Brumar. RUPEA CONFERINŢA. — De curând s’a început, în comunele din plasa Rupea, un ciclu de conferinţi cu caracter pru- agricol, ţinute de d. agronom S. Chiculiţă, şeful acestei regiuni, în colaborare cu d. ing. Iosif Schobăul, conferenţiarul „Reuniunii agricole săseşti“ din Sibiu. Este pentru prima dată când specialiştii noştri colaborează cu specialiştii saşi, iar întrunirile se ţin după un program bine definit, la care iau parte români şi saşi, în frunte cu intelectualii şi fruntaşii comune-ŞTIRI ÎMBUCURĂTOARE. — Din iniţiativă proprie, d. agro- Inom Chiculiţă, cu d. agronom I Iosif Schobăll, fost secretar al I Camerei agricole Sighişoara, s’a decis înfiinţarea mai multor germinatoare pe comune. Aceste germinatoare au de scop să determine puterea de încolţire la sămânţa ce urmează a se semăna de plugari, pentru a se evita însămânţarea seminţelor , necorespunzătoare, etc. Acolo unde nu se vor putea deplasa, se vor da instrucţiuni în scris, pentru ca plugarii să-şi încerce singuri sămânţa păstrată pentru semănat. CERCURI CULTURALE. — In regiunea agricolă Rupea, sunt patru cercuri culturale, formate din d-nii învăţători şi învăţătoare şi al căror scop este ţinerea de conferinţi pe comune, dând sfaturi practice şi folositoare pentru plugari. Aceste cercuri culturale sunt conduse de directori şcolari, d-nii: F. Geamăn, D. Califoru, 1 lor "anul al 51-lea Nr. 34 Cuvii 5 ALBA-IULIA DELA F. O. R. — Comitetul F. O. R.-uilui dar Alba-Iulia a ţinut la 30 Ianuarie prima şedinţă, în care s’a discutat o serie de chestiuni cu privire la viitoarea activitate a asociaţiei F.O.R.-ului. D. A. Sava, preşedintele secţiei, a mulţumit pentru cinstea ce i s’a făcut de a fi ales preşedinte al asociaţiei. D. protopop Al. Baba a rugat comitetul ca, Duminică, 4 Februarie, Asociaţia să comemoreze pe Emanoil Gojdu, unul dintre marii binefăcători ai Ardealului şi Banatului, care a pus întreaga sa avere la dispoziţia studenţilor români. De asemenea, cu acest prilej F.O.R.ul să ceară guvernului să intervină pe lângă guvernul din Budapesta spre a pune la dispoziţia statului român, cea mai mare parte din averea fundaţiunii Gojdu, care se află în imobile la Budapesta. Se ştie că chestia fundaţiunii Gojdu formează un litigiu între statul nostru şi cel ungar, acesta din urmă refuzând să pună la dispoziţia guvernului nostru această avere, pe motivul ridicol că există studenţi români rămaşi, după unire, în cuprinsul Ungariei. De altfel, toate secţiile asociaţiei F.O.R.-ului vor face comemorarea lui Gojdu şi vor înainta guvernului un memoriu în vederea rezolvării acestei chestiuni. D. Tudoran dă apoi o serie de explicaţii cu privire la organizarea secţiei şi activitatea ei viitoare. S-a hotărît, printre altele, ca Asociaţia să participe la cercurile religioase ale protopopiatului Alba-Iulia. La şedinţă au participat d-nii A. Sava, Al. Bahe, R. Baca, Bogidan, Tudoran, Datcu, Spătaru, Floaşiu, Emanoil, Raşinaru, Sava Enesel. ŞCOLARE. Adunarea generală a şcoalei superioare de comerţ este convocată pentru 11 Februarie sau 18 Februarie, dacă la prima şedinţă nu se va întruni numărul legal de membri. BOX.—Zilele acestea, turneul căpitanului G. Ionescu a dat în sala Caragiale 2 spectacole de atletică şi box. Demonstraţiile de atletică grea ale d-lui Ionescu au impresionat mult publicul asistent. Foarte reuşite au fost şi demonstraţiile de box, susţinute de boxerii profesionişti : Dinu Mihail, Aurel Nicolau, A. Corăscu şi T. Ionescu. „Circul“ d-lui căp. Ionescu a avut în localitate un frumos succes. ALEGERE.—Camera de muncă, secţia Alba Iulia, în şedinţa ei recentă, a ales în postul de jurisconsult al Camerei pentru Alba-Iulia, pe d. dr. D. Bogdan. Alegerea urmează a fi confirmată de Camera de muncă din Deva. BRAŞOV ADUNAREA GENERALA A PROFESORILOR SECUNDARI. Secţiunea Braşov a Asociaţiei gen. a prof. secundari a ţinut Vineri prima adunare generală de după sărbători. D-nul prof. Pascu I. Teodorescu a dat citire ultimellor două adrese circulare ale cor. central al Asociaţiei gen., referitoare la mult desbătuta chestiune a salarizării corpului didactic, precum şi la câteva probleme ce se pun în legătură cu politica generală şcolară şi reforma învăţământului secundar. D. prof. P. Teodorescu a insistat asupra situaţiei deosebite favorabile, în care se găseşte şcoala românească a corpului didactic de toate gradele, prin prezenţa în fruntea şcoalei a celui mai bun cunoscător în probleme de învăţământ dintre miniştrii instrucţiunii, d. prof. dr. C. Angelescu, pentru ca dreptele revendicări ale corpului didactic de toate gradele să fie satisfăcute, iar şcoala, atât de zdruncinată in ultimii ani, prin necontenite desfiinţări de şcoli, să reintre în normalitate, pentru a-şi putea îndeplini rolul cultural-naţional. In chestiunea salarizării secţiunea Braşov a hotărît să-şi însuşească întru totul punctele de revendicări — gradaţii, restanţe, coeficient la gradaţii etc. — aşa cum a fost prezentată d dlui’ ministru al culturii, dr. C. Angelescu, într’un memoriu recent, de către o delegaţie a comitetului central al Asociaţiei prof. secund. In chestiunea politicii generale şcolare şi anume în problemele referitoare la legea învăţ. secund, în urma discuţiilor angajate, discuţiuni la care au luat parte d-nii prof. N. Baboie, I. Baciu, d-na Valeria Câliman, I. Dobre, A. Vidraşcu, C. Antonescu şi alţii s’a ajuns la concluzia că cea mai bună formă de organizare a liceului este gimnaziul de patru clase, liceul superior bifurcat în cl. VH şi VHI; readucerea examenelor de bacalaureat la seriozitatea şi importanţa pe care a avut-o în 1928, numirea în comisiuni pe bază de rotaţie dintre profesori cari nu au sarcini administrative şi nici mandat electiv, iar sistemul cotelor de examen să fie înlocuit pe diurne fixe. In chestiunea salarizării s’a hotărât să se întocmească un memoriu care să fie trimis d-lui prim-ministru şi d-lui ministru de finanţe. In această chestiune şi în toate celelalte probleme de învăţământ s’a hotărât întocmirea unui amplu memoriu către d. ministru al instrucţiunii şi cultelor. CONCERT. — Şedinţele muzicale, ţinute în fiecare iarnă de profesorii conversatorului „Astra”, au fost reluate. In fiecare Duminică dim., la ora 11, publicul amator de muzică poate asculta în aulaliceului Honterus programe muzicale, care au fost alese şi întocmite cu cea mai mare atenţiune de către conducerea conservatorului. Este vorba de o oră de muzică care să familiarizeze pe amatori cu cele mai alese creaţiuni ale marilor maeştrii. Varietatea programelor, piano, vioară, violoncel, canto, aduce, pe lângă dobândirea linei culturi muzicale şi un câştig de ordin pur estetic. Ar fi de dorit ca publicul românesc să ia parte în număr cât mai mare la această oră muzicală. Concertul care se va ţine Duminică 4 Febr. este condus de d-nii profesori Aug. Modrik şi Im. Bemfeld. In program : Debussy Breval, şi alţii. SIBIU CUM SE PERCEP TAXELE DE RADIO. — O mulţime de abonaţi la „Radio“ din oraşul nostru se plâng că se percep taxe de abonament anual ce trec peste suma fixată, de 600 lei anual. Abonatul cu autorizaţia nr. 109.547, ni s-a plâns arătându-ne mai multe chitanţe de plata abonamentului la „Radio“ pe anul 1933 şi că printr’un aviz de plată cu nr. 1758, oficiul poştal din localitate ii pretinde să mai plătească pe lângă taxa pe trimestrul Ianuarie a. c. şi 300 lei ce ar reprezintă taxa pe ultimele 6 luni din anul trecut, întrucât abonatul face dovada cu chitanţe în regulă, că, a plătit şi cele trei sute lei ce i se pretind pe anul trecut, oficiul de radio pentru jud. Sibiu „Bologa of. Comp.“, str. Avram Iancu, al cărui agent s-a prezentat la domiciliu, după cum abonatul fusese anunţat de oficiul postal, că taxele i se vor percepe de către un agent care se va prezenta din casă in casă pentru încasarea lor. Să se facă o anchetă severă de organele în drept, asupra felului cum se încasează aceste taxe şi totdeodată să se arate care-i rostul oficiului „Bologa“ din Sibiu, pentru ca abonaţii să nu fie induşi în eroare, plătind de mai multe ori aceleaşi taxe şi în locuri diferite de cele îndrept, iar oficiul poştal local să lămurească mai bine pe abonaţi. TG.-MUREŞ CONFERINŢA. In ciclul de conferinţe organizat de universitatea liberă a Mureşului superior, prof. Gh. Bronzetti a vorbit ton în sala de conferinţe a palatului cultural din localitate. BAL.• Societatea „Crucea Roşie”, filiala Târgu-Mureş, organizează pentru seara de 10 Februarie, un bal, în saloanele Cercului militar, din localul comandamentului div. a XX-a, de pe b-dul Regina Maria. ACCIDENTE MORTALE. - Ioan Buta de 61 ani, din Lumea Braduhii, venind din pădure, cu sania sa încărcată de lemne, deodată a căzut sub ea, alegânduse cu contuziuni atât de grave, încât după 3 ore a încetat din viaţă. — Copilul Theodor Hodoş, în etate de 6 ani, din Band, venind deasemenea cu sania pe coasta denumită „Hula Bondului” sania s’a izbit de un pod, copilul fiind asvârlit jos, şi-a zdrobit baza craniului, din car© cauză după 2 ore a încetat din viaţă. FURTURI. — Gardianul Roman Ardeleanu a înaintat chestorii pe Ştefan Kosegy şi Alexandru Ferencz, cari transportau o sanie cu lemne, care se credea că au fost furate din curtea grajdului lui Bubi Fischer din Furnicilor 2. — Gardianul Dumitru Pop a prins pe Victor Burdan, cu 1 sac de cărbuni, furaţi din depozitul gării locale. — D-na Catalina Megyesfalvi din str. Muncitorilor 12, a reclamat chestorii că i s’a furat din casă un ceasornic mic de aur şi unul mare de aragondi, ambele în valoare de 16.000 lei. TEIUŞ POST REÎNFIINŢAT. — Pa lângă şcoala primară din localitate s’a reînfiinţat postul de maestri de lucru manual. A fost numită d-şoara Lucaci Mărioara. Măsura e bine venită. SENTINŢA. — Judecătoria din localitate, a condamnat, — în procesul penal — pe tânăra Rusu Aldea, la 1500 lei amendă (sau 30 zile arest), pentru leziuni corporale grave, provocate de şoareci Silvia Lazăr. Ambele sunt din Teiuş. BANCNOTE FALSE. Jandarmeria din localitate a descoperit 4 bancnote false a 100 lei la d-nii Istoc Irina din Odorhedu, Horvath din Teuş şi la Sântimbrean Loghin, din Coşlar. Jandarmeria le-a înaintat judecătorii din localitate. Numiţii afirmă că le-au primit Miercuri — în ziua târgului săptămânal— deja necunoscuţi. SPECTACOLE. — La umenia „Urania“ rulează filmul „Agentul secret’’. ——■OXOXO-—