Universul, mai 1934 (Anul 51, nr. 115-145)

1934-05-13 / nr. 127

F 4 ­Anul all 51-lea Nr. 127 Duminică 13 Mai 1934 IN FIECARE ZI Biblioteca cea mică Odată cu sărbătoarea „săp­tămâna cărţilor•“ d. ministru Anghelescu, hotărînd de­plina participare a şcolilor la propo­­văduirea cttirei, a luat o serie de măsuri a căror necesitate se învedera, pentru vremile greu bântuite de crize morale. Intre alte dispoziţii, cea hotărîtor în stare să înfăptuie rezultate este privitoare la profesorii diri­­ginţi ai fie­cărei clase, cărora li se atribuie controlul bibliotecei particulare a fie­cări elev. Va avea din însăşi examinarea lec­turilor oglinda intelectualităţii copilului, întotdeauna cărţile destăinuind spre ce gânduri simte atracţie sufletul, cum şi rătăcirile când lipseşte călăuzire în căutarea adevărului intelec­tual. La această orientare fă­cută desigur prin pricepută pregătire, elevii vor fi necon­tenit stimulaţi să îşi mărească biblioteca, să o alcătuiască din cărţi eftine dar cât mai folosi­toare. Iată cum printr’o fericită şi oportună dispoziţie a minis­trului instrucţiei, iese din nou la iveală soarta culturii clasice. In prim rând valorile stabile ale clasicismului, dovedite a fi avut dealungul timpului o în­semnătate netăgăduită, devin recomandabile, or tocmai a­­ceste cărţi lipsesc generaţiei de azi, nu se mai află prin librării, şi nu se mai reeditau. Cererea lor necontenită va impune ree­ditări pe care le dorim cât mai desăvârşite, dar şi cât mai ef­tine. Dacă fiecare din cetitori nu ar face o mică anchetă de­cât între cunoscuţii lui, ar fi înspăimântat să afle adevărul tragic al lipsei din cele mai multe case nu numai a unei bi­blioteci, dar chiar a celor zece cărţi pe care ori­ce român se cuvine să le aibe. Sprim intr’un ziar ce prin tirajul lui e în măsură a purta acest gând spre sute de mii de cetitori, cari pot să poarte mai departe în ţara celor optsprezece milioane de suflete dorinţa stăpânirei unei mici biblioteci. Avem destui to­tuşi de pământuri, avem mai pu­ţine cărţi decât pogoane. Lângă scriptură şi cartea de istorie a­ ţârii, dacă nu aşezăm pe Emi­­nescu, pe Caragiale, pe Alexan­dri, Creangă, Anton Pan, Ispi­­rescu, Filimon, o carte de igienă pentru om şi vieţuitoare, şi alta cuprinzând măcar drep­turile şi îndatoririle cetăţeneşti, să mărturisim că minţile sunt foarte sărac înzestrate, ori­cât am lăuda genialitatea neamu­lui. Să binecuvântăm însă această săptămână a cărţilor, care ac­tualizează atâtea revendicări, şi luând parte la serbare să înaintăm spre lumină, întregind necontenit biblioteca cea mică Adrian Mania ÎNDREPTARUL limbii UN NOU DANS FACE RAVAGII LA HOLLYWOOD Mahalaua a creat­ expresia „vorbeşte pe radicale“ ca să a­­rate pe acela care nu întrebuin­ţează, ca d-ita şi ca mine, ter­meni obicinuiţi, înţeleşi de toa­tă lumea, ci cuvinte „alese“, menite să stârnească admiraţia lui alde nea Stan ori alde nea Bran, pentru motivul că nici unul nici altul nu e în stare să priceapă noima lor tainică. In special, neologismele mai rare, abia intrate în limbă, termenii tehnici, cu prefixe şi sufixe ciu­date, sunt, pentru cei de la pe­riferia oamenilor culţi, „cuvin­te radicale“. Pentru lămurirea unora din acestea s-a tipărit, mai acum 30—40 de ani, un vo­lumaş, nu prea de lepădat, in­titulat „Dicţionar de radicale“. Când însă cel ce întrebuinţează expresiunile „radicale“ nu prea se deosibeşte, ca nivel intelectual, de nea Stan sau de nea Bran de la periferie, când cultura lui e numai o spoială, termenii străini, pe cari i-a auzit sau i-a citit cândva, nu numai că sunt stâlciţi ca formă, dar şi înţele­sul lor e redat anapoda. Aşa i se întâmplă jupanului Dumitrache Titircă Inimă-rea, cherestegiu, căpitan în garda civică — din vestita comedie a lui Caragiale („O noapte furtu­noasă“) — om „cu ambiţ“, care „a desvorţat-o” pe cumnată-sa Zoiţa, pentru că soţul ei „n’o mai maltrata... măcar cu o vor­bă bună“. Şi tot astfel „o dă pe radicale“ tejghetarul său Chiriac care-l încredinţează pe jupanul: „mă ştii că consimt la onoarea d-tale de familist“. Din aceeaşi tagmă face par­te cronicarul „cinematografist“ al unui cotidian care ne aduce vestea (30 Aprilie) că „filmul acesta a obţinut în străinătate un succes remarcabil, stând la baza lui elemente de o primor­dială însemnătate“. Va fi ştiind oare de cronicar că primordial are înţelesul de „primitiv, cel mai vechiu, cel dintâiu după vechime?“ Se zice „starea pri­mordială a omenirii“, „terenuri primordiale“, dar n’am auzit niciodată, până la d-sa, de „o primordială însemnătate“. Un alt cronicar ne aduce ves­tea sguduitoare, tipărită cu ca­ractere de o şchioapă, că ,,un nou dans face ravagii la Holly­wood“. Ştiam până mai deunăzi că „a face ravagii“ însemnează „a pustii, a face prăpăd, a bîn­­tui cu furie, etc.“, vorbind de furtuni şi ploi nesfârşite, de se­cetă şi de lăcuste, de foc şi pâr­jol, de holeră şi de ciumă sau de câte alte rele şi heide pe cari ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre. Dar nu ştiam că şi „dansul“ e în stare să aducă atâta jale şi po­top omenirii. Bietul Hollywood!... Bine că nu sân­tem şi noi acolo!... I. Aure­l-Candrea O SĂRITURĂ GRAŢIOASĂ Miss Robertson, o speranţă a atletismului britanic jocim­ cincizeci de ani Citim în „UNIVERSUL“ din 12 Mai 1885 . — VICTOR HUGO. Bardul lu­mii, sublimul bătrân care a încăl­zit acest veac cu cântu-i pasionat, s-a stins dintre cei vii. E sdrobi­­toare această pierdere nu numai pentru Franţa care l-a născut, ci pentru toată lumea ; căci toată lumea matură de azi a crescut sub genialu-i suflu, legănată de cân­tarea-i dulce, deşteptată, zguduită de strigarea-i pasionată. Marele poet aparţine lumii În­tregi; el e al nostru al tuturor; do­liul e deci nu numai al Franţei, ci al Universului civilizat. Ne plecăm dar capul cu jale spre pământul care-i va deschide peste două zile sânul ; durerea noastră e soră cu durerea care strânge în acest moment inima su­rorii noastre Franţa. = Ştirile despre boala A. S. Principele Anton de Hohenzollern sunt îngrijitoare. M. S. Regele va pleca să vadă pe Augustul său tată. = Londra, înarmările ce se o­­priseră în urma semnării conven­ţiei de graniţă s au reînceput când au sosit din Petersburg obiecţiuni contra ei. Se pot prevedea cutre­murele marine? Cil­itonid, îşi reamintesc desi­gur de catastrofa întâmplată de curând intr’un fiord din Norve­gia, unde un vail uriaş a nimicit um sat, provocând moartea mul­tor persoane. In Norvegia inun­­daţia se datora unei brusce sur­pări de teren, pe când în Japo­nia, ţara clasică a accidentelor de acest fel, năvălirea subită a mării asupra tărâmului este con­secinţa cutremurelor submarine. Imamura, un învăţat japonez specializa­t în studiul acestor ca­taclisme, a organizat un plan de alarmă pentru populaţiile ame­ninţate, că­ci inundaţiile acestea nu se întâmplă decât la câteva zile după apariţia unor cutre­mure speciale. Pe temeiul cer­cetărilor făcute de Imamura, toate catastrofele japoneze au fost provocate de mişcări ale straturilor geologice survenite în Pacific la 8500 metrii adân­cime, şi anume în punctul cu­noscut sub numele de „abisul Tuscarora”. Ne putem închipui ce formidabilă putere reprezintă aceste cutremure în stare să ri­dice o coloană de apă de 8500 metrii, cântărind peste 8500 tone pe metru pătrat. Transmisă sub formă de undă, această colosală cantitate de energie se împrăştie în toate direcţiile izbindu-se câte­odată şi de unele puncte ale coastei japoneze. In ziua de 2 Martie 1933 un val de 19 metri înălţime a distrus în Japonia într-o clipă 4000 de case şi 8000 de bărci, răpind în acelaş timp 3000 de vieţi omeneşti. Mulţumită lucrărilor lui Ima­mura, se pare că de acum înain­te va fi posibil să se ia măsuri administrative prin care să se pună d­in timp populația la adă­postul acestor groaznice catas­trofe. Cu 600 km, pe ora Sir Malcolm Campbell, cele­brul automobilist englez, are un ideal: să facă 10 kilometri pe minut cu maşina sa — 600 ki­lometri pe oră. Gândul îl fră­mântă de mult şi se pare că Sir Malcom ar fi pe cale să-l pună în aplicare. A anunţat de curând presei că intenţionează să scoată din circulaţie celebra sa maşină „Bluebird” — „Pa­sărea albastră“ — şi s-o înlo­cuiască printr’alta, de forma unui gândac uriaş. Cu această maşină, marele automobilist îşi propune să-şi ajungă idealul încă în anul acesta, in August, alergând pe plaja de nisip de la Salt Lake. Maşina sa nouă, — scrie „Zia­rul Ştiinţelor şi al Călătoriilor”, de unde luăm această informa­ţie, — va fi echipată cu un mo­tor de 2000 cai putere. Mache­tele probate şi cercetate în tu­nelurile aerodinamice ale uzi­nei constructoare, au dovedit că forma de gândac a carose­riei opune vântului o rezistenţă de trei ori mai mică decât ca­roseriile de până acum. Rezultă de aci un câştig de câteva sute de cai putere, care vor fi între­­buinţaţi să mărească iuţeala in loc să fie risipiţi pentru învin­gerea vântului. Noroc orbesc Ralph Newby, un lucrător orb, pe când desfăcea o saltea vechie la casa de adăpost a or­bilor de la Sunderland, a desco­perit un pachet de bancnote de 100.000 lei, ascuns in mijlocul pufului. După cercetări amă­nunţite s-a stabilit că banii a­­parţineau proprietarului salte­lei, un muncitor şomer ; mama acestuia, moartă de mult, îi lăsase moştenire salteaua fără să-l poată înştiinţa de ascunză­toarea in care se aflau micile ei economii. Haidem la teatru! Un foarte ingenios director de teatru din New-York a inventat un nou mijloc de reclamă, în­temeiat pe trucul următor: Un domn bătrân se urcă în­tr’un vagon de metropolitan împreună cu o tânără. Bătrânul, d­upă aparenţă tare de ureche, se serveşte de un carnet acus­tic şi vorbeşte foarte tare cu în­­soţitoarea sa. La un moment dat întreabă: „Dragă Mabel, eşti sigură că linia aceasta duce la teatrul X ?“. — „Da, da, bunicule; ajun­ge la curând şi fii fără grijă că nu pierdem fru­moasa piesă „Răsbunarea cow­­boy-ului“. După un răstimp, bătrânul pare din nou Îngrijorat: „Dragă Mabel, de ce nu întrebi contro­lorul dacă vagonul acesta duce un adevăr la teatrul X?“.—„Dar nu-i nevoe, bunicule; ajungem la vreme la teatru şi ai să poţi admira „Răsbunarea cow-boy­­ului“. Bine­înţeles că în discu­ţie încep să se amestece atunci şi alţi călători, care asigură pe bătrân că vagonul în care se găseşte îl duce drept la tea­trul X. Bunicul îşi întreabă a­­tunci nepoata: „Ce-a spus dom­nul? E­ adevărat că piesa care se joacă la teatrul X e bună?“. Nepoata îi răspunde, având grijă să pomenească de numele teatrului şi de calităţile piesei. Discuţia durează astfel o bucată bună de vreme. La staţia tea­trului, perechea coboară, spre a se urca în alt vagon şi a re­lua scenele de la capăt. Ar fi interesant de ştiut cum s’a re­simţit la casieria teatrului a­­ceastă reclamă vie. In 3 minute 46 secunde, înconjurul globului Ziarele americane relatează ideea originală a unui negustor din New­ York, care a adresat unui prieten, cu locuinţa numai la câteva sute de metri de bi­roul său, o telegramă de 24 cu­vinte,­­cu specificarea că ea tre­­bue să facă ocolul pământului, îndată ce a fost predată, te­­legrama a fost expediată la San Francisco, de aci la Shanghai, apoi la Londra — de-acunmezi­­şul Siberiei, Suediei şi Dane­­marcei — şi de aci înapoi la New-York. Totul s’a petrecut în timpul record de trei minute şi patruzeci şi şase secunde. Ve­chiul record era de patru mi­nute şi zece secunde. Barometrul acum 50 de ani Acum cincizeci de ani, când barometrul era încă puţin cu­­noscut, lumea observa m­ai de aproape decât astăzi mişcările sau felul de a se purta ăl ani­matelor, spre a trage astfel concluzii folositoare asupra schimbărilor vremii; prooroci­rile făcute se împlineau în ma­joritatea cazurilor. Printre cei mai buni profeţi ai vremii se numără păianjenul. Insecta a­­ceasta prevede cu 8 zile înain­te, şi chiar mai mult, schimbă­rile atmosferice. Când păianje­nul ţese încet şi cu grijă fire foarte lungi, se poate spera în­tr’o vreme frumoasă şi ne­­schimbată. Dacă pânza este de dimensiuni mici şi lucrată în grabă, aceasta dovedeşte că se apropie ploaia. De câte ori ob­servăm un păianjen stând în mijlocul pânzei, cu picioarele strânse, vom avea zile uscate şi cu soare ; dacă el stă însă în­tr’o atitudine războinică, cu pi­cioarele întinse, plimbându-se mai mult pe marginea pânzei sale, sau se agaţă de un fir, norii de ploaie îi vor întârzia. In orice caz, o pânză întrerup­tă spre nord, anunţă la sigur vreme ploioasă. Observaţiile acestea trebuesc făcute dimi­neața, înainte de ora 11. Urmaşul automobilului Cercurile aviatice engleze sunt foarte sigure că avionul uşor şi repede dim clişeul nostru va fi chemat foarte curând să în­­locuiască, automobilul UNIVERSUL ...astăzi nu mai am ne­voie să mă pudrez ! Bărbaţilor nu le place să vadă femeile punând mereu pudră pe nas. Multe fete insă cred că nu există altă posibilitate de a-şi ţine pielea liberă de luciu. Cât pentru mine, am constatat că o pudră bună die obraz, dacă e a­­mestecată cu cremă de spumă, cum este pudra Tokaion, celebra Pudră de Paris, se menţine toa­tă ziua, in d­ujdia vântului şi a ploii sau în timp ce dansezi in­tr’o sală caldă de bal. Pe lângă că Pudra de obraz Tokaion cu cremă de spumă se ţine lipită de piele şi nu se vede, mai este şi un tonic minunat care stimu­lează ţesuturile şi nu astupă niciodată porii. Acum am un ten neted, limpede şi fraged de care fetele mă invidiază şi pe care toţi bărbaţii ii admiră. Domnul care deunăzi mi-a făcut o pro­punere de căsătorie zice că l-au atras, mai întâi pielea mea fru­moasă şi tenul meu. Nu trebue să vă pudraţi Into’o zi decât o singură dată — căci Pudra Tokaion ţine. De vânzare la toate farma­ciile, drogheriile şi parfumeriile din ţară. Noi preţuri reduse la Lei 45. 11 44 44444444444444 44 444444 Nou atac banditesc in centrul Cernăuţilor — O FEMEIE MALTRATATA SI JEFUITA —. Cernăuţi, 9 Mai Astă seară, pe la ora 9, s’a comis în str. General Mircescu, in plin centrul oraşului nostru, un îndrăzneţ atac banditesc. Funcţionara particulară Eu­­dochia Fedorius, întorcându-se acasă dela serviciu şi trecând prin sto. General Mircescu, care era insuficient luminată, fost atacată pe neaşteptate de unul, care s-a năpustit asupra ei lovind-o în cap cu un obiect ascuţit. Agresorul a jefuit vic­­tima sa, care căzuse in nesim­ţire, furându-i o poşetă şi un portmoneu cu o sumă mai ma­re de bani. Revenindu-şi in simţiri, victima a dat alarma, iar mai mulţi trecători au fu­git după agresor. Acesta însă, profitând de întuneric, a dis­părut fără urme. Poliţia a început cercetările. ­oooxOxooo-TORTURI DIGESTIVE Dacă sunteţi torturat de sto­macul dv., după masă, suferin­ţele pot fi provocate de un ex­ces de aciditate. Această stare de aciditate antrenează iritarea mucoaselor delicate ale stoma­cului şi durerea sporeşte la fie­care masă. Pentru a neutraliza aciditatea o sare alcalină ca Magnesia Bisurata va da cele mai bune rezultate. Acest anti­­acid este inofensiv şi o jumă­tate linguriţă luată în puţină apă imediat după masă, va fa­ce să dispară arsurile, acrelile, apăsările, gazele, indigestiile şi orice altă jenă digestivă. Magnesia Bisurata se găseşte de vânzare la toate farmaciile şi drogneriile la prețul de lei 75, sau în format mare econo­mic, lei 110. 5027 ------------x ox---------­ A plouat torenţial la Cluj Cluj, 10 Mai După o secetă de câteva săp­tămâni, azi după amiază s-a abătut asupra Clujului şi a u­­nei mari părţi din judeţ o ploaie torenţială, însoţită de descărcări electrice. Aceasta a prins foarte bine, refăcând în parte situaţia ce­realelor şi a pomilor fructiferi. LA CÂMPULUNG (MUSCEL) Astăzi după amiazi a plouat din abudenţă in oraşul nostru. La un moment a căzut chiar piatră. Ploaia a înviorat în­treaga atmosferă. LA BUZĂU Buzău, 9 Mai Azi o ploaie binefăcătoare a căzut asupra oraşului şi jude­ţului nostru, deşi a fost în can­titate mică. A plouat pe la ora 1 şi jum. d. a. şi apoi pe la ora 5 d. a. ----------oooXQXooo---------­S-a refuzat urcarea preţului pâinii la Iaşi Iaşi, 10 Mai La intervenţia făcută de bru­tari şi morari, ca să li se ad­mită ridicarea preţului de vân­­zare al făinii şi pâinii, admi­nistraţia comunală a dat un răspuns negativ. Aceasta provoacă agitația brutarilor și morarilor, cari a­­menință cu greva. întocmai cum acidul sulfuric distruge UI £1 T UI O K* £&* tot astfel aciditatea • (acreala gurei) disfruge li fi 1) f I 3 A­ceî oameni, cari de obicei îşi curăţă şi îşi perie dinţii regulat, sunt adeseori foarte miraţi când constată că dinţii lor sunt totuşi atinşi, că se cariază lent dar sigur. Aceşti oameni uită că simpla întrebuinţare a periei de dinţi nu este suficientă, că rolul principal îl are pasta de dinţi ale cărei facultăţi sunt multiple şi dintre care cea mai im­portantă este combaterea acidităţii din gură. Mistuirea hra­nei, fermentarea resturilor de mâncare rămase în gură, între dinţi, şi aciditatea stomacului, transformă gura Dv. într’o baie de acizi, care distruge cu timpul dinţii, întocmai cum baia de acizi puternici distruge marmora sau fierul în câ­teva ore. Pasta de dînfi Odol neutralizează aci­ditatea, făcând-o inofensivă — în acest lucru constă secretul superiorităţii sale. Puternica reacţiune alcalină a pastei de dinţi Odol, com­binaţia fericită a esenţelor tari şi totuşi volatile, protejează dinţii prin faptul că neutralizează aciditatea, reducându-i acţiunea distrugătoare la zero. Deci, prin întrebuinţarea pastei de dinţi Odol, nu aveţi numai un mijloc eficace pen­tru curăţirea şi albirea dinţilor, ci şi un apărător sigur con­tra efectului nimicitor al acidităţii — un protector credin­cios al sănătăţii gurei. C A­T DE DES? Dacă vă daţi seama de pri­mejdia acidităţii din gură, atunci întrebarea „cât de des“ să se întrebuinţeze Odol, e de prisos şi răspunsul e de la sine înţeles. Fiecare masă, are drept urmare formarea aci­dităţii în gură; fiecare sorbitură de apă micşorează efectul alcalin produs de pasta de dinţi Odol, efect care, după cum am explicat, combate aciditatea. Aşa­dar, cine vrea să-şi păstreze dinţii sănătoşi până la sfârşitul vieţii, trebuie să întrebuinţeze pasta de dinţi Odol după fiecare masă. Pre­ţul modest al pastei de dinţi Odol permite oricui acest obi­cei sănătos. PASTA DE DINŢI (DID­­DII neutralizează aciditatea gurei Când o femeie în­trebuinţează pasta de dinţi Odol, ea poate zâmbi şi râde 'n voie, căci e şi­­ură de farmecu. MENTÁIUL NEISBUTIT DELA BOBOC Buzău, 9 Mai Am arătat la timp cum a pu­tut fi descoperită şi arestată banda de terorişti cari voiau să provoace deraerea trenului ac­celerat de Cernăuţi, în dreptul staţiei Boboc. Graţie măsurilor luate de d. comandant al legiunii de jan­darmi, maiorul Popovici, pădu­rea în care au fost ascunşi te­roriştii, a fost încercuită, iar ei arestaţi. Pentru acest lucru, coman­damentul jandarmeriei a apre­ciat, printr-o adresă, perspica­citatea şi munca comandanţu­ lui. ----------xpx---------­ Musca columbacă IN JUD. SALAJ Zalău, 10 Mai Aproape în tot judeţul Sălaj a apărut musca columbacă. Centrele unde nu s’au lăsat roiuri mai dese sunt: plasa Şimleul Silvaniei cu comuna Zăucu, plasa Crasna cu comu­na Preoteasa şi plasa Bucium cu corn. Bogdand. Oficiile zootehnic şi veteri­nar au dat ordine medicilor ve­terinari şi pretorilor să ia mă­suri de combatere. IN JUD. CLUJ 10 Mai Asupra părţii de Nord a ju­deţului nostru a invadat mus­ca columbacă, ajungând până în com Baciu, ce se află la o depărtare de 7 km. de oraşul Cluj. Prefectura judeţului a luat toate măsurile de luptă împo­triva acestei nenorociri. In acest scop, a trimes mai multe butoaie de păcură in comunele din regiunea de câm­pie a județului. —-------oooXOXooo----------­ Cărţi noul i A apărut în editura „Cu­getarea“ şi se vinde la toate librăriile din ţară. Zilele şi nopţile unui student întârziat“, român de Gib. I. Mihăescu. Eroul Mâhnea Băiatu, rămas cu 11 ani în urma generaţiei lui, împreună cu alţi doi co­legi de serie ,duce o viaţă in­tensă, pe care o crede studen­ţească, dar care m’are alt ra­port cu universitatea decât asi­duele vizite sentimentale pe co­ridoarele ei. O carte de viaţă nedomolită, de umor împins până la dramă, şi de sguduiri sufleteşti care se prăbuşesc in ridicol şi sarcasm, acesta este noul roman al d-lui­­ Gib. I. Mihăescu. ■ s împotriva Matrefii căderea părului, bube în cap, bube dulci, hemoroizi, infecţiuni, etc. Ungeţi cu „SERGENT Higienic“. Lei 20 cutia la Farmacii şi Dro­gherii sau prin poştă la Depozitul „Sergent“ Brăila. Succesul garantat. 538 4’»»»4-444»»»*44++ 4-4*■4-4~«~M S’a redeschis sub direcţiunea d.lui ZISSU Hotelul „NISSA" fost (Astoria) B.dul Elisabeta 20 (vis-a-vis de Senat) Preţuri modeste. — Camere de zi V7 tarif 547 mmmmm COMPLICAŢIILE Ş­­ei inHafa­udital. Eons. 9­ 12 512-8 W­illUCwCtDr. TULIUBLANC Strada POPA-TATU No. 6 lângă Cişmigiu. Reducere p. funcţionari. com „Biblioteca agricolă Ziarului Universul“ V44 44 4 4.4444 4 4444444­ 4+444 COMBATERl VINDECA RACELI-GRIPA MIGRENE-NEVRALGII Cititi: „VESELIT .1 DEALUL MARE iii La cabinetul medical „SALVA­TOR“, vechii specialiști din 1900 vindecă radical şi fără daran) BLENORAGIA CRONICA, prostatite, metri­­ce, ovarite, prin curenţi electrici de diatermie (Dr. Boucayrol) Electroliză pentru striurite Boale de Piele şi Sifilir Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELU­I 880CIU18 Wassermann, Hecht, Meinlem ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Cons. 11—1 şi 6—9, tel. 3.20.55 9. PASAGIUL ROMAN, 9 Aproape Palatul Regal Bucureşti Intrare discretă VINURI specialitate absolut naturale B-DUL DACIA 34» Teiw­ aa a Expoziţia de mobile „ARTA MODERNA“ S. A. CALEA VICTORIEI, 70 Prezintă modele exclusive cu preţuri REDUSE - FABRICAȚIUNE PROPRIE -to-----1—-■== PRODUSELE VICHY-ETAT Q A 9 £ A­tf I­P­U­V ETAT Sare naturală extrasă din ape u­n II l­n I­I li n I *L In I pentru a face o apă alcalină PASTILE VICHY-ETAT după masă ușurează di- COMPRIMATE VICHY-ETAT ^iv!S singuroapi di A SE FERI DE CONTRAFACERI SI SUBSTITUTIUNI 1 t H M Mil M MMDtHMD■»-»-•♦-44-4 M /WWWWWWS^/WWS M apărut Carnetul roşu Nr. 80 din CEI TREI CERCETAŞI De vânzare la toţi chioşcarii şi vânzătorii de Bi­z­are* Prețul Lei 4 B ■++444444444444444444444444444444­4 44A4 4444­44444+­mrH. martin asistent colaborator al Instil Psiho-Fisic (Paris) București, Str. Câmpineanu 4 Tel 40539 consult.: 8-11—2-7 Vindecă IMPOTENTA PSIHONEVROSELE: NEURASTE­NIA, FOBIA (frica), Timidi­tatea, Histeria, Melancolia (gân­duri negre) Nevrosa inimei şi a Stomacului­ (palpitaţie, sughiţ, no­duri, vărsături, aerofagie). Nevral­gie, migrenă, paralisie, reumatism, tremurători, insomnie. Reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi. Ticuri gangăviala. Incontinenţa urinei (o­­nania). Hipnotism autosugestie, înaltă frecvenţă (fulgurație). Dia­­termie. 44444444444444444444444«­I Scabioi „Billa I De vânzare la Farmacii și Drogfuerii. vio 1 99 Vindecă Râia In 36 ore Distruge păduchii instantaneu Feriţi-vă de imitaţii

Next