Universul, iunie 1934 (Anul 51, nr. 146-175)

1934-06-02 / nr. 147

I 8 r frumuseţea, indescriptibila frumuseţe­­ nu este altceva decât efectul vi-­­ zibil, exteriorizarea sănătăţii. O femeie istovită, palidă şi suferindă, cu musculatura moale şi cu sângele sărăcit, pierde nu numai mlădierea şi elasticitatea cărnurilor sale, strălucirea carnaţiunii, îndemânarea şi nobleţea atitudinilor, dar încă şi acel impon­derabil iradiant care deslănţueşte en­tuziasmul şi adună inimile în jurul ei Intre piele şi restul organismului, există in acelaşi timp solidaritate anatomică şi funcţională. Prin intermediul siste­mului nervos, pielea ia parte la sen­­sibilitatea generală; prin intermediul arteriolelor şi vinişoarelor, ea parti­cipă la n­u­t­r­i­ţ­i­u­n­e. Prin avantajul acestei duble împerecheri ea se ali­mentează, dar şi prin acest fapt, în cazuri neprielnice, ea se intoxică. Sângele nu-i aduce numai elemente folositoare şi binefăcătoare, el ii aduce de asemenea tot ce poate căra ca impur, coroziv şi toxic. Acestei cauze trebue imputate mizeriile cari mâhnesc femeile, îmbătrânindu-le înainte de vreme : moleşeala ţesuturilor, degene­­rescenţă grăsoasă, decolorarea tegu­mentelor, pete, încreţituri, zbârcituri , şi chiar căderea prematură a dinţilor şi a părului. Dintre toate otrăvurile sângelui, cea Trebue deci să o topim şî să o figureze în arsenalul estetic al URODONAL conservă tinereţea Este un produs CHATELAIN MARCĂ DE ÎNCREDERE Pentru a fi şi a rămâne frumoasă... mai frecventă, cea mai înlăturăm cât mai repede, oricărei femei cochete care nu de temut este otrava urică. URODONAL trebuie deci să vrea să fie urâtă. DIGERONAL 1 Se întrebuinţează cu mult succes la Dispepsii hype­­racide, acreli la stomac şi halonări. I­­ 1 LA FARMACII ȘI DROGUERII BBMmWMW»»Bigag»W«ill»IMIIIB||| li Ilim II11 mm MII II111 CURIER JUB1C1 AR Importantă jurisprudenţă in materia promulgării şi publicării legilor De când operează legea concordatului înalta Curte de casaţie s. nu, în complet de diverginţă, s’a pronunţat ori asupra unei pro­bleme de drept de mare interes. A statornicit anume definitiv jUrisprudenţa sa în­ materia va­labilei aplicări a legilor din punct de vedere al promulgării lor prin apostila regală şi prin publicarea lor in „Monitorul O­­ficial". Iată speţa : Recurentul, comerciantul Eu­­gen Colibăşeanu, aflat în stare de lichidare judiciară la data promulgării legii noui a concor­datului preventiv din 18 Octom­brie 1932, a cerut — la 19 Ia­nuarie 1933 — să i se acorde be­neficiul acestei legiuiri cf. art. 59. Petiţionarul susţinea că legea fiind promulgată la 18 Octom­­brie 1932 şi publicată la 20 Oc­tombrie 1932, urmează că ul­tima zi a termenului de trei luni sus pomenit­e la 20 Ianuarie 1933, deoarece legile se pun în vigoare prin efectul publicării lor, iar nu prin simpla lor pro­mulgare. Tribunalul și Curtea de apel n’a împărtășit însă acest mod de a vedea. Ci a respins cererea ca tar­divă, motivând că termenii în­­lăuntrul cărora se creiază drep­turi şi beneficii, şi se deschid posibilităţi şi căi de atac, tre­bue să fie calculaţi de la pro­mulgarea unei legi — fiindcă în raport cu această dată e osân­dită preocuparea legiuitorului şi a factorului suprem, care o semnează — iar nu de la pu­blicarea ei, care nu e de fapt de cât o simplă formalitate me­nită să asigure publicitatea le­giuirilor, fără nici o însuşire specială autoritativă. In consecinţă şi în speţă, s’a­­ decis în fond că legea concor­­i­datului fiind promulgată la 18 octombrie, termenul de trei I luni pus la dispoziţia celor in- I teresaţi să treacă din lichidare judiciară în concordat, a ex­pirat la 18 Ianuarie (aşa că ce­rerile introduse la 19 şi la 20 Ianuarie cată a fi anulate ca făcute peste termen). împotriva acestei interpretări comerciantul petiţionar a făcut recurs în casare. înalta Curte a admis ori re­cursul; a casat hotărirea ata­cată; a hotărît astfel că legile având fiinţă dela publicarea lor in „Monitor", iar nu dela pro­mulgarea lor, termenele urmează a fi calculate tot în raport cu acest moment, al publicării, şi a trimis afacerea spre nouă ju­decare Curţii de fond. Cum tratează Cehoslovacia pe mercenarii comunismului D. jude instructor Papadopol a lansat ern mandat de arestare contra tinerilor, de foarte proas­pătă provenienţă în România, Dori Goldstein, Seivă Goldstein şi Estera Radosaveţki, pentru agitaţii contra liniştei şi ordi­­nei publice. Osebit, primul mai e învinuit că a operat numeroase treceri clandestine peste frontiera ro­­mâno-cehoslovacă, iar a doua s-a dovedit că a plăsmuit paşa­poarte în acest scop. Toţi trei aţâţau spiritele lu­crătorilor asmuţindu-i la nesu­puneri şi tulburări. Treceau adeseori la Fraga, spre a lua contact cu oficinele tainice sovietice de pe acolo,­­ a le preda material de infor­maţii şi spionaj şi a stoarce fon­duri. Şi formau astfel nuclee noui de înveninare a opiniei publice. Surprinşi de autorităţile cehe au fost încarceraţi câte trei, anchetaţi cu severitate şi expe­diaţi pe cale de extrădare ad­ministrativă în România. Sosiţi aci, numiţii au apucat drumul Văcăreştilor. Mandatele se vor supune azi confirmării tribunalului. Concordatul „Muntelui de pietate Trib. Mov s. I comercial a admis deunăzi Înţelegerea ivi­tă între comitetul de creditori ai „Muntelui de Pietate“ şi Casa generală a Pensiilor din ministerul finanţelor pentru vinderea palatului societăţii din str. St­am­bu Ionică. In temeiul acestei înțelegeri imobilul în chestiune e cumpă­rat de Stat pentru suma de lei 23 milioane 500.000 din care lei 10.500.000 se plătesc direct creditoarei ipotecare Banca Al­bina pentru stingerea creanţei sale iar diferenţa se consem­nează pe numele şi la dispozi­ţia organelor legale de admi­nistrare a concordatului spre a sluji ratelor concordatare. Contra jurnalului de omolo­gare a acordului de mai sus, au făcut însă apel administra­torii întreprinderii spre a sus­ţine că preţul cesiunei trebuie vărsat efectiv „Muntelui“ în­trucât cată a „intra“ în cassă şi a fi întrebuinţat la satisfa­cerea operaţiilor curente, plata ratelor viitoare fiind cârmuite de alte norme şi garantat cu speciale sancţiuni. Apelul s’a judecat de Curtea din Bucureşti s. r. şi respins ca nefondat, judecata confir­mând în totul hotărîrea primei instanţe.­ ­. Frauda cu devize a soc. Paramount Am scris la timp despre cu­­tezătoarea fraudă săvârşită de conducătorii reprezentanţei lo­cale a firmei Paramount. Culpabilii, N. Pallaguay, Streit ş. a. au fost puşi sub urmărire penală şi trimişi în judecata tribunalului corecţio­­nal şi că procesul s’a dezbătut deunăzi, amplu, la secţia n, cerâmdiu-se în subsidiar o nouă expertize în registre pentru verificarea susţinerilor apără­rii.Tribunalul a admis cererea de expertiză şi a hotărît să se facă, prin contra experţi, încă un control contabil al scripte­­lor. Procesul fraudelor de la c.­f. r. Trib. Mov s. I urma să con­ţinute ori dezbaterile în proce­sul fraudelor comise cu recal­cularea taxelor de transpor­turi pe c. f. r. Din cauza alegerilor comu­nale, însă, ce au reţinut nume­roşi magistraţi ai tribunalului local la secţiunile de votare — ca prezidenţi — judecata s’a amânat din nou la 11 Iunie a. c, învinuit de sluţire D. jude in str. Simionescu al cabinetului 8 a arestat ori şi l-a depus la Văcăreşti pe ţiga­nul lăutar. Mihalache Gheor­ghe Şerban, din str. Maria Mu­ scă nr. 34. Inculpatul e învinuit de slu­­ţire. El a chemat, în casa sa, pe ţiganca Tinea Gr. Moise din acelaş cartier, cu care convie­­ţuise ani de arând­ul dar de ca­re se despărţise. I-a propus să reia vechile legături. Şi pen­­tru că a fost refuzat a bătut,o crunt şi i-a muşcat nasul pâ­nă la os. Victima e internată în spi­tal pentru tămăduirea rănii. In vreme ce arestarea vio­lentului țigan e confirmată pentru 30 de zile. Liberarea stiliştilor din w­­­v­­­amadau E vorba de cei 14 agricultori din comuna Tămădău şi din împrejurimi arestaţi deunăzi pentru vina că neîmţelegând să respecte orânduirea sărbători­lor creştineşti din calendarul nou,şi stăruind să trăiască tot­­ după stilul vechiu, s’au apucat să-şi construiască o biserică, a lor, in curtea unui consătean Sandu Mihalache. Fiind surprinşi pe când lu­crau la înălţarea locaşului, ei s’au împotrivit autorităţii; u­­nul dintrânşii, Hie Dragomir, a lovit, chiar, jandarmii; şi toţi s’au ridicat In chip de rebeliu- ! ne contra organelor adminis- I trative. In faţa instanţei de confir-­­ mare, 13 dintre ei — Gheorghe Pavel, Stănescu Rădeanu, Mi­­hai Radu, Gheorghe Cojocaru, Dumitru M. Iaga, Constantin Ioan, Slave Petrache Dumitru, Tudor V. Mihai, Ion Mitică, Chivu Vasile, Mieluş de Barbu, Ruse Costea şi Ion Sterea — vădind că s’au pocăit, au fost liberaţi. (Mai exact: li s’au in­firmat mandatele de arestare). A fost confirmată numai a­­restarea lui Dragomir Hie, ca­pul instigaţiei şi cel care a lovit in jandarmi. Parchetul a făcut apel con­tra jurnalului de infirmare. Apelul s’a judecat ori la Ca­mera de punere sub acuzare a Curţii de apel din Bucureşti (formată cu d-nii preşedinte N. Jac Constantinescu, cons. Ze­­novie, cons. Şt. Stoenescu şi procuror Dautte). A fost însă respins. Ca urmare toţi cei 13, cărora li s’au infirmat mandatele, au fost puşi în libertate. Diverse Parchetul a clasat ori, din lipsă de elemente penale, ca­zul de atentat la bunele mora­vuri, săvârşit de publicistul Fe­lix Aderca şi de editorul E­­man. Ocneanu, prin romanul „Al doilea amant al Lady-ei Chatter­lay“. Dosarul a fost restituit d-lui jude in str. Stănescu al cap. 7 pentru ordonanță definitivă. ­ocox Oxooo- HĂRŢI NOUI Au apărut în editura „Uni­rea“ din Braşov. Hărţile turi­stice ale masivelor Buicegi- Gârbova, regiunea Sinaia.Pre­­ideal, sub auspiciile Turing- Clubului României şi harta masivelor Cristianul Mare (Po­stăvarul) şi Piatra Mare, la scara 1:30.000, ambele lucrate în opt culori, în curbe de ni­vel echidistanţate la 20 m., cu indicarela tuturor drumurilor, potecelor şi adăposturilor din aceşti munţi cu modul cum sunt marcate pe teren. Lucrarea, broşată In coperte portative, este precedată de o descriere sumară In trei limbi: română, franceză şi germană, putând servi de călăuză pre­ţioasă turiştilor şi tuturor ce­lor ce doresc să cunoască şi să viziteze neîntrecutele frumu­seţi ale regiunilor noastre al­pine. UNIVERSUL IMPRIMEURIarticole deBAI­eftineTa IMPERIAL voaluri NESIFONABILE mare asortiment Lângă Palatul Regal — Fără mei o sucursală imprimeuri ^hi Lei 15 Fu la r ** aroCMBtru lei 27 Chiloţi de b8e­ri 19­ Cămăşi hfirb. tricou Lei 69 Muselinuri imprimaa­e „ 19 Imprimeuri„ 35 Costume de bafi „ 45,Cămăşi moderne »138 Voile armprime... „ 29 Mătăsuri„ 47 Bonete de bae „ ^Cămăşi^/kT 198 Ecoseuri de rochii „26 Expediem In provincie contra ramburs Cămăşi Sism „158 Constituirea secţiei Ligii antirevizioniste la Pleniţa Pleniţa, 29 Mai Răspunzând căldurosului apel al marelui român d. Stelian Po­pescu, directorul ziarului „Uni­versul" şi preşedintele Ligii an­­ti­revizioniste române, intelectu­alii plenicelli au hotărît a activa în sânul unui comitet local al Ligii antirevizioniste. In curând se va convoca o adunare a tu­turor cetăţenilor pleniceni, când se vor face îndemnuri pentru înscriere şi aderare la această patriotică mişcare, stimulând energiile morale în interesul su­perior al românismului şi în afară de orice calcul politic. Comitetul secţiei locale a Ligii antirevizioniste are urmă­torii membri: d-nii Ion Torţă, Gh. Popescu, Ioan Filmon, , Const. Julea, C. Scărlete, D. Bra­­­­şoveanu, toţi avocaţi; preoţii :­­ Filip Popescu, I. Strechescu, D. I Dincul­escu şi D. Strechescu;­­ profesorii: loan Dinulescu, Ion I Tomescu şi Ion Şerban, directo- I nil şc. de meserii, Şerbănescu I Spaimă, contabil, învăţătorii: C. I I. Stoenescu, A. N. Anghel, Vir­­gil Ochea, P. Milovan, Const. Mitoaica, Al. Bădbuceanu, Al. Firescu, N. Nicolin, Sava Gheor­­ghiu, farmacist; Ştefan Bârzea­­nu, director de bancă, căpitani, D. Mitr­că şi Ştefan Manolescu, Eugen Potarcă, viticultor, Gh. Garoafă şi Ghiţă Florea, dirigin­tele oficiului poştal de locali­tate. Comitetul se va completa şi se vor fixa atribuţiunile la o convocare ulterioară. Premiile naţionale Direcţiunea teatrului Naţional a Instituit, din cursul stagiunei tre­cute, un premiu în valoare de 100.000 lei­ — „Premiul Teatrului Naţional" — pentru a fi decernat anual u­­nei piese româneşti, care ar în­deplini condiţiunile stipulate în regulamentul ad-hoc. Criteriul de distribuţie al suszi­­sului premiu a fost socotit după cota reprezentaţiilor, adică dacă piesa din cursul stagiunii a avut un număr mai mare de repre­zentaţii. Anul acesta însă, direcţia tea­trului Naţional, conducându-se de principiul latin, „non multa, sed multum“ a modificat regulamen­tul lăsând la aprecierea Comitetu­lui de lectură să premieze piesa numai pentru valoarea ei, şi nici­decum pentru numărul reprezen­taţiilor. Fireşte, este un criteriu bun să se aprecieze o lucrare de artă la justa ei valoare. Modul cum s-a făcut distribuirea premiilor în cele mai multe cazuri n’a ţinut seamă întotdeauna de acest criteriu. S’au distribuit marile premii naţionale şi celor ce nu Întrupau in opera lor nimic naţional. Ne ridicăm din capul locului Îm­potriva acestei modalităţi de de­cernare a premiilor. Premiul naţional a fost instituit să sprijine producţia literară ro­mânească în legătură cu specifi­cul naţional. Premiul naţional tre­bue să reprezinte un simbol. Sunt scriitori care Îndeplinesc cu prisosinţă condiţiunile de a li se decerne premiul naţional şi care până acum au fost Înlăturaţi sistematic de la distincţiunea pe care o meritau de mult. Aşa de pildă, între alţii este poetul Mircea Dem. Rădulescu, autor al atâtor scrieri de valoare în care palpită suflul românesc şi căruia nu i s’a decernat până a­­cum nici un premiu naţional, poe­tul pentru care marele Delavran­­cea a făcut un elogios raport a­­cademic. Scriitorul care a evocat marele suflet epic al românismului in Eroice, Leii de Piatră, Cântarea E­­roilor, Pe-abcia nu se trece, pre­cum şi autorul pieselor: Serenada din Trecut (din repertoriul per­manent al Teatrului Naţional), Bizanţ, Romanţioşii, Petronius şi Maria din Mangov, piesa cu care s’a inaugurat stagiunea actuală a teatrului Naţional, piesă plină de pitoresc şi de mediul românismu­lui patriarhal, n’a găsit până la acei cari hotărăsc distribuirea pre­miilor naţionale, solicitudinea pe care o merita. Este ocazia cea mai bună acum, ca cu ocazia decernării premiului naţional al taetrului Naţional, ne­dreptatea săvârşită până acum să fie reparată. Ancheta dela „Monitorul Oficial“ Subcomisiunea de anchetă parlamentară de la Monitorul Oficial şi Imprimeriile_l Statu­lui a continuat cercetările la Monitorul Oficial Miercuri, sub preşedinţia d-lui senator pro­fesor universitar dr. Dragomir Hurmuzescu. S’au luat in cercetare situa­­tiunile pe 1930 si 1931, venitu­­rile, cheltuelile şi beneficiile de la Imprimeria centrală, Impri­meria Chişinău, Imprimeria rt., M VW»®» ‘ ■ n£SJ -naţională şi dela fabrica de timbre. S’au cercetat tablourile de cât au încasat in afară de salariile lor funcţionarii superiori şi membrii în consilii, sub diferi­te forme de la 1930 şi până astăzi. A fost audiat d. director al fabricei de timbre. In şedinţa de eri d. a. au fost convocaţi informatorii citaţi. I Nevoile industriei şi comerţului Discuţiile de la Uniunea Camerelor de comerţ Comisia interimară a Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie s-a întrunit aseară sub preşedinţia d-lui ing. C. OSICEANU, asistat de d. G. CHRISTODORESCU, di­rectorul general al Uniunii. Au mai luat parte la şedinţă d-nii Christache Staicovici, pre­şedintele Camerei de comerţ şi in­dustrie din Capitală; Constant Georgescu, secretarul general al ministerului de industrie şi co­merţ, ing. C. R. Mircea, Apostol Popa şi Iosif Vlhovici. S-a discutat aplicarea nouei legi a Camerelor de comerţ şi industrie şi, în special s-a insistat asupra lucrărilor pregătitoare pentru vii­toarele alegeri ale acestor institu­ţii; întrucât regulamentul de apli­care a legii nu este încă întocmit, această chestiune a fost amânată pentru o şedinţă viitoare , hotă­­rându-se a se interveni pentru grăbirea redactării regulamentu­lui. In legătură cu aceeaş che­stiune , comisia a aprobat for­­mularele-tip întocmite de direcţia generală a Uniunii Camerelor de comerţ pentru buget, contul de gestiune şi inventarul Camerelor de comerţ şi industrie, — formu­lare a căror întocmire cad in sar­cina Uniunii. S’a examinat apoi lucrările în legătură cu întocmirea regulamen­tului de aplicare a legei pentru organizarea și reglementarea co­merțului de bancă. Comisia interimară a luat act de hotărîrea d-lui ministru al muncii dr. Costinescu de a între­prinde o anchetă printre ramurile producătoare In ce priveşte în­treaga legislaţie muncitorească şi — in special — In ce priveşte asi­gurările, problema reconstituirei corporaţiilor ca organe profesio­nale, utilitatea Camerelor de mun­că în forma actuală, organizarea asistenţei medicale, funcţionarea judecătoriilor de muncă, legea conflictelor şi contractelor de muncă. S-a hotărît să se ceară imediat avizul Camerelor de comerţ din întreaga ţară asupra importantei chestiuni. Ocupându-se apoi de problema convenţiilor noastre de comerţ, co­misia interimară a Uniunii a constatat că la tratativele ce s’au dus pentru incheerea diferitelor acorduri comerciale, organizaţiile profesionale nu au partea lor e­­fectivă de consultare. S’a hotărît să se intervină pe lângă forurile in drept ca, pe viitor, acest mare neajuns să fie înlăturat şi — în acelaş timp — direcţia generală a fost însărcinată să concentreze — ca material documentar — toate convenţiile şi acordurile de până acuma, făcând asupra lor un studiu critic cât mai amănunţit. -TOX­ Constituirea consiliului municipal din Galaţi I - ALEGEREA PRIMARULUI,­­ AJUTOARELOR ŞI A DELEGAŢ­I ŢI­EI PERMANENTE — Galaţi, 30 Mai I În conformitate cu dispoziţu­­j nile legii pentru organizarea­­ administraţiei locale, secretaria­ I tul general al primăriei muni­­­­cipiului a convocat pe toţi con­silierii comunali aleşi cât şi pe cei de drept ca Marţi 5 Iunie, ora 6 seara, să se prezinte la primărie pentru constituirea consiliului comunal şi tot de­odată să procedeze la lucrările prevăzute de legea pentru or­ganizarea administraţiei locale şi anume: 1) Alegerea preşedin­­telui de vârstă. 2) Pronunţarea asupra cazurilor de incapa­citate, de nedemnitate şi incompatibili­­tate. 3) Depunerea jurământului înaintea d-lui prefect al judeţu­­lui Covurlui. 4) Alegerea pri­marului. 5) Alegerea a 3 ajuto­ri de primar. 6) Alegerea de­­legaţiunii consiliului comunal. 7) Alegerea comsiunii de veri­ficare. 8) Numirea comisiunilor: financiară, edilitară şi de asis­tenţă socială. 9) Desemnarea a 2 consilieri comunali pentru sem­narea proceselor verbale de şe­­dinţă ale consiliului. ""citiţii „Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor” FONDUL CLOTILDA MAREŞAL AVERESCU D. mareşal Averescu mulţu­mind comitetului de iniţiativă pentru strângerea fondului de asistenţă intitulat „Clotilda A­­verescu“ a Înmânat d-lui Gr. Trancu Iaşi, preşedintele comi­tetului, suma de 100.000 lei. Deasemeni au mai subscris : Silvia mareşal Averescu 50.000 Prof. Jean Petrescu 1.000 Prof. Costescu 2.000 Atheneul Cultural Turnu Severin 10.000 Camera de Comerţ Severin 2.000 General Văleanu 10.000 D-na Oteteleşanu 5.000 Elena dr. Dobroviei 5.000 Şerban Oteteleşanu 5.000 Dr. Dobroviei 5.000 D. Nicolae 1.000 N. şi Al. S. Penescu 2.000 --------cooXOXooc IN JURUL UNUI COMUNICAT Primim următoarele: DOMNULE DIRECTOR, Printr’un comunicat apărut în ziarul „Universul“ simt pus In cauză de către „Uniunea Foştilor Voluntari ardeleni“ şi acum in urmă şi „regăţeni". Fondul comunicatului în spe­ţă 11 constitue supărarea zisei asociaţiuni că „Uniunea Naţio­nală a Foştilor Luptători“ con­­stituită în vechiul regat ape­lează şi la foştii voluntari ar­deleni ca să se înscrie membri alături de camarazii din vechiul regat. Acest lucru ne pare cu atât mai puţin logic cu cât „Uniu­nea Foştilor Voluntari“ (U. F. V.) activează acum în urmă şi in vechiul regat înscriind ca membri pe foştii voluntari. Noi considerăm că munţii Carpaţi au dispărut ca frontiere dizolvaţi in sângele a 800.000 vi­teji morţi pe câmpurile de luptă. Pe de altă parte am considera ca o crimă naţională ca să sus­­ţinem revendicările generaţiei răsboiului în vechiul regat şi să ignorăm pe fraţii ardeleni.­­ Credem in mod hotărît că­­ acţiunea unei societăţi de foşti­­ luptători trebue să se întindă pe tot cuprinsul ţârei formând un spirit de patriotism şi de dragoste de neam şi Rege in toate provinciile ţârei. Asociaţiunile regionale nu ar face decât să fărâmiţeze un spi­rit integral pentru consolida­rea României Mari. In ceea ce priveşte diferitele revendicări susţinute de noi, cu deosebită satisfacţie constatăm că şi U. F. V. şi le-a Însuşit si le-a pu­blicat in Gazeta Voluntarilor No. 5/934. Orice s’ar întâmpla şi oricât am fi provocaţi, cu U. F. V. nu ne vom răsboi, aceasta cu a­­tât mai mult cu cât U. F. V. la un recent congres m’a procla­mat membru de onoare. Şi pe de altă parte vom sfătui pe cama­razii ardeleni, atunci când se în­­scriu membri în U. N. A. L. să rămână membrii şi la U. F. V. fiind convinşi că aceasta propovădueşte dragostea şi de­votamentul către România Mare, iar nu către o anumită provincie. Congresul nostru de la 8 iu­nie va dovedi că fraţii arde­leni vin cot la cot cu toţi ca­marazii din vechiul regat, în­ţelegând că soarta lor este in­disolubilă legată de reuşita ac­­ţiunei pe ţara întreagă. VIRGIL SERDARU Preşedintele U. N. A. L. ------------oooXooo-----------­ „Zilele medicale” la Oradea Societatea ştiinţelor medicale din Oradea organizează o serie de conferinţe medicale pentru zilele de 23, 24 şi 25 iunie. „Zilele medicale” de la Oradea sunt puse sub conducerea d-lui profesor dr. Danielopol. Programull provizoriu al con­ferinţelor, este următorul: 1. Prof. dr. Danielopol: Chi­rurgia simpaticului lombo-sac­­ral, în legătură cu afect­ide vas­­culare ale membrelor inferioare. 2. Prof. dr. Danielopol: Asi­gurările sociale (conferință pu­blică). 3. Agregat dr. B. Teodorescu: Subiect rezervat, din domeniul cardiologiei. 4. Agregat dr. N. Ionescu.Şi­şeşti: Subiect rezervat, din do­meniul neurologiei. 5. Conferenţiar dr. Combiescu: Subiect rezervat, din domeniul bolilor infectoase. 6. Conferenţiar dr. Marius Nasta: Mijloacele actuale de dia­­gnostic şi combatere a tubercu­lozei. 7. D-r. dr. A. Aslan: Metode grafice în afecţiile vasculare pe­riferice. 8. Docent dr. C. C. Dimitriu: Metode grafice în fizio-patolo­­gia aparatului digestiv. 9. Conferenţiar dr. I. Pavel: Aparatul hepato-vezicular, în le­gătură cu sistemul neuro-vegeta­­tiv. 10. Conferenţiar dr. E. C. Cră­­ciun: Diagnosticul şi combate­rea cancerului. D-nii medici, care doresc să participe la aceste conferinţe sunt rugaţi să anunţe din vre­me, spre a li­ se putea face cu­noscut programul detailat, pre­cum şi înlesnirile obţinute pen­tru încartiruire, etc. Orice lămuriri se vor cere d-lui dr. I. Glăvan, bulevardul Regele Ferdinand 12, Oradea. ----------oooXooo---------­ Anul al 51-lea Nr. 147 Sâmbătă 2 Iunie 1934 i­ conferinţă arheologică la Igliţa — MUNICIPIUL ROMAN TROESMIS — Galaţi, 30 Mai Elevele liceului de fete „Mi­­hail Cogălniceanu“ din Galaţi, conduse de d-nna directoare A­­lexandrinna Leonte şi de câteva profesoare, au făcut o escursiu­­ne pe canalul Măcinului până al Troesmis (Igliţa). La Igliţa, d. inginer Vanghe­­le Mişicu, vice-preşedintele soc. culturale „V. A. Urechi®.“, şi-a desvoltat conferinţa sa despre importanţa municipiului ro­man, care se întindea pe mai mulţi kilometri pătraţi, cu un apeduct, care aducea, apa de la 10 km. şi ale căror urme se vad şi astăzi. I Conferenţiarul arată că la , Igliţa (Troesmis) era reşedinţa I Sacerdotului provinciei, că exis­­t­­a un Senat cu 100 membri a­­­ Ieşi pe viaţă, precum şi o Ca- I­meră numită Conventus. In fie- I care an, in ziua de 29 Mai, ve­neau deputaţii să voteze bu­getele şi să asiste la ceremoniile somptuoase când se aduceau sacrificii Romei şi împăratului, în viaţă. Câţiva străini, cari au făcut săpături, au scos la iveală 55 de monumente aflate azi în muzeul bibliotecei naţionale din Paris, altele la Berlin şi nu­mai­­ la muzeul din Bucureşti. Pro­babil că la Igliţa se ascund în­că multe comori arheologice. Este îndeajuns ca pământul să fie sgâriat ca să apară monede şi fragmente arhitectonice. „Ca macedonean — spune d. ing. Mişicu — sunt şi mai mân­dru pentru că aici a fosit trimi­să Legiunea 5-a macedomica. Pe aceste dealuri au strălucit spadele macedonenilor din fai­moasa legiune. Mergeţi şi difuzaţi, in cercul cunoştinţelor dv., frumuseţea acestor locuri unice in Europa. Vorbiţi pretutindeni despre co­morile nepreţuite de la Igliţa, a încheiat d. Mişicu interesanta d-sale, conferinţă, care a fost răsplătit cu aplauze. ------------oooxOxooo-----------­ Nenorocirea dela salina din Buzău Buzău, 30 MO-i Năstase N. Păun din comuna Pârscov s’a dus să scoată sare dintr’o salină a comunei. In timp ce săpa într’un mal, acesta s’a dărimat peste el, înă­­buşindu-l. Cadavrul lui a fost găsit mai târziu de alţi locuitori. Neexistând bănueli de crima, parchetul a autorizat înmor­mântarea. I RENUMITUL ANTINEVRALGIC I Jawol I­I combate radical şi instan-l­­ fanes nevralgiile şi gripa J ♦ ttttttttttttt 11 Citiţi 44?esdia“ Activitatea cercului cultural din plasa Mănăştiur Liga Aftitreviz­ionistă la sate Baia-Mare, 28 Mai In fruntaşa comună Vad, din plasa Mănăştiur, s’a ţinut adu­narea de primăvară a tuturor învăţătorilor plăşii. Numărul complet, al membrilor corpului d­­actic din această regiune ne arată încă odată interesul ce a­­ceşti apostoli ai satelor ii au faţă de cultură şi promovarea inte­reselor materiale şi morale ale păturei ţărăneşti. Adunarea s-a început cu un serviciu religios, oficiat de d. protopop Emil Dra­­gomir. Un pot improvizat din învăţători au dat răspunsurile cuvenite, atât la of­eierea litur­­ghiei cât şi la parastasul pen­­tru pomenirea învăţătorilor de­cedaşi la catedră ori pe câmpul de luptă. D-l Teodor Paşca revizor şco­lar a ţinut o frumoasă conferin­ţă patriotică, arătând luptele şi calvarul îndurat de această plasă atunci când luptătorul de la Şi­­seşti — V. Lucaci — cerea in faţa hi­mii dreptul de viaţă al poporului românesc. A încheiat cu un apel călduros către ţă­rani, pe cari i-a îndemnat să se înscrie în „Liga A­ntirevizio­­nistă". D-l protopop Emil Dragomir, preş. despărţământului „Astra“, arată poporului menirea acestei asociaţii şi rolul care la jucat în trecut. A vorbit apoi despre de­­cedatul preşed­ite, Vasile Gol­­d­,ş­ocotând în evidenţă patrio­tismul acestui mare bărbat, ca­re a luptat atât cu condeiul, cât şi cu fapta, pentru binele şi soarta poporului românesc. Tre­­când la prezent, descrie muzica şi patriotismul d-lui Stelian Po­­pescu, scoţând în relief rolul ce-l are pentru formarea „Ligii Antirevizioniste“, atât în ţară cât şi în străinătate. D-l Simion Pintea a dat o mulţime de sfaturi practice, des­­pre muncă, agricultură, pomărit şi păstrarea produselor. A îndemnat pe ţărani la iu­bire şi prietenie pentru a şter­ge patima de ură a proceselor dintre fraţi, cari din nenorocire sunt destul de dese în plasă. După masă a urmat un festi­vel artistic dat de şcoala prima­­ră din Vad, sub conducerea d-lui înv. A . Cristian. Programul bi­ne executat şi dragostea cu care privea ţăranul cum i­ se produce odarsk­i, e semn că începe tot mai mult că înţeleagă rostul şcoale­. Tot d-l înv. Al. Cristian a ţinut o lecţie practică, foarte bine reuşită. NOUI PRETURI MAXIMALE LA GALATI S’A SCUMPIT CARNEA Galaţi, 30 Mai tărirea pâinei. Membrii comisiei interimare a Pâinea constatată că nu cores­­municipiului s’au întrunit sub pre-­­ punde condiţiunilor specificate în şedinţia d-lui dr. Dimitrie Lazăr.­­ noua ordonanţă lansată, se va S’a ascultat raportul d-lui ing. A- l confisca spre a fi distribuită in A­lexandru Guiller, delegatul Came­rei de comerţ, In ce priveşte califi­carea pâinii. S’a arătat că la pre­ţurile actuale ale grâului, nu poa­te fi vorba de o scădere a preţu­lui pâinei. In consecinţă, cu înce­pere dela 1—30 Iunie 1934, bruta­rii vor vinde pâine de calitatea I (franzelă) din făină estracţie 10-12 la sută, format baston, cu 7 lei kg., iar pâinea de calitatea Il-a, format rotund, dublă din făină estracţie 36 la sută, In greutate de 2 kg. cu lei 10. Pâinea se va vinde exact In greutate de un kg. sau 2 kg. (du­blu), neadmiţându-se nici o tole­ranţă. Nici un brutar nu va pu­tea vinde pâinea. Înaintea de ora 5 dimineaţa şi numai la brutării şi sunt obligaţi a avea la vederea publicului, pe tarabă un cântar cu greutăţile necesare pentru can­tituţiunilor de binefacere, iar Bru­tarii vor fi daţi in judecată. S’A SCUMPIT CARNEA Primăria a lansat o nouă ordo­nanţă, prin care aduce la cunoş­tinţa cetăţenilor că începând dela 1— 30 Iunie 1934, toţi comercian-j­ al­ţii de măcelărie vor vinde carnea cu următoarele preţuri: carne de gătit şi tocat (bou, vacă, mânzat­ calitatea I, lei 14 kg., iar calitatea II- a lei 13 kg., muşchi, pârjoale şi ficat de bou, vacă şi mânzat lei 18 kg., cap, gât şi picioare dela genunchi in jos lei 5 kg., carnea de porc de gătit lei 18 kg., cotlete, muşchiu şi carne de jambon lei 20 kg., cap şi picioare de porc dela genunchi în jos lei 8 kg., osânza lei 26 kg., slănina lei 22 kg., un­tura de porc topită lei 32 kg., car­nea de oaie și berbec lei 8 kg., carne de batal lei 11 kg. IHKZSfflSKSigBgJ O tânără bea sodă caustică Botoşani, 31 Mai O nouă sinucidere s’a înre­gistrat, ori după amiază, in o­­raşul nostru. Eroina dramei este o tânără funcţionară de la primăria lo­cala, anume Aurelia Coca Arz­­bergher ,de 22 ani, cu domici­liul în calea Naţională 277. Coca Arzbergher a venit ori acasă, mai abătută ca oricând. Ce se­ întâmplase ? Cu câteva zile mai inainti se certase cu prietenul său, iar azi el i-a spus că o părăseşte dacă nu-i dă pe mână zestrea de 50 mii lei, despre care era vorba când s’au cunoscut şi când i-a promis că o va lua în căsătorie. Neavând banii pretinşi de logodnic, Aurelia Coca şi-a pus în gând să-şi curme firul zile­lor. Profitând de un moment în care fusese lăsată singură în o­­daia ei, Aurelia a scos dintr-un sertar o sticluţă în care era so­dă caustică foarte concentrată şi a băut-o. Cuprinsă de dureri îngrozi­toare, a început să ţipe. Au a­­lergat ai casei cari, la vederea spectacolului, au începuit să strige şi ei. In câteva minute, au fost aduşi la căpătâiul fetei care se sbătea în chinuri groaz­nice, d. dr. C. Băcăuanu şi d. dr. Ermil Manolescu, cari i-au administrat nenorocitei primele ajutoare. Nu se ştie dacă va scăpa cu viaţă. ------------oooXooo--------.— Spargere îndrăzneaţă la Botoşani 31 Mai Spargerile se ţin lanţ in ora­şul nostru, cu toarte măsurile de pază luate de autorităţi. Ultima, care întrece în în­drăzneală pe toate celelalte în­registrate până acum, este a­­ceia săvârşită astăseară, după ora 9, asupra locuinţei bătrâ­nei Raluca Pălărieru, din str. Roşiori 70. Hoţii,­ fiind­­ informaţi pro­babil, că bătrâna avea ceva pa­rale, au pândit când nu era a­­casă, au spart o uşă din dosul casei­ şi au pătruns în odăi. Au răscolit mobilele şi au spart sertarele unui dulap­­ din care au furat o însemnată sumă de bani. De asemenea, au furat bijuterii de mare valoare. . Autorităţile n’au putut stabi­li pană acum, nici suma fura­tă, nici valoarea bijuteriiiTM­

Next