Universul, iunie 1934 (Anul 51, nr. 146-175)
1934-06-02 / nr. 147
I 8 r frumuseţea, indescriptibila frumuseţe nu este altceva decât efectul vi- zibil, exteriorizarea sănătăţii. O femeie istovită, palidă şi suferindă, cu musculatura moale şi cu sângele sărăcit, pierde nu numai mlădierea şi elasticitatea cărnurilor sale, strălucirea carnaţiunii, îndemânarea şi nobleţea atitudinilor, dar încă şi acel imponderabil iradiant care deslănţueşte entuziasmul şi adună inimile în jurul ei Intre piele şi restul organismului, există in acelaşi timp solidaritate anatomică şi funcţională. Prin intermediul sistemului nervos, pielea ia parte la sensibilitatea generală; prin intermediul arteriolelor şi vinişoarelor, ea participă la nutriţiune. Prin avantajul acestei duble împerecheri ea se alimentează, dar şi prin acest fapt, în cazuri neprielnice, ea se intoxică. Sângele nu-i aduce numai elemente folositoare şi binefăcătoare, el ii aduce de asemenea tot ce poate căra ca impur, coroziv şi toxic. Acestei cauze trebue imputate mizeriile cari mâhnesc femeile, îmbătrânindu-le înainte de vreme : moleşeala ţesuturilor, degenerescenţă grăsoasă, decolorarea tegumentelor, pete, încreţituri, zbârcituri , şi chiar căderea prematură a dinţilor şi a părului. Dintre toate otrăvurile sângelui, cea Trebue deci să o topim şî să o figureze în arsenalul estetic al URODONAL conservă tinereţea Este un produs CHATELAIN MARCĂ DE ÎNCREDERE Pentru a fi şi a rămâne frumoasă... mai frecventă, cea mai înlăturăm cât mai repede, oricărei femei cochete care nu de temut este otrava urică. URODONAL trebuie deci să vrea să fie urâtă. DIGERONAL 1 Se întrebuinţează cu mult succes la Dispepsii hyperacide, acreli la stomac şi halonări. I 1 LA FARMACII ȘI DROGUERII BBMmWMW»»Bigag»W«ill»IMIIIB||| li Ilim II11 mm MII II111 CURIER JUB1C1 AR Importantă jurisprudenţă in materia promulgării şi publicării legilor De când operează legea concordatului înalta Curte de casaţie s. nu, în complet de diverginţă, s’a pronunţat ori asupra unei probleme de drept de mare interes. A statornicit anume definitiv jUrisprudenţa sa în materia valabilei aplicări a legilor din punct de vedere al promulgării lor prin apostila regală şi prin publicarea lor in „Monitorul Oficial". Iată speţa : Recurentul, comerciantul Eugen Colibăşeanu, aflat în stare de lichidare judiciară la data promulgării legii noui a concordatului preventiv din 18 Octombrie 1932, a cerut — la 19 Ianuarie 1933 — să i se acorde beneficiul acestei legiuiri cf. art. 59. Petiţionarul susţinea că legea fiind promulgată la 18 Octombrie 1932 şi publicată la 20 Octombrie 1932, urmează că ultima zi a termenului de trei luni sus pomenite la 20 Ianuarie 1933, deoarece legile se pun în vigoare prin efectul publicării lor, iar nu prin simpla lor promulgare. Tribunalul și Curtea de apel n’a împărtășit însă acest mod de a vedea. Ci a respins cererea ca tardivă, motivând că termenii înlăuntrul cărora se creiază drepturi şi beneficii, şi se deschid posibilităţi şi căi de atac, trebue să fie calculaţi de la promulgarea unei legi — fiindcă în raport cu această dată e osândită preocuparea legiuitorului şi a factorului suprem, care o semnează — iar nu de la publicarea ei, care nu e de fapt de cât o simplă formalitate menită să asigure publicitatea legiuirilor, fără nici o însuşire specială autoritativă. In consecinţă şi în speţă, s’a decis în fond că legea concoridatului fiind promulgată la 18 octombrie, termenul de trei I luni pus la dispoziţia celor in- I teresaţi să treacă din lichidare judiciară în concordat, a expirat la 18 Ianuarie (aşa că cererile introduse la 19 şi la 20 Ianuarie cată a fi anulate ca făcute peste termen). împotriva acestei interpretări comerciantul petiţionar a făcut recurs în casare. înalta Curte a admis ori recursul; a casat hotărirea atacată; a hotărît astfel că legile având fiinţă dela publicarea lor in „Monitor", iar nu dela promulgarea lor, termenele urmează a fi calculate tot în raport cu acest moment, al publicării, şi a trimis afacerea spre nouă judecare Curţii de fond. Cum tratează Cehoslovacia pe mercenarii comunismului D. jude instructor Papadopol a lansat ern mandat de arestare contra tinerilor, de foarte proaspătă provenienţă în România, Dori Goldstein, Seivă Goldstein şi Estera Radosaveţki, pentru agitaţii contra liniştei şi ordinei publice. Osebit, primul mai e învinuit că a operat numeroase treceri clandestine peste frontiera româno-cehoslovacă, iar a doua s-a dovedit că a plăsmuit paşapoarte în acest scop. Toţi trei aţâţau spiritele lucrătorilor asmuţindu-i la nesupuneri şi tulburări. Treceau adeseori la Fraga, spre a lua contact cu oficinele tainice sovietice de pe acolo, a le preda material de informaţii şi spionaj şi a stoarce fonduri. Şi formau astfel nuclee noui de înveninare a opiniei publice. Surprinşi de autorităţile cehe au fost încarceraţi câte trei, anchetaţi cu severitate şi expediaţi pe cale de extrădare administrativă în România. Sosiţi aci, numiţii au apucat drumul Văcăreştilor. Mandatele se vor supune azi confirmării tribunalului. Concordatul „Muntelui de pietate Trib. Mov s. I comercial a admis deunăzi Înţelegerea ivită între comitetul de creditori ai „Muntelui de Pietate“ şi Casa generală a Pensiilor din ministerul finanţelor pentru vinderea palatului societăţii din str. Stambu Ionică. In temeiul acestei înțelegeri imobilul în chestiune e cumpărat de Stat pentru suma de lei 23 milioane 500.000 din care lei 10.500.000 se plătesc direct creditoarei ipotecare Banca Albina pentru stingerea creanţei sale iar diferenţa se consemnează pe numele şi la dispoziţia organelor legale de administrare a concordatului spre a sluji ratelor concordatare. Contra jurnalului de omologare a acordului de mai sus, au făcut însă apel administratorii întreprinderii spre a susţine că preţul cesiunei trebuie vărsat efectiv „Muntelui“ întrucât cată a „intra“ în cassă şi a fi întrebuinţat la satisfacerea operaţiilor curente, plata ratelor viitoare fiind cârmuite de alte norme şi garantat cu speciale sancţiuni. Apelul s’a judecat de Curtea din Bucureşti s. r. şi respins ca nefondat, judecata confirmând în totul hotărîrea primei instanţe. . Frauda cu devize a soc. Paramount Am scris la timp despre cutezătoarea fraudă săvârşită de conducătorii reprezentanţei locale a firmei Paramount. Culpabilii, N. Pallaguay, Streit ş. a. au fost puşi sub urmărire penală şi trimişi în judecata tribunalului corecţional şi că procesul s’a dezbătut deunăzi, amplu, la secţia n, cerâmdiu-se în subsidiar o nouă expertize în registre pentru verificarea susţinerilor apărării.Tribunalul a admis cererea de expertiză şi a hotărît să se facă, prin contra experţi, încă un control contabil al scriptelor. Procesul fraudelor de la c.f. r. Trib. Mov s. I urma să conţinute ori dezbaterile în procesul fraudelor comise cu recalcularea taxelor de transporturi pe c. f. r. Din cauza alegerilor comunale, însă, ce au reţinut numeroşi magistraţi ai tribunalului local la secţiunile de votare — ca prezidenţi — judecata s’a amânat din nou la 11 Iunie a. c, învinuit de sluţire D. jude in str. Simionescu al cabinetului 8 a arestat ori şi l-a depus la Văcăreşti pe ţiganul lăutar. Mihalache Gheorghe Şerban, din str. Maria Mu scă nr. 34. Inculpatul e învinuit de sluţire. El a chemat, în casa sa, pe ţiganca Tinea Gr. Moise din acelaş cartier, cu care convieţuise ani de arândul dar de care se despărţise. I-a propus să reia vechile legături. Şi pentru că a fost refuzat a bătut,o crunt şi i-a muşcat nasul până la os. Victima e internată în spital pentru tămăduirea rănii. In vreme ce arestarea violentului țigan e confirmată pentru 30 de zile. Liberarea stiliştilor din wvamadau E vorba de cei 14 agricultori din comuna Tămădău şi din împrejurimi arestaţi deunăzi pentru vina că neîmţelegând să respecte orânduirea sărbătorilor creştineşti din calendarul nou,şi stăruind să trăiască tot după stilul vechiu, s’au apucat să-şi construiască o biserică, a lor, in curtea unui consătean Sandu Mihalache. Fiind surprinşi pe când lucrau la înălţarea locaşului, ei s’au împotrivit autorităţii; unul dintrânşii, Hie Dragomir, a lovit, chiar, jandarmii; şi toţi s’au ridicat In chip de rebeliu- ! ne contra organelor adminis- I trative. In faţa instanţei de confir- mare, 13 dintre ei — Gheorghe Pavel, Stănescu Rădeanu, Mihai Radu, Gheorghe Cojocaru, Dumitru M. Iaga, Constantin Ioan, Slave Petrache Dumitru, Tudor V. Mihai, Ion Mitică, Chivu Vasile, Mieluş de Barbu, Ruse Costea şi Ion Sterea — vădind că s’au pocăit, au fost liberaţi. (Mai exact: li s’au infirmat mandatele de arestare). A fost confirmată numai arestarea lui Dragomir Hie, capul instigaţiei şi cel care a lovit in jandarmi. Parchetul a făcut apel contra jurnalului de infirmare. Apelul s’a judecat ori la Camera de punere sub acuzare a Curţii de apel din Bucureşti (formată cu d-nii preşedinte N. Jac Constantinescu, cons. Zenovie, cons. Şt. Stoenescu şi procuror Dautte). A fost însă respins. Ca urmare toţi cei 13, cărora li s’au infirmat mandatele, au fost puşi în libertate. Diverse Parchetul a clasat ori, din lipsă de elemente penale, cazul de atentat la bunele moravuri, săvârşit de publicistul Felix Aderca şi de editorul Eman. Ocneanu, prin romanul „Al doilea amant al Lady-ei Chatterlay“. Dosarul a fost restituit d-lui jude in str. Stănescu al cap. 7 pentru ordonanță definitivă. ocox Oxooo- HĂRŢI NOUI Au apărut în editura „Unirea“ din Braşov. Hărţile turistice ale masivelor Buicegi- Gârbova, regiunea Sinaia.Preideal, sub auspiciile Turing- Clubului României şi harta masivelor Cristianul Mare (Postăvarul) şi Piatra Mare, la scara 1:30.000, ambele lucrate în opt culori, în curbe de nivel echidistanţate la 20 m., cu indicarela tuturor drumurilor, potecelor şi adăposturilor din aceşti munţi cu modul cum sunt marcate pe teren. Lucrarea, broşată In coperte portative, este precedată de o descriere sumară In trei limbi: română, franceză şi germană, putând servi de călăuză preţioasă turiştilor şi tuturor celor ce doresc să cunoască şi să viziteze neîntrecutele frumuseţi ale regiunilor noastre alpine. UNIVERSUL IMPRIMEURIarticole deBAIeftineTa IMPERIAL voaluri NESIFONABILE mare asortiment Lângă Palatul Regal — Fără mei o sucursală imprimeuri ^hi Lei 15 Fu la r ** aroCMBtru lei 27 Chiloţi de b8eri 19 Cămăşi hfirb. tricou Lei 69 Muselinuri imprimaae „ 19 Imprimeuri„ 35 Costume de bafi „ 45,Cămăşi moderne »138 Voile armprime... „ 29 Mătăsuri„ 47 Bonete de bae „ ^Cămăşi^/kT 198 Ecoseuri de rochii „26 Expediem In provincie contra ramburs Cămăşi Sism „158 Constituirea secţiei Ligii antirevizioniste la Pleniţa Pleniţa, 29 Mai Răspunzând căldurosului apel al marelui român d. Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul" şi preşedintele Ligii antirevizioniste române, intelectualii plenicelli au hotărît a activa în sânul unui comitet local al Ligii antirevizioniste. In curând se va convoca o adunare a tuturor cetăţenilor pleniceni, când se vor face îndemnuri pentru înscriere şi aderare la această patriotică mişcare, stimulând energiile morale în interesul superior al românismului şi în afară de orice calcul politic. Comitetul secţiei locale a Ligii antirevizioniste are următorii membri: d-nii Ion Torţă, Gh. Popescu, Ioan Filmon, , Const. Julea, C. Scărlete, D. Braşoveanu, toţi avocaţi; preoţii : Filip Popescu, I. Strechescu, D. I Dinculescu şi D. Strechescu; profesorii: loan Dinulescu, Ion I Tomescu şi Ion Şerban, directo- I nil şc. de meserii, Şerbănescu I Spaimă, contabil, învăţătorii: C. I I. Stoenescu, A. N. Anghel, Virgil Ochea, P. Milovan, Const. Mitoaica, Al. Bădbuceanu, Al. Firescu, N. Nicolin, Sava Gheorghiu, farmacist; Ştefan Bârzeanu, director de bancă, căpitani, D. Mitrcă şi Ştefan Manolescu, Eugen Potarcă, viticultor, Gh. Garoafă şi Ghiţă Florea, dirigintele oficiului poştal de localitate. Comitetul se va completa şi se vor fixa atribuţiunile la o convocare ulterioară. Premiile naţionale Direcţiunea teatrului Naţional a Instituit, din cursul stagiunei trecute, un premiu în valoare de 100.000 lei — „Premiul Teatrului Naţional" — pentru a fi decernat anual unei piese româneşti, care ar îndeplini condiţiunile stipulate în regulamentul ad-hoc. Criteriul de distribuţie al suszisului premiu a fost socotit după cota reprezentaţiilor, adică dacă piesa din cursul stagiunii a avut un număr mai mare de reprezentaţii. Anul acesta însă, direcţia teatrului Naţional, conducându-se de principiul latin, „non multa, sed multum“ a modificat regulamentul lăsând la aprecierea Comitetului de lectură să premieze piesa numai pentru valoarea ei, şi nicidecum pentru numărul reprezentaţiilor. Fireşte, este un criteriu bun să se aprecieze o lucrare de artă la justa ei valoare. Modul cum s-a făcut distribuirea premiilor în cele mai multe cazuri n’a ţinut seamă întotdeauna de acest criteriu. S’au distribuit marile premii naţionale şi celor ce nu Întrupau in opera lor nimic naţional. Ne ridicăm din capul locului Împotriva acestei modalităţi de decernare a premiilor. Premiul naţional a fost instituit să sprijine producţia literară românească în legătură cu specificul naţional. Premiul naţional trebue să reprezinte un simbol. Sunt scriitori care Îndeplinesc cu prisosinţă condiţiunile de a li se decerne premiul naţional şi care până acum au fost Înlăturaţi sistematic de la distincţiunea pe care o meritau de mult. Aşa de pildă, între alţii este poetul Mircea Dem. Rădulescu, autor al atâtor scrieri de valoare în care palpită suflul românesc şi căruia nu i s’a decernat până acum nici un premiu naţional, poetul pentru care marele Delavrancea a făcut un elogios raport academic. Scriitorul care a evocat marele suflet epic al românismului in Eroice, Leii de Piatră, Cântarea Eroilor, Pe-abcia nu se trece, precum şi autorul pieselor: Serenada din Trecut (din repertoriul permanent al Teatrului Naţional), Bizanţ, Romanţioşii, Petronius şi Maria din Mangov, piesa cu care s’a inaugurat stagiunea actuală a teatrului Naţional, piesă plină de pitoresc şi de mediul românismului patriarhal, n’a găsit până la acei cari hotărăsc distribuirea premiilor naţionale, solicitudinea pe care o merita. Este ocazia cea mai bună acum, ca cu ocazia decernării premiului naţional al taetrului Naţional, nedreptatea săvârşită până acum să fie reparată. Ancheta dela „Monitorul Oficial“ Subcomisiunea de anchetă parlamentară de la Monitorul Oficial şi Imprimeriile_l Statului a continuat cercetările la Monitorul Oficial Miercuri, sub preşedinţia d-lui senator profesor universitar dr. Dragomir Hurmuzescu. S’au luat in cercetare situatiunile pe 1930 si 1931, veniturile, cheltuelile şi beneficiile de la Imprimeria centrală, Imprimeria Chişinău, Imprimeria rt., M VW»®» ‘ ■ n£SJ -naţională şi dela fabrica de timbre. S’au cercetat tablourile de cât au încasat in afară de salariile lor funcţionarii superiori şi membrii în consilii, sub diferite forme de la 1930 şi până astăzi. A fost audiat d. director al fabricei de timbre. In şedinţa de eri d. a. au fost convocaţi informatorii citaţi. I Nevoile industriei şi comerţului Discuţiile de la Uniunea Camerelor de comerţ Comisia interimară a Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie s-a întrunit aseară sub preşedinţia d-lui ing. C. OSICEANU, asistat de d. G. CHRISTODORESCU, directorul general al Uniunii. Au mai luat parte la şedinţă d-nii Christache Staicovici, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Capitală; Constant Georgescu, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, ing. C. R. Mircea, Apostol Popa şi Iosif Vlhovici. S-a discutat aplicarea nouei legi a Camerelor de comerţ şi industrie şi, în special s-a insistat asupra lucrărilor pregătitoare pentru viitoarele alegeri ale acestor instituţii; întrucât regulamentul de aplicare a legii nu este încă întocmit, această chestiune a fost amânată pentru o şedinţă viitoare , hotărându-se a se interveni pentru grăbirea redactării regulamentului. In legătură cu aceeaş chestiune , comisia a aprobat formularele-tip întocmite de direcţia generală a Uniunii Camerelor de comerţ pentru buget, contul de gestiune şi inventarul Camerelor de comerţ şi industrie, — formulare a căror întocmire cad in sarcina Uniunii. S’a examinat apoi lucrările în legătură cu întocmirea regulamentului de aplicare a legei pentru organizarea și reglementarea comerțului de bancă. Comisia interimară a luat act de hotărîrea d-lui ministru al muncii dr. Costinescu de a întreprinde o anchetă printre ramurile producătoare In ce priveşte întreaga legislaţie muncitorească şi — in special — In ce priveşte asigurările, problema reconstituirei corporaţiilor ca organe profesionale, utilitatea Camerelor de muncă în forma actuală, organizarea asistenţei medicale, funcţionarea judecătoriilor de muncă, legea conflictelor şi contractelor de muncă. S-a hotărît să se ceară imediat avizul Camerelor de comerţ din întreaga ţară asupra importantei chestiuni. Ocupându-se apoi de problema convenţiilor noastre de comerţ, comisia interimară a Uniunii a constatat că la tratativele ce s’au dus pentru incheerea diferitelor acorduri comerciale, organizaţiile profesionale nu au partea lor efectivă de consultare. S’a hotărît să se intervină pe lângă forurile in drept ca, pe viitor, acest mare neajuns să fie înlăturat şi — în acelaş timp — direcţia generală a fost însărcinată să concentreze — ca material documentar — toate convenţiile şi acordurile de până acuma, făcând asupra lor un studiu critic cât mai amănunţit. -TOX Constituirea consiliului municipal din Galaţi I - ALEGEREA PRIMARULUI, AJUTOARELOR ŞI A DELEGAŢI ŢIEI PERMANENTE — Galaţi, 30 Mai I În conformitate cu dispoziţuj nile legii pentru organizarea administraţiei locale, secretaria I tul general al primăriei municipiului a convocat pe toţi consilierii comunali aleşi cât şi pe cei de drept ca Marţi 5 Iunie, ora 6 seara, să se prezinte la primărie pentru constituirea consiliului comunal şi tot deodată să procedeze la lucrările prevăzute de legea pentru organizarea administraţiei locale şi anume: 1) Alegerea preşedintelui de vârstă. 2) Pronunţarea asupra cazurilor de incapacitate, de nedemnitate şi incompatibilitate. 3) Depunerea jurământului înaintea d-lui prefect al judeţului Covurlui. 4) Alegerea primarului. 5) Alegerea a 3 ajutori de primar. 6) Alegerea delegaţiunii consiliului comunal. 7) Alegerea comsiunii de verificare. 8) Numirea comisiunilor: financiară, edilitară şi de asistenţă socială. 9) Desemnarea a 2 consilieri comunali pentru semnarea proceselor verbale de şedinţă ale consiliului. ""citiţii „Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor” FONDUL CLOTILDA MAREŞAL AVERESCU D. mareşal Averescu mulţumind comitetului de iniţiativă pentru strângerea fondului de asistenţă intitulat „Clotilda Averescu“ a Înmânat d-lui Gr. Trancu Iaşi, preşedintele comitetului, suma de 100.000 lei. Deasemeni au mai subscris : Silvia mareşal Averescu 50.000 Prof. Jean Petrescu 1.000 Prof. Costescu 2.000 Atheneul Cultural Turnu Severin 10.000 Camera de Comerţ Severin 2.000 General Văleanu 10.000 D-na Oteteleşanu 5.000 Elena dr. Dobroviei 5.000 Şerban Oteteleşanu 5.000 Dr. Dobroviei 5.000 D. Nicolae 1.000 N. şi Al. S. Penescu 2.000 --------cooXOXooc IN JURUL UNUI COMUNICAT Primim următoarele: DOMNULE DIRECTOR, Printr’un comunicat apărut în ziarul „Universul“ simt pus In cauză de către „Uniunea Foştilor Voluntari ardeleni“ şi acum in urmă şi „regăţeni". Fondul comunicatului în speţă 11 constitue supărarea zisei asociaţiuni că „Uniunea Naţională a Foştilor Luptători“ constituită în vechiul regat apelează şi la foştii voluntari ardeleni ca să se înscrie membri alături de camarazii din vechiul regat. Acest lucru ne pare cu atât mai puţin logic cu cât „Uniunea Foştilor Voluntari“ (U. F. V.) activează acum în urmă şi in vechiul regat înscriind ca membri pe foştii voluntari. Noi considerăm că munţii Carpaţi au dispărut ca frontiere dizolvaţi in sângele a 800.000 viteji morţi pe câmpurile de luptă. Pe de altă parte am considera ca o crimă naţională ca să susţinem revendicările generaţiei răsboiului în vechiul regat şi să ignorăm pe fraţii ardeleni. Credem in mod hotărît că acţiunea unei societăţi de foşti luptători trebue să se întindă pe tot cuprinsul ţârei formând un spirit de patriotism şi de dragoste de neam şi Rege in toate provinciile ţârei. Asociaţiunile regionale nu ar face decât să fărâmiţeze un spirit integral pentru consolidarea României Mari. In ceea ce priveşte diferitele revendicări susţinute de noi, cu deosebită satisfacţie constatăm că şi U. F. V. şi le-a Însuşit si le-a publicat in Gazeta Voluntarilor No. 5/934. Orice s’ar întâmpla şi oricât am fi provocaţi, cu U. F. V. nu ne vom răsboi, aceasta cu atât mai mult cu cât U. F. V. la un recent congres m’a proclamat membru de onoare. Şi pe de altă parte vom sfătui pe camarazii ardeleni, atunci când se înscriu membri în U. N. A. L. să rămână membrii şi la U. F. V. fiind convinşi că aceasta propovădueşte dragostea şi devotamentul către România Mare, iar nu către o anumită provincie. Congresul nostru de la 8 iunie va dovedi că fraţii ardeleni vin cot la cot cu toţi camarazii din vechiul regat, înţelegând că soarta lor este indisolubilă legată de reuşita acţiunei pe ţara întreagă. VIRGIL SERDARU Preşedintele U. N. A. L. ------------oooXooo----------- „Zilele medicale” la Oradea Societatea ştiinţelor medicale din Oradea organizează o serie de conferinţe medicale pentru zilele de 23, 24 şi 25 iunie. „Zilele medicale” de la Oradea sunt puse sub conducerea d-lui profesor dr. Danielopol. Programull provizoriu al conferinţelor, este următorul: 1. Prof. dr. Danielopol: Chirurgia simpaticului lombo-sacral, în legătură cu afectide vasculare ale membrelor inferioare. 2. Prof. dr. Danielopol: Asigurările sociale (conferință publică). 3. Agregat dr. B. Teodorescu: Subiect rezervat, din domeniul cardiologiei. 4. Agregat dr. N. Ionescu.Şişeşti: Subiect rezervat, din domeniul neurologiei. 5. Conferenţiar dr. Combiescu: Subiect rezervat, din domeniul bolilor infectoase. 6. Conferenţiar dr. Marius Nasta: Mijloacele actuale de diagnostic şi combatere a tuberculozei. 7. D-r. dr. A. Aslan: Metode grafice în afecţiile vasculare periferice. 8. Docent dr. C. C. Dimitriu: Metode grafice în fizio-patologia aparatului digestiv. 9. Conferenţiar dr. I. Pavel: Aparatul hepato-vezicular, în legătură cu sistemul neuro-vegetativ. 10. Conferenţiar dr. E. C. Crăciun: Diagnosticul şi combaterea cancerului. D-nii medici, care doresc să participe la aceste conferinţe sunt rugaţi să anunţe din vreme, spre a li se putea face cunoscut programul detailat, precum şi înlesnirile obţinute pentru încartiruire, etc. Orice lămuriri se vor cere d-lui dr. I. Glăvan, bulevardul Regele Ferdinand 12, Oradea. ----------oooXooo--------- Anul al 51-lea Nr. 147 Sâmbătă 2 Iunie 1934 i conferinţă arheologică la Igliţa — MUNICIPIUL ROMAN TROESMIS — Galaţi, 30 Mai Elevele liceului de fete „Mihail Cogălniceanu“ din Galaţi, conduse de d-nna directoare Alexandrinna Leonte şi de câteva profesoare, au făcut o escursiune pe canalul Măcinului până al Troesmis (Igliţa). La Igliţa, d. inginer Vanghele Mişicu, vice-preşedintele soc. culturale „V. A. Urechi®.“, şi-a desvoltat conferinţa sa despre importanţa municipiului roman, care se întindea pe mai mulţi kilometri pătraţi, cu un apeduct, care aducea, apa de la 10 km. şi ale căror urme se vad şi astăzi. I Conferenţiarul arată că la , Igliţa (Troesmis) era reşedinţa I Sacerdotului provinciei, că exista un Senat cu 100 membri a Ieşi pe viaţă, precum şi o Ca- Imeră numită Conventus. In fie- I care an, in ziua de 29 Mai, veneau deputaţii să voteze bugetele şi să asiste la ceremoniile somptuoase când se aduceau sacrificii Romei şi împăratului, în viaţă. Câţiva străini, cari au făcut săpături, au scos la iveală 55 de monumente aflate azi în muzeul bibliotecei naţionale din Paris, altele la Berlin şi numai la muzeul din Bucureşti. Probabil că la Igliţa se ascund încă multe comori arheologice. Este îndeajuns ca pământul să fie sgâriat ca să apară monede şi fragmente arhitectonice. „Ca macedonean — spune d. ing. Mişicu — sunt şi mai mândru pentru că aici a fosit trimisă Legiunea 5-a macedomica. Pe aceste dealuri au strălucit spadele macedonenilor din faimoasa legiune. Mergeţi şi difuzaţi, in cercul cunoştinţelor dv., frumuseţea acestor locuri unice in Europa. Vorbiţi pretutindeni despre comorile nepreţuite de la Igliţa, a încheiat d. Mişicu interesanta d-sale, conferinţă, care a fost răsplătit cu aplauze. ------------oooxOxooo----------- Nenorocirea dela salina din Buzău Buzău, 30 MO-i Năstase N. Păun din comuna Pârscov s’a dus să scoată sare dintr’o salină a comunei. In timp ce săpa într’un mal, acesta s’a dărimat peste el, înăbuşindu-l. Cadavrul lui a fost găsit mai târziu de alţi locuitori. Neexistând bănueli de crima, parchetul a autorizat înmormântarea. I RENUMITUL ANTINEVRALGIC I Jawol II combate radical şi instan-l fanes nevralgiile şi gripa J ♦ ttttttttttttt 11 Citiţi 44?esdia“ Activitatea cercului cultural din plasa Mănăştiur Liga Aftitrevizionistă la sate Baia-Mare, 28 Mai In fruntaşa comună Vad, din plasa Mănăştiur, s’a ţinut adunarea de primăvară a tuturor învăţătorilor plăşii. Numărul complet, al membrilor corpului dactic din această regiune ne arată încă odată interesul ce aceşti apostoli ai satelor ii au faţă de cultură şi promovarea intereselor materiale şi morale ale păturei ţărăneşti. Adunarea s-a început cu un serviciu religios, oficiat de d. protopop Emil Dragomir. Un pot improvizat din învăţători au dat răspunsurile cuvenite, atât la ofeierea liturghiei cât şi la parastasul pentru pomenirea învăţătorilor decedaşi la catedră ori pe câmpul de luptă. D-l Teodor Paşca revizor şcolar a ţinut o frumoasă conferinţă patriotică, arătând luptele şi calvarul îndurat de această plasă atunci când luptătorul de la Şiseşti — V. Lucaci — cerea in faţa himii dreptul de viaţă al poporului românesc. A încheiat cu un apel călduros către ţărani, pe cari i-a îndemnat să se înscrie în „Liga Antirevizionistă". D-l protopop Emil Dragomir, preş. despărţământului „Astra“, arată poporului menirea acestei asociaţii şi rolul care la jucat în trecut. A vorbit apoi despre decedatul preşedite, Vasile Gold,şocotând în evidenţă patriotismul acestui mare bărbat, care a luptat atât cu condeiul, cât şi cu fapta, pentru binele şi soarta poporului românesc. Trecând la prezent, descrie muzica şi patriotismul d-lui Stelian Popescu, scoţând în relief rolul ce-l are pentru formarea „Ligii Antirevizioniste“, atât în ţară cât şi în străinătate. D-l Simion Pintea a dat o mulţime de sfaturi practice, despre muncă, agricultură, pomărit şi păstrarea produselor. A îndemnat pe ţărani la iubire şi prietenie pentru a şterge patima de ură a proceselor dintre fraţi, cari din nenorocire sunt destul de dese în plasă. După masă a urmat un festivel artistic dat de şcoala primară din Vad, sub conducerea d-lui înv. A . Cristian. Programul bine executat şi dragostea cu care privea ţăranul cum i se produce odarski, e semn că începe tot mai mult că înţeleagă rostul şcoale. Tot d-l înv. Al. Cristian a ţinut o lecţie practică, foarte bine reuşită. NOUI PRETURI MAXIMALE LA GALATI S’A SCUMPIT CARNEA Galaţi, 30 Mai tărirea pâinei. Membrii comisiei interimare a Pâinea constatată că nu coresmunicipiului s’au întrunit sub pre- punde condiţiunilor specificate în şedinţia d-lui dr. Dimitrie Lazăr. noua ordonanţă lansată, se va S’a ascultat raportul d-lui ing. A- l confisca spre a fi distribuită in Alexandru Guiller, delegatul Camerei de comerţ, In ce priveşte calificarea pâinii. S’a arătat că la preţurile actuale ale grâului, nu poate fi vorba de o scădere a preţului pâinei. In consecinţă, cu începere dela 1—30 Iunie 1934, brutarii vor vinde pâine de calitatea I (franzelă) din făină estracţie 10-12 la sută, format baston, cu 7 lei kg., iar pâinea de calitatea Il-a, format rotund, dublă din făină estracţie 36 la sută, In greutate de 2 kg. cu lei 10. Pâinea se va vinde exact In greutate de un kg. sau 2 kg. (dublu), neadmiţându-se nici o toleranţă. Nici un brutar nu va putea vinde pâinea. Înaintea de ora 5 dimineaţa şi numai la brutării şi sunt obligaţi a avea la vederea publicului, pe tarabă un cântar cu greutăţile necesare pentru cantituţiunilor de binefacere, iar Brutarii vor fi daţi in judecată. S’A SCUMPIT CARNEA Primăria a lansat o nouă ordonanţă, prin care aduce la cunoştinţa cetăţenilor că începând dela 1— 30 Iunie 1934, toţi comercian-j alţii de măcelărie vor vinde carnea cu următoarele preţuri: carne de gătit şi tocat (bou, vacă, mânzat calitatea I, lei 14 kg., iar calitatea II- a lei 13 kg., muşchi, pârjoale şi ficat de bou, vacă şi mânzat lei 18 kg., cap, gât şi picioare dela genunchi in jos lei 5 kg., carnea de porc de gătit lei 18 kg., cotlete, muşchiu şi carne de jambon lei 20 kg., cap şi picioare de porc dela genunchi în jos lei 8 kg., osânza lei 26 kg., slănina lei 22 kg., untura de porc topită lei 32 kg., carnea de oaie și berbec lei 8 kg., carne de batal lei 11 kg. IHKZSfflSKSigBgJ O tânără bea sodă caustică Botoşani, 31 Mai O nouă sinucidere s’a înregistrat, ori după amiază, in oraşul nostru. Eroina dramei este o tânără funcţionară de la primăria locala, anume Aurelia Coca Arzbergher ,de 22 ani, cu domiciliul în calea Naţională 277. Coca Arzbergher a venit ori acasă, mai abătută ca oricând. Ce se întâmplase ? Cu câteva zile mai inainti se certase cu prietenul său, iar azi el i-a spus că o părăseşte dacă nu-i dă pe mână zestrea de 50 mii lei, despre care era vorba când s’au cunoscut şi când i-a promis că o va lua în căsătorie. Neavând banii pretinşi de logodnic, Aurelia Coca şi-a pus în gând să-şi curme firul zilelor. Profitând de un moment în care fusese lăsată singură în odaia ei, Aurelia a scos dintr-un sertar o sticluţă în care era sodă caustică foarte concentrată şi a băut-o. Cuprinsă de dureri îngrozitoare, a început să ţipe. Au alergat ai casei cari, la vederea spectacolului, au începuit să strige şi ei. In câteva minute, au fost aduşi la căpătâiul fetei care se sbătea în chinuri groaznice, d. dr. C. Băcăuanu şi d. dr. Ermil Manolescu, cari i-au administrat nenorocitei primele ajutoare. Nu se ştie dacă va scăpa cu viaţă. ------------oooXooo--------.— Spargere îndrăzneaţă la Botoşani 31 Mai Spargerile se ţin lanţ in oraşul nostru, cu toarte măsurile de pază luate de autorităţi. Ultima, care întrece în îndrăzneală pe toate celelalte înregistrate până acum, este aceia săvârşită astăseară, după ora 9, asupra locuinţei bătrânei Raluca Pălărieru, din str. Roşiori 70. Hoţii, fiind informaţi probabil, că bătrâna avea ceva parale, au pândit când nu era acasă, au spart o uşă din dosul casei şi au pătruns în odăi. Au răscolit mobilele şi au spart sertarele unui dulap din care au furat o însemnată sumă de bani. De asemenea, au furat bijuterii de mare valoare. . Autorităţile n’au putut stabili pană acum, nici suma furată, nici valoarea bijuteriiiTM