Universul, martie 1937 (Anul 54, nr. 59-73)

1937-03-02 / nr. 60

luni 1 Martie se împlinesc 100 de ani dela naşterea lui Creangă. sau, mai bine. Luni sărbătorim 100 de ani dela naşterea lui, căci dacă se împlinesc ori ba, nu pu­tem fi tocmai siguri. In lucrarea sa „La vie et l’oeu­­vre de Jean Creangă“ (Librairie J. Gamber Paris 1930) francezul Jean Boutiére, singurul care a consacrat un studiu serios şi do­cumentat marelui povestitor mol­dovean, arată că anul 1837 nu poate fi considerat, cu certitu­dine, anul naşterii lui Creangă. Iată ce scrie Creangă despre lo­cul şi data venirii sale pe lume: „Sunt născut la 1 Martie 1837, in satul Humuleşti, judeţul Neamţului, plasa de sus, din pă­rinţi români: Ştefan a lui Pe­­trea Ciubotariul din Humuleşti şi soţia sa Smaranda, născută Da­vid Creangă din satul Pipirig, judeţul Neamţu“. Mărturia e, fără îndoială, pre­ţioasă dar nu tocmai certă, căci ea vine in contradicţie cu două acte oficiale: actul său de căsă­torie din 23 August 1859, unde e trecut de 23 de ani (născut deci in 1836) şi petiţia în care cere să fie rânduit diacon, din 19 Dec. acelaş an, în care arată că are 34 ani împliniţi (ceeace ar însem­na că s’a născut în 1835). In actul de moarte din 1 Ian. 1890 Creangă e trecut ca având 52 de ani, deci anul naşterii ar fi tot 1837. Dar, fie că s’a născut în 1837, fie că s’a născut cu un an ori doi mai înainte, Creangă e tot marele nostru povestitor, egalul lui Emi­­nescu şi al lui Caragiale şi scrii­torul în opera căruia trebuie să căutăm cea mai curată expresie a geniului românesc şi a limbii române, scriitorul ale cărui ope­re,­ puţine, dar mult cuprinză­toare,­­ vor rămâne întotdeauna cartea de căpătâie a românului. Fiu de ţăran, — tatăl său trăia împreună cu soţia şi cu cei doi fraţi ai lui Ion, din agricultură şi din puţinul ce câştiga de pe urma vânzării hainelor ţărăneşti lu­crate de Smaranda, mama lui­­ Creangă a început să înveţe la şcoala din Humuleşti abia la vârsta de 11 ani (de la 1848 la 1853). In 1853, în toamnă îl găsim la şcoala de catiheţi din Fălticeni, dar aci nu urmează decât 6 luni, căci şcoala se desfiinţează. In 1855 urmează cursurile seminarului dela Socola, iar în 1859 e hiroto­nisit diacon. Creangă nu s'a prea împăcat cu disciplina vieţii preoţeşti. Este scos provizoriu din cler pentru că­­se dusese la teatru şi la vânat, iar mai apoi, deschizând un de­bit de tutun ca să aibă cu ce trăi şi umblând cu pălărie, ca preoţii ardeleni, fu scos definitiv din rândurile clericilor. Pe timpul cât era preot, Crean­gă fusese numit şi institutor. Ca urmare a răspopiti sale, el fu scos din învăţământ, ceea ce îl mâhni şi mai mult, căci Creangă a fost un minunat dascăl. Sfătos şi şăgalnic, el ştia să facă din orele sale de clasă ade­vărate ceasuri de desfătare pen­tru micuţii lui elevi. Astfel spre a-i face să înveţe cât mai uşor alfabetul, el găsise câta, o poreclă potrivită pentru fiecare literă şi când punea pe e­­levii lui să scrie pe tablă pe bârdănosul (B) covrigu (O) ghe­­bosu (G) şi crăcănata (M), pră­­pădindu-se de râs, ei le păstrau însă solid întipărite în minte. Şi tot acestui neasemuit har pe­dagogic, se datoresc o seamă de cărţi de curs primar ajunse, unele­, la 30 de ediţii, cărţi cari ar putea sta cu cinste alături de opera sa originală. Creangă n’a avut să se lupte numai cu vitregia oficialităţii, care nu putea pricepe că sub sur­tucul petecit al dascălului se as­cunde o glorie a neamului româ­nesc, el s’a luptat din greu cu să­răcia care i-a fost tovarăşă ne­despărţită întotdeauna. Voioşia lui îl face nu numai s’o uite adeseori, dar şi să o înfă­ţişeze pe un ton glumeţ: „dar şi sărac ca în anul acesta, ca în a­­nul trecut şi ca de când sunt niciodată n’am fost“. Şi în ultimii ani ai vieţii, la sărăcia lui lucie, de care tot mai uita, s’a adăugat şi boala, din ce în ce mai supărătoare, care l-a răpit la 52 de ani în ziua de 31 Dec. 1889 (după stilul nou 12 Ian. 1890) ziua Sfântului Vasile, în casa fratelui său Zahei. Ultimii ani ai vieţii şi i-a pe-­ trecut în „bojdeuca“ săracă din strada Ţicăul de sus nr. 4, care sta să cadă şi ar fi căzut desigur dacă n’ar fi fost sprijinită de 24 de furci de stejar şi ele destul de şubrede. In căsuţa lui au intrat însă cei mai de seamă oameni ai timpului: Eminescu, Maiorescu, Conta, Gr. Alexandrescu, a căror prietenie alături de sprijinul şi material şi moral al lui Maiorescu a fost sin­gura încurajare a acestui dascăl minunat şi povestitor fără egal, care a fost Creangă. In bojdeuca pe uşa căreia nu încăpea ca lumea un om, a încă­put un soare, cei mai vii şi mai actuali, Emi­­nescu şi Creangă, nu pot încăpea în nicio formulă şi nu pot fi aşe­zaţi pe firul niciunei tradiţii. Datorează cuiva Eminescu acel geniu incomparabil al feeriei care transfigurează povestea lui „Că­lin“, în „visul unei nopţi de vară“ a literaturii româneşti ? Iar apariţia lui Ion Creangă poate fi oare explicată ca fructul maturităţii fireşti a unei evolu­ţii literare, întemeiată pe tradi­ţia unor principii îndelung prac­ticate ? Fireşte, personalitatea lui lite­rară a fost stimulată şi ajutată a se forma de acel interes precum­pănitor pentru literatura popu­lară, dintre anii 1870 şi 1880. Dar pe­­când un .Budai-Deleanu, un Ion­ Barac sau Va­sile Aron,­­îşi propuneau Conştient ca modele de inspiraţie,­­ literatura­, populară sau materialul ce­ le putea oferi viaţa rurală, pentru „mâncă­­rimea de condei“ a lui „Ni­­că a lui Ştefan a Petrii“ din Humuleşti, subiectele de acest fel erau îndemnul şi calea către ex­presia firească a talentului său. Stilul inimitabil al Poveştilor şi Amintirilor lui Creangă e rezul­tatul unor cazne laborioase a u­­nui gust neşovăitor în alegerea expresiunilor şi a cuvintelor po­trivite efectului ce trebuiau să producă, iar nu o simplă foto­grafiee artistică; este creaţie ar­tistică, nu îndemânare. De la articolul apărut la 1872 în „Columna lui Traian“, intitulat „Misiunea preotului la sate“, şi până la seria basmelor şi povesti­rilor publicate câţiva ani mai târziu, în „Convorbiri literare", deosebirea este isbitoare şi carac­teristică pentru limba literară folosită de Creangă. Articolul e plin de­ neologisme, tonul lui este oratoric, intenţia didactică şi mo­ralizatoare , pe când poveştile, a căror publicare încetează în 1886 su­nt pătrunse de atrm­osfera bas­mului popular, atmosferă pe care o creiază numeroasele zicale şi glume rimate sau chiar versifi­cate. Amintirile, a căror publicare a început în 1881 în „Convorbirile literare“, formează opera cea mai desăvârşită artistic din tot ce a scris Creangă şi unică în litera­tura noastră pentru frăgezi­mea şi tinereţea inspiraţiei lor, pentru humorul robust şi op­timismul atât de comunicativ al au­torului, că maică-sa îi spu­nea uneori zâmbind „când înce­pea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: „ieşi, copile cu părul bălan, afară şi’ râde la soare, doar s’o îndrepta vremea“. Şi vremea — scrie Creangă — se îndrepta după râsul meu...“. Creangă—omul şi opera Eri­d­­a­, asociaţia culturală „Barbu Delavrancea“ a come­­moora­t la sediul său, un veac de la naşterea marelui povesti­tor Ion Creangă D. PAUL DANIEL (Ionescu), a vorbit despre viaţa povestito­rului de la Humuleşti, relevând o seamă de amănunte intere­sante din cărţile şi revistele vremii, din care se desprind în­treaga personalitate a lui Ion Creangă şi stăruind asupra prieteniei sale cu Eminescu. A urmat apoi numele celor mai de­ seamă biografi ai lui Creangă, din ale căror pagini s’a putut reconstitui aproape toată viaţa autorului „Aminti­­rilor". D. Dem. Bas­arabescu, scrii­tor, s’a­ ocupat de opera lui Ion Creangă, făcând o caracterizare a poveştilor sale — şi stăruind asupra succesului stârnit în cercul „Junimea",, când­­ scrii-, torul a citit poveştile, care aduceau prin prospeţimea şi fondul lor, o notă originală în literatura românească. S’au citit apoi câteva bu­căţi din opera marelui povesti­tor. Ciorăpăria 99MARIAa Nicolae Şelari 20 SOLDEAZĂ MĂNUŞI CIORAPI LINGERIE PREŢURI DERIZORII 99 WAmUv« vy i % 'COOK citiţi: „Ilustraţiunea Română“ ani de la naşterea lui Ion Creangă O sută C­E PORTRETUL LUI CREANGA (din ed. I a operelor lui) „Bojdeuca“ lui Creangă diai laşi Activi­itatea lui Creangă Clasificările in artă şi literatură sunt doar aproximaţiuni, al căror folos, netăgăduit din punct de ve­dere didactic, este cu totul neîn­semnat, atunci când vrem să în­ţelegem, de pildă, ce rămâne pe dinafară dintr’un scriitor, necu­prins între obişnuitele margini ale unei formule literare, oricât ar fi aceasta de cuprinzătoare. Dacă scriitor „clasic“ e acela pe care-l cităm fără să-l mai ci­tim, apoi hotărît lucru Creangă e orice altceva. „Clasic“ şi „roman­tic“ sunt cuvinte cu biografia şi rostul lor într’o literatură ca ace­ea franceză, unde reprezintă ter­menii fireşti ai unui dialog care a început să se desfăşoare de a­­cum trei veacuri. Dar în litera­tura noastră moldo-valahă, clasic ce poate să însemneze altceva decât un certificat de senilitate sau o etichetă de muzeu? Şi a­­tunci ce rost mai­­poate avea ce­lălalt termen necesar al dialecti­cei clasic-romantic ? Fapt este că cei mai mari scriitori ai noștri. Pentru domnul ministru de finanţe Proprietarii de terenuri virane din Capitală, printr’un memoriu, s’au adresat d-lui ministru de fi­nanţe expunându-i nedreptatea ce li s’a făcut prin art. 13 şi 15 din legea contribuţiunilor directe, prin care s’au impus terenurile neproducătoare de venituri, la impozite şi a căror debite au aco­perit valoarea lor. Majoritatea acestor terenuri as­tăzi, sunt scoase la licitaţie pu­blică, proprietarii neavând din ce plăti impozitele fixate, cari sunt mai mari decât cele pentru clă­diri. D .ministru, găsind cele expuse întemeiate ,a pus rezoluția că la prima modificare a legii contri­­buțiunilor directe, să se aibă în vedere cererea proprietarilor de terenuri virane. Deoarece s-au depus în Parla­ment, un proect de lege privitor la modificarea acestei legi, pro­prietarii acestor terenuri virane, în număr de mai multe mii, nu­mai în Capitală, roagă pe d. mi­nistru de finanţe, să ţină seamă de doleanţele lor şi prin un a­­mendament, să suprime aceste impozite, cari au ruinat un în­semnat număr de cetăţeni şi ur­mează să deposedeze de bunurile lor, pe toţi acei cari din micile lor economii, au achiziționat un teren şi care constitue poate sin­gurul lor capital. Interiorul da (•} »Bojdeacer* UNIVERSUL Se comandă 10 şlepuri pentru traficul dunărean Flota şi durata livrărei şlepurilor Eri, d. ministru R. Frana­­sovici a semnat jurnalul ce i-a fost prezentat de către d. C. Mihalopol, directorul por­turilor şi căilor de comuni­caţie pe apă (P. C. A.), pen­tru înzestrarea cu încă zece şlepuri noui, a navigaţiei Fluviale române. Pentru furnizarea acestor şlepuri, s’a ţinut de curând o licitaţie publică, la care au participat numeroase firme străine . Condiţiunile constmirei celor zece şlepuri, sunt ur­mătoarele : Preţul fiecărui şlep este de 70 mii R. M., sau 2.765.000 lei, socotind o marcă cu lei 39.50. Şlepurile vor avea fiecare o greutate de 180 tone, pu­tând încărca 800 tone. Valoare­a totală a acestor şlepuri este de 700 mii R. M. sau 27.650.000 lei care se vor achita firmei care le cons­­truește, în felul următor :. 10 la sută din valoarea to­tală, adică 70 mii R. M. (lei 2.765.000) din bugetul P. C. A. pe exerciţiul 1936—1937; 30 la sută, adică 210 mii R. M. (lei 8.300.000) din buge­tul exerciţiului 1937—1938, iar restul de 60 la sută, adică R. M. 420 mii (lei 15.885.000) din bugetul exerciţiului 1938—1939. Plata se va face prin Ban­ca Naţională, în valuta ară­tată la cursul oficial, fără nici o eventuală primă va­lutară. Iar livrarea şlepurilor se va face cu începere de la 1 Martie 1938 până la Septem­brie 1938. * Sporirea capacităţii de trasport a Navigaţiei Flu­viale române, are de scop să faciliteze exportul general al ţării şi în special exportul cerealelor, din porturile du­nărene. Zilele acestea, după ce jur­nalul va fi semnat de consi­liul de miniştri, direcţiunea porturilor şi căilor de co­municaţie pe­nantă (P. C. A.), va Încheia contractul cu fir­ma respectivă. --------xox©xox------­ Reduceri pe c. f. r. pentru audienţii cursurilor admi­nistrative Direcţiunea generală C. F. R. a aprobat pentru funcţionarii comunali şi judeţeni, audienţi ai cursurilor organizate de mi­nisterul de interne, prin cen­trul de pregă­tire tehnică pro­fesională administrativă, o re­ducere de 50% şi anume: îna­­poerea de la Bucureşti la­­sta­ţiile de domiciliu se va face gra­tuit, după terminarea cursuri­lor, pe baza biletelor întregi cumpărate la venire şi a unor certificate cu grijă şi timbru sec, eliberate prin şcoală. CONSTANTIN KIRIŢESCU DRUMURI PITOREŞTI in RONANIA NOUA Cunoscutul scriitor şi om al şcoalei a notat în aceste pa­gini impresii diintr’o călătorie prin Săcuime, până’n Cheile Breazului. Sunt însemnări vii, interesante, distractive şi mai ales pline de adevăr. O carte bună pentru mic şi mare. EDITURA „UNIVERSUL“. 40 lei exemplarul. telefon *♦72­33 LĂMPI MODERNE Fabrica „FACLA“ Bucureşti Calea Şerban Vodă 153 După însăşi convingerea Dvs. MADAM JANETTA, din Rusia este cea mai perfectă prezicătoare din ţară şi străină­tate. Prezent, trecut şi viitor, fa­cerea şi desfacerea fermecelor. Strada Polizu No. 30. 33 MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de Naturalizare Dos. Nr. 4227/925 D-l Nedetcu Gheorghevici, su­pus iugoslav, de profesiune comer­ciant, domiciliat in Bucureşti, str. 13 Septembrie 121, născut In Sco­­pia, Iugoslavia, la anul 1875, de religie ortodox, venit şi stabilit in ţară în anul 1891, a făcut la a­­ceastă Comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, de­clarând că renunţă la cetăţenia iugoslavă şi la orice altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege.­­ ( t» i m M * *­­ ** DE VÂNZARE 3 Locomotive ecartamant 76 cm. 15 Vagonete platforme pt. 8 tone, ecartamemt 76 cm. 2 Cazane Bab­­cock-Wilcox fiecare 242 m. p. su­prafaţă de Încălzire, 12 atmosfere. ING. A. TANCZOS, Arad, B-dul Carol 37 5214 2­­T10 Din cauza exproprierei VECHEA CASA ROMANEASCĂ Luca P. Niculescu manufactură, albituri, etc. s'a mutat în Str. PATRIEI No. 8, parter, și roagă distinsa sa clientelă s'o onoreze cu aceiași încredere cum a onorat-o timp de 70 de ani în Calea Moși­or No. 16. 2600 I Viţe altoite speciale pentru lipsuri şi plantaţii noi, varietăţi pentru export, Afuz- AH, Hamburg, Perlă, Napoleon, Chasselas Aligote, Risling ; specia­lităţi persici, castani, Nuci, Sebeşel, Meri, Peri, Calşi, Cireşi, Pruni. Preţuri eftine furnizează : Theodor Theodorescu, Pepinerist - Focșani. Catalog gratis. 7105 Publicaţie .Ministerul Aerului şi Marinei pune In vedere persoanelor şi firmelor care doresc a fi accep­tate şi înscrise ca furnizori sau reprezentanţi, In conformitate cu prevederile art. 410—412 din. Legea de organizare a M. A. M. — publicată in Monitorul Ofi­­cial din 14/IX/1936 — să înain­teze până la 15 Martie 1937 a­­cestui Minister, Direcţia Co­menzi şi Materiale, o cer­ere a­ ■ nexând: a) Pentru furnizori d­in cerţif Icaii ai Camerei de Comerţ, indicând capitalul, personalul de conducere şi spe­cialitatea firmei. — copia certificată de Camere­i de Comerţ a bilanţului pe exer­ciţiul trecut. — referinţe de la autorităţile de la care au primit comenzi. b) Pentru reprezentanţi — Carnetul de ofiţer de re­zervă. — JProcurele, legalizate, ale Firmelor pe care le reprezintă. Du­pă data de 15 Martie 1937 nu vor mai fi primiţi la licitaţii şi concurenţe decât furnizorii şi reprezentanţii acceptaţi şi În­scrişi în listele Ministerului Ae­rului şi Marinei“. 7317 ♦ ♦ ♦ »if ♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦»■ Persoanele care trimit sume de bani prin­­ mandat poştal la adiţia ziarului, nostru sunt ru­gate a menţiona, pe cuponul mandatului, scof­ul pentru care trimit banii, spre a se evita în­târzierile.­­ ASTROLOGIA! Justiţia destinelor omeneşti! cu legile providenţei! Sugesteur, Telepat, Spiritist, Fizionom, Kiromant, Am desco­perit însemnătatea tainelor a­­dânci — „Cheia dezlegărilor se­crete „magice" a tuturor profe­siunilor — din viaţa Dvs. Sem­nele, caracterul cu viitorul, in­dividual pe sexe. Horoscopul după data naşterei dvs. Cu a­­numiţi ani luni, zile, ore, cifrele la jocul de Loterii. Evident „fata­lismul” neprevăzut de dvs. La popoarele civilizate ca : Ameri­ca, Franţa, Anglia, etc. Astrolo­gia este foarte bine văzuită şi răspândită în poporul lor. Desti­nul este suveran în a creia şi DUPATEAim, CINEMA­­IHEROAN a ucide in faţa legilor necerce­tate ale naturii omeneşti. Nu faceţi nici un pas pentru căsătoriile dvs. până nu veţi consulta Astrologul, să vă indice soţul sau soţia ideală. Contrariu vă veţi face vinovaţi în faţa destinului fatalist. Aşa­dar, dvs. ca părinţi, să­ aveţi grije de toţi copiii să aibă horoscopul (viitorul cunoscut dinainte) pentru a re da îndru­marea predestinată. Am fost chemat să particip in marele Turneu de Ştiinţă Astro­­logică la : Paris, Geneva, Lon­dra, Orient şi America. Am profetizat II prorociri in­terne şi externe. Documentate, fost publicate în marile ziare româneşti, având date oficiale ce le posed. PREZID : trecutul, prezentul, viitorul. Urmăriri celor dispă­ruţi. Şedinţe spiritiste cu Me­dium,­­ descopăr furturi, crime. (Trimiteţi semn sau fotografia persoanei în cauză). Talismane Norocoase. Consult zilnic 9 dimineaţa 8 seara. Provincia, străinătatea 130 Iei mandat poştal. (Soriţi pe dosul mandatului, anul, luna naşterii). N. THEODORESCU Biroul mutat în Calea Griviţei No. 257, Bucureşti­ ­XI ____ |­ __• CONCERT DR. SUFLETESC AUTORIZAT

Next