Universul, martie 1937 (Anul 54, nr. 59-73)
1937-03-02 / nr. 60
luni 1 Martie se împlinesc 100 de ani dela naşterea lui Creangă. sau, mai bine. Luni sărbătorim 100 de ani dela naşterea lui, căci dacă se împlinesc ori ba, nu putem fi tocmai siguri. In lucrarea sa „La vie et l’oeuvre de Jean Creangă“ (Librairie J. Gamber Paris 1930) francezul Jean Boutiére, singurul care a consacrat un studiu serios şi documentat marelui povestitor moldovean, arată că anul 1837 nu poate fi considerat, cu certitudine, anul naşterii lui Creangă. Iată ce scrie Creangă despre locul şi data venirii sale pe lume: „Sunt născut la 1 Martie 1837, in satul Humuleşti, judeţul Neamţului, plasa de sus, din părinţi români: Ştefan a lui Petrea Ciubotariul din Humuleşti şi soţia sa Smaranda, născută David Creangă din satul Pipirig, judeţul Neamţu“. Mărturia e, fără îndoială, preţioasă dar nu tocmai certă, căci ea vine in contradicţie cu două acte oficiale: actul său de căsătorie din 23 August 1859, unde e trecut de 23 de ani (născut deci in 1836) şi petiţia în care cere să fie rânduit diacon, din 19 Dec. acelaş an, în care arată că are 34 ani împliniţi (ceeace ar însemna că s’a născut în 1835). In actul de moarte din 1 Ian. 1890 Creangă e trecut ca având 52 de ani, deci anul naşterii ar fi tot 1837. Dar, fie că s’a născut în 1837, fie că s’a născut cu un an ori doi mai înainte, Creangă e tot marele nostru povestitor, egalul lui Eminescu şi al lui Caragiale şi scriitorul în opera căruia trebuie să căutăm cea mai curată expresie a geniului românesc şi a limbii române, scriitorul ale cărui opere, puţine, dar mult cuprinzătoare, vor rămâne întotdeauna cartea de căpătâie a românului. Fiu de ţăran, — tatăl său trăia împreună cu soţia şi cu cei doi fraţi ai lui Ion, din agricultură şi din puţinul ce câştiga de pe urma vânzării hainelor ţărăneşti lucrate de Smaranda, mama lui Creangă a început să înveţe la şcoala din Humuleşti abia la vârsta de 11 ani (de la 1848 la 1853). In 1853, în toamnă îl găsim la şcoala de catiheţi din Fălticeni, dar aci nu urmează decât 6 luni, căci şcoala se desfiinţează. In 1855 urmează cursurile seminarului dela Socola, iar în 1859 e hirotonisit diacon. Creangă nu s'a prea împăcat cu disciplina vieţii preoţeşti. Este scos provizoriu din cler pentru căse dusese la teatru şi la vânat, iar mai apoi, deschizând un debit de tutun ca să aibă cu ce trăi şi umblând cu pălărie, ca preoţii ardeleni, fu scos definitiv din rândurile clericilor. Pe timpul cât era preot, Creangă fusese numit şi institutor. Ca urmare a răspopiti sale, el fu scos din învăţământ, ceea ce îl mâhni şi mai mult, căci Creangă a fost un minunat dascăl. Sfătos şi şăgalnic, el ştia să facă din orele sale de clasă adevărate ceasuri de desfătare pentru micuţii lui elevi. Astfel spre a-i face să înveţe cât mai uşor alfabetul, el găsise câta, o poreclă potrivită pentru fiecare literă şi când punea pe elevii lui să scrie pe tablă pe bârdănosul (B) covrigu (O) ghebosu (G) şi crăcănata (M), prăpădindu-se de râs, ei le păstrau însă solid întipărite în minte. Şi tot acestui neasemuit har pedagogic, se datoresc o seamă de cărţi de curs primar ajunse, unele, la 30 de ediţii, cărţi cari ar putea sta cu cinste alături de opera sa originală. Creangă n’a avut să se lupte numai cu vitregia oficialităţii, care nu putea pricepe că sub surtucul petecit al dascălului se ascunde o glorie a neamului românesc, el s’a luptat din greu cu sărăcia care i-a fost tovarăşă nedespărţită întotdeauna. Voioşia lui îl face nu numai s’o uite adeseori, dar şi să o înfăţişeze pe un ton glumeţ: „dar şi sărac ca în anul acesta, ca în anul trecut şi ca de când sunt niciodată n’am fost“. Şi în ultimii ani ai vieţii, la sărăcia lui lucie, de care tot mai uita, s’a adăugat şi boala, din ce în ce mai supărătoare, care l-a răpit la 52 de ani în ziua de 31 Dec. 1889 (după stilul nou 12 Ian. 1890) ziua Sfântului Vasile, în casa fratelui său Zahei. Ultimii ani ai vieţii şi i-a pe- trecut în „bojdeuca“ săracă din strada Ţicăul de sus nr. 4, care sta să cadă şi ar fi căzut desigur dacă n’ar fi fost sprijinită de 24 de furci de stejar şi ele destul de şubrede. In căsuţa lui au intrat însă cei mai de seamă oameni ai timpului: Eminescu, Maiorescu, Conta, Gr. Alexandrescu, a căror prietenie alături de sprijinul şi material şi moral al lui Maiorescu a fost singura încurajare a acestui dascăl minunat şi povestitor fără egal, care a fost Creangă. In bojdeuca pe uşa căreia nu încăpea ca lumea un om, a încăput un soare, cei mai vii şi mai actuali, Eminescu şi Creangă, nu pot încăpea în nicio formulă şi nu pot fi aşezaţi pe firul niciunei tradiţii. Datorează cuiva Eminescu acel geniu incomparabil al feeriei care transfigurează povestea lui „Călin“, în „visul unei nopţi de vară“ a literaturii româneşti ? Iar apariţia lui Ion Creangă poate fi oare explicată ca fructul maturităţii fireşti a unei evoluţii literare, întemeiată pe tradiţia unor principii îndelung practicate ? Fireşte, personalitatea lui literară a fost stimulată şi ajutată a se forma de acel interes precumpănitor pentru literatura populară, dintre anii 1870 şi 1880. Dar pecând un .Budai-Deleanu, un Ion Barac sau Vasile Aron,îşi propuneau Conştient ca modele de inspiraţie, literatura, populară sau materialul ce le putea oferi viaţa rurală, pentru „mâncărimea de condei“ a lui „Nică a lui Ştefan a Petrii“ din Humuleşti, subiectele de acest fel erau îndemnul şi calea către expresia firească a talentului său. Stilul inimitabil al Poveştilor şi Amintirilor lui Creangă e rezultatul unor cazne laborioase a unui gust neşovăitor în alegerea expresiunilor şi a cuvintelor potrivite efectului ce trebuiau să producă, iar nu o simplă fotografiee artistică; este creaţie artistică, nu îndemânare. De la articolul apărut la 1872 în „Columna lui Traian“, intitulat „Misiunea preotului la sate“, şi până la seria basmelor şi povestirilor publicate câţiva ani mai târziu, în „Convorbiri literare", deosebirea este isbitoare şi caracteristică pentru limba literară folosită de Creangă. Articolul e plin de neologisme, tonul lui este oratoric, intenţia didactică şi moralizatoare , pe când poveştile, a căror publicare încetează în 1886 sunt pătrunse de atrmosfera basmului popular, atmosferă pe care o creiază numeroasele zicale şi glume rimate sau chiar versificate. Amintirile, a căror publicare a început în 1881 în „Convorbirile literare“, formează opera cea mai desăvârşită artistic din tot ce a scris Creangă şi unică în literatura noastră pentru frăgezimea şi tinereţea inspiraţiei lor, pentru humorul robust şi optimismul atât de comunicativ al autorului, că maică-sa îi spunea uneori zâmbind „când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: „ieşi, copile cu părul bălan, afară şi’ râde la soare, doar s’o îndrepta vremea“. Şi vremea — scrie Creangă — se îndrepta după râsul meu...“. Creangă—omul şi opera Erida, asociaţia culturală „Barbu Delavrancea“ a comemoorat la sediul său, un veac de la naşterea marelui povestitor Ion Creangă D. PAUL DANIEL (Ionescu), a vorbit despre viaţa povestitorului de la Humuleşti, relevând o seamă de amănunte interesante din cărţile şi revistele vremii, din care se desprind întreaga personalitate a lui Ion Creangă şi stăruind asupra prieteniei sale cu Eminescu. A urmat apoi numele celor mai de seamă biografi ai lui Creangă, din ale căror pagini s’a putut reconstitui aproape toată viaţa autorului „Amintirilor". D. Dem. Basarabescu, scriitor, s’a ocupat de opera lui Ion Creangă, făcând o caracterizare a poveştilor sale — şi stăruind asupra succesului stârnit în cercul „Junimea",, când scrii-, torul a citit poveştile, care aduceau prin prospeţimea şi fondul lor, o notă originală în literatura românească. S’au citit apoi câteva bucăţi din opera marelui povestitor. Ciorăpăria 99MARIAa Nicolae Şelari 20 SOLDEAZĂ MĂNUŞI CIORAPI LINGERIE PREŢURI DERIZORII 99 WAmUv« vy i % 'COOK citiţi: „Ilustraţiunea Română“ ani de la naşterea lui Ion Creangă O sută CE PORTRETUL LUI CREANGA (din ed. I a operelor lui) „Bojdeuca“ lui Creangă diai laşi Activiitatea lui Creangă Clasificările in artă şi literatură sunt doar aproximaţiuni, al căror folos, netăgăduit din punct de vedere didactic, este cu totul neînsemnat, atunci când vrem să înţelegem, de pildă, ce rămâne pe dinafară dintr’un scriitor, necuprins între obişnuitele margini ale unei formule literare, oricât ar fi aceasta de cuprinzătoare. Dacă scriitor „clasic“ e acela pe care-l cităm fără să-l mai citim, apoi hotărît lucru Creangă e orice altceva. „Clasic“ şi „romantic“ sunt cuvinte cu biografia şi rostul lor într’o literatură ca aceea franceză, unde reprezintă termenii fireşti ai unui dialog care a început să se desfăşoare de acum trei veacuri. Dar în literatura noastră moldo-valahă, clasic ce poate să însemneze altceva decât un certificat de senilitate sau o etichetă de muzeu? Şi atunci ce rost maipoate avea celălalt termen necesar al dialecticei clasic-romantic ? Fapt este că cei mai mari scriitori ai noștri. Pentru domnul ministru de finanţe Proprietarii de terenuri virane din Capitală, printr’un memoriu, s’au adresat d-lui ministru de finanţe expunându-i nedreptatea ce li s’a făcut prin art. 13 şi 15 din legea contribuţiunilor directe, prin care s’au impus terenurile neproducătoare de venituri, la impozite şi a căror debite au acoperit valoarea lor. Majoritatea acestor terenuri astăzi, sunt scoase la licitaţie publică, proprietarii neavând din ce plăti impozitele fixate, cari sunt mai mari decât cele pentru clădiri. D .ministru, găsind cele expuse întemeiate ,a pus rezoluția că la prima modificare a legii contribuțiunilor directe, să se aibă în vedere cererea proprietarilor de terenuri virane. Deoarece s-au depus în Parlament, un proect de lege privitor la modificarea acestei legi, proprietarii acestor terenuri virane, în număr de mai multe mii, numai în Capitală, roagă pe d. ministru de finanţe, să ţină seamă de doleanţele lor şi prin un amendament, să suprime aceste impozite, cari au ruinat un însemnat număr de cetăţeni şi urmează să deposedeze de bunurile lor, pe toţi acei cari din micile lor economii, au achiziționat un teren şi care constitue poate singurul lor capital. Interiorul da (•} »Bojdeacer* UNIVERSUL Se comandă 10 şlepuri pentru traficul dunărean Flota şi durata livrărei şlepurilor Eri, d. ministru R. Franasovici a semnat jurnalul ce i-a fost prezentat de către d. C. Mihalopol, directorul porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă (P. C. A.), pentru înzestrarea cu încă zece şlepuri noui, a navigaţiei Fluviale române. Pentru furnizarea acestor şlepuri, s’a ţinut de curând o licitaţie publică, la care au participat numeroase firme străine . Condiţiunile constmirei celor zece şlepuri, sunt următoarele : Preţul fiecărui şlep este de 70 mii R. M., sau 2.765.000 lei, socotind o marcă cu lei 39.50. Şlepurile vor avea fiecare o greutate de 180 tone, putând încărca 800 tone. Valoarea totală a acestor şlepuri este de 700 mii R. M. sau 27.650.000 lei care se vor achita firmei care le construește, în felul următor :. 10 la sută din valoarea totală, adică 70 mii R. M. (lei 2.765.000) din bugetul P. C. A. pe exerciţiul 1936—1937; 30 la sută, adică 210 mii R. M. (lei 8.300.000) din bugetul exerciţiului 1937—1938, iar restul de 60 la sută, adică R. M. 420 mii (lei 15.885.000) din bugetul exerciţiului 1938—1939. Plata se va face prin Banca Naţională, în valuta arătată la cursul oficial, fără nici o eventuală primă valutară. Iar livrarea şlepurilor se va face cu începere de la 1 Martie 1938 până la Septembrie 1938. * Sporirea capacităţii de trasport a Navigaţiei Fluviale române, are de scop să faciliteze exportul general al ţării şi în special exportul cerealelor, din porturile dunărene. Zilele acestea, după ce jurnalul va fi semnat de consiliul de miniştri, direcţiunea porturilor şi căilor de comunicaţie penantă (P. C. A.), va Încheia contractul cu firma respectivă. --------xox©xox------ Reduceri pe c. f. r. pentru audienţii cursurilor administrative Direcţiunea generală C. F. R. a aprobat pentru funcţionarii comunali şi judeţeni, audienţi ai cursurilor organizate de ministerul de interne, prin centrul de pregătire tehnică profesională administrativă, o reducere de 50% şi anume: înapoerea de la Bucureşti lastaţiile de domiciliu se va face gratuit, după terminarea cursurilor, pe baza biletelor întregi cumpărate la venire şi a unor certificate cu grijă şi timbru sec, eliberate prin şcoală. CONSTANTIN KIRIŢESCU DRUMURI PITOREŞTI in RONANIA NOUA Cunoscutul scriitor şi om al şcoalei a notat în aceste pagini impresii diintr’o călătorie prin Săcuime, până’n Cheile Breazului. Sunt însemnări vii, interesante, distractive şi mai ales pline de adevăr. O carte bună pentru mic şi mare. EDITURA „UNIVERSUL“. 40 lei exemplarul. telefon *♦7233 LĂMPI MODERNE Fabrica „FACLA“ Bucureşti Calea Şerban Vodă 153 După însăşi convingerea Dvs. MADAM JANETTA, din Rusia este cea mai perfectă prezicătoare din ţară şi străinătate. Prezent, trecut şi viitor, facerea şi desfacerea fermecelor. Strada Polizu No. 30. 33 MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de Naturalizare Dos. Nr. 4227/925 D-l Nedetcu Gheorghevici, supus iugoslav, de profesiune comerciant, domiciliat in Bucureşti, str. 13 Septembrie 121, născut In Scopia, Iugoslavia, la anul 1875, de religie ortodox, venit şi stabilit in ţară în anul 1891, a făcut la această Comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia iugoslavă şi la orice altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. ( t» i m M * * ** DE VÂNZARE 3 Locomotive ecartamant 76 cm. 15 Vagonete platforme pt. 8 tone, ecartamemt 76 cm. 2 Cazane Babcock-Wilcox fiecare 242 m. p. suprafaţă de Încălzire, 12 atmosfere. ING. A. TANCZOS, Arad, B-dul Carol 37 5214 2T10 Din cauza exproprierei VECHEA CASA ROMANEASCĂ Luca P. Niculescu manufactură, albituri, etc. s'a mutat în Str. PATRIEI No. 8, parter, și roagă distinsa sa clientelă s'o onoreze cu aceiași încredere cum a onorat-o timp de 70 de ani în Calea Moșior No. 16. 2600 I Viţe altoite speciale pentru lipsuri şi plantaţii noi, varietăţi pentru export, Afuz- AH, Hamburg, Perlă, Napoleon, Chasselas Aligote, Risling ; specialităţi persici, castani, Nuci, Sebeşel, Meri, Peri, Calşi, Cireşi, Pruni. Preţuri eftine furnizează : Theodor Theodorescu, Pepinerist - Focșani. Catalog gratis. 7105 Publicaţie .Ministerul Aerului şi Marinei pune In vedere persoanelor şi firmelor care doresc a fi acceptate şi înscrise ca furnizori sau reprezentanţi, In conformitate cu prevederile art. 410—412 din. Legea de organizare a M. A. M. — publicată in Monitorul Oficial din 14/IX/1936 — să înainteze până la 15 Martie 1937 acestui Minister, Direcţia Comenzi şi Materiale, o cerere a ■ nexând: a) Pentru furnizori din cerţif Icaii ai Camerei de Comerţ, indicând capitalul, personalul de conducere şi specialitatea firmei. — copia certificată de Camerei de Comerţ a bilanţului pe exerciţiul trecut. — referinţe de la autorităţile de la care au primit comenzi. b) Pentru reprezentanţi — Carnetul de ofiţer de rezervă. — JProcurele, legalizate, ale Firmelor pe care le reprezintă. După data de 15 Martie 1937 nu vor mai fi primiţi la licitaţii şi concurenţe decât furnizorii şi reprezentanţii acceptaţi şi Înscrişi în listele Ministerului Aerului şi Marinei“. 7317 ♦ ♦ ♦ »if ♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦»■ Persoanele care trimit sume de bani prin mandat poştal la adiţia ziarului, nostru sunt rugate a menţiona, pe cuponul mandatului, scoful pentru care trimit banii, spre a se evita întârzierile. ASTROLOGIA! Justiţia destinelor omeneşti! cu legile providenţei! Sugesteur, Telepat, Spiritist, Fizionom, Kiromant, Am descoperit însemnătatea tainelor adânci — „Cheia dezlegărilor secrete „magice" a tuturor profesiunilor — din viaţa Dvs. Semnele, caracterul cu viitorul, individual pe sexe. Horoscopul după data naşterei dvs. Cu anumiţi ani luni, zile, ore, cifrele la jocul de Loterii. Evident „fatalismul” neprevăzut de dvs. La popoarele civilizate ca : America, Franţa, Anglia, etc. Astrologia este foarte bine văzuită şi răspândită în poporul lor. Destinul este suveran în a creia şi DUPATEAim, CINEMAIHEROAN a ucide in faţa legilor necercetate ale naturii omeneşti. Nu faceţi nici un pas pentru căsătoriile dvs. până nu veţi consulta Astrologul, să vă indice soţul sau soţia ideală. Contrariu vă veţi face vinovaţi în faţa destinului fatalist. Aşadar, dvs. ca părinţi, să aveţi grije de toţi copiii să aibă horoscopul (viitorul cunoscut dinainte) pentru a re da îndrumarea predestinată. Am fost chemat să particip in marele Turneu de Ştiinţă Astrologică la : Paris, Geneva, Londra, Orient şi America. Am profetizat II prorociri interne şi externe. Documentate, fost publicate în marile ziare româneşti, având date oficiale ce le posed. PREZID : trecutul, prezentul, viitorul. Urmăriri celor dispăruţi. Şedinţe spiritiste cu Medium, descopăr furturi, crime. (Trimiteţi semn sau fotografia persoanei în cauză). Talismane Norocoase. Consult zilnic 9 dimineaţa 8 seara. Provincia, străinătatea 130 Iei mandat poştal. (Soriţi pe dosul mandatului, anul, luna naşterii). N. THEODORESCU Biroul mutat în Calea Griviţei No. 257, Bucureşti XI ____ | __• CONCERT DR. SUFLETESC AUTORIZAT